Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-08-02 / nr. 84

fii a monastirei Socola; și al 2 lea una vie megieșită cu viea foastă a monastirei So­ci , cu viea lui Parfeni, cu a Casandrei Potop și cu drumul de la Petrărie, am­bele situate in comuna Bucium podgorica Nițelia Plasa Codru județul Iași. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din pro. eiv. Tribunalul publică vânzarea conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatele imobile cu atenan­sele lor să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a 3-a cu garanția cerută de lege la 4 a lunei Noemvrie ziua Luni 1874 oara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația po­trivit art. 539,550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 pro. civilă; tot­odată se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, uzufruct, ser­vitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra bunurilor urmărite, ea îna­intea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și arata pretențiunele lor sub pedeap­să de a nu li se mai ține in samă, lămu­­rindu-să că aceaste 2 vii sunt acuzăturilor pădurei și a acaretelor de viile luate in schimb de la d-l Al. Tobocianu și de la Cos­­tachi Potop, având d­na Clementi dreptul și de a doua ipotecă in alte două vii ce le po­sedă după actul monastirei Socola și care sunt ipotecate cu intăiul rang d-l­ui Emanu­­il Christoduro. Tribunalul Districtului Botoșani. No. 1329. Pentru îndestularea d lui Il­ie C. Ciolac proprietar domiciliat in Botoșani, cu suma de 550 galb. capital cu procentul lor legal pănă la numerariu, ce are a lua de la d-l Costachi Vasiliu domiciliat in Bo­toșani, in virtutea obligațiunei hipotecare din 1870 transcrise de Tribunal la No. 139 la 26 August 1870 și investită cu formula e­­secutorie sub No. 47 la 17 Maiu a. c. in­­deplinindu se formalitățile prescrise de art. 496, 497 și 500 din proc. civ așa precum d-1­0. Vasiliu după primirea comandamen­tului n’a achitat plata datoriei și nici sau conformat art. 502 proc. civ. s'au încuviin­țat silnica espropriere a imobilului d'potecat prin zisa obligațiune care este: o casă (du­­ghiană) situată in acest oraș pe loc vecinic cf. al 2-le înscrise la No. 2, 3, 4 și 44 cu 4 dispăru­turi, păreții de cărămidă acoperită parte cu tiniche și parte cu șindilă, in o­­gradă o baratefi de scânduri pentru ținut lemne, megieșinduse la față despre răsărit ca șosauă mergătoare cătră Copou, despre mează­zi cu hudița conducătoare in Pedi­­nești, despre apus cu ulița conducătoare in mahala și oraș, iar despre miază­noapte cu păreții dughenii d-lui Iancu Dimitriu și a evreicii Leea Comersanta, se publica vân­zarea acestui imobil in termen de 3 luni so­cotit de la data fonei, și se anuncie tot­o­dată că persoanele ce vor dori a cumpără aratatul imobil să se presinte cu garanții cerute de legi in sala ședinței acestui Trib. In cea d­ in zi după espirarea termenului de 3 luni vara 12 din zi, tot­odată se somea­ză pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept a­­supra banului urmărit ca înaintea adjude­­cațiunei să se arăte la acest Trib, spre a-și arata pretențiunele lor căci in urmă nu li se mai ține in samă. No. 1155. D l Costachi P. Budianu din Botoșani in termenul prevăzut de art. 551 proc. civ. nedepunănd prețul de 340 galb. cu care sau adjudecat asuprâi una vie a d-lui Emanoil Vasilovici din acest oraș ur­mărită de casa del. Costachi Ciolac pentru bani, Trib. in baza cererii d-lui av. A. Sa­va procuratorele casei def. Ciolac inreg. la No. 4388 prin jurnalul No. 2607 a pus in revindere zisul imobil pe coraptul d-lui cum­părător C. P. Budianu cu termen de 40 zile de la data foaei și dar concurenții ce vor fi de a cumpără indicatul imobil (a ceriea si­tuație s’a prevăzut in foaea opcială din Iași No. 24 din 23 Mart a. c.) să se presinte in ședință publică a acestui Trib. cu garanții valabile in cea d­ iu zi după respirarea ter­menului de 40 zile cănd atunci urmează a se face adjudecarea conform art. 557 Pro­cedura Civilă, Tribunalul județului Cahul. No. 5471. D-l loan Nemțanu, cu domi­ciliul necunoscut este citat ca la 14 a cu­rentei August a. e. oarele 10 dimineață, să se presinte in camera Trib­unul. Cihul, spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă pentru furt, la no urmare se va a­­plica rostirea art. 182 proc. penală. Tribunalul județului Fălciu. No. 1323. Creditorii faliților S. Cabana et­ Besteini sunt din nou citați a se pre­­senta in persoană, s’au prin procuratori in camera acestui Trib. orașul Huși, la terme­nul de 4 August 1874 aratata in publicație Inserată in foaea oficieală din Iași No. 76 in 12 Iuliu respirat, cunoscând că cerce­tarea și adeverirea datoriilor numiților fa­liți, va incepe in cele din­tăi 3 zile după inplinirea soroacilor hotărâte prin al. 1 și 2 din art. 236 cod. com­. și publicate prin foaea citată mai sus și se va urma fără pre­­curmare, in modul prevăzut de art. 237 din zisul cod puinduse tot­odată in videre ca fie­care creditare in 8 zile cel mult de la ve­rificarea datoriei sale, e dator a afirma îna­intea sindicilor, și a judelui comisari, că a­­cea datorie este adevărată conform art. 241. Codul Comercial. Tribunalul Județului Neamțu. No. 12,897. D-na Mariea sin Dumitru E­­pure cu domiciliu necunoscut, in virtutea art. 71 din proc. civ. este citată a se pre­­senta in persoană sau prin procurator admis de lege înainta acestui Trib, la 7 a­­nie. Septemvrie 1874 oarele 10 din zi cănd are a se judeca procesul ce iau intentat d-l G. Cost. Bat­ău pentru divors, aducând aluneca și probele ce va fi posedând la ne­urmare cauza se va căuta in lipsă. Tribunalul județului Suceava No. 1311. D-l Iacob Todicescu ca domi­ciliu necunoscu­tj conform art. 75 punctul 6 al, ultim prip. ct?, este citat a sa present» înaintea acestui Trib, in persoană sau prin procuratore admis de lege, cu dovezile ce va fi având in ziua de 20 a lunei August a. c. 1874 oara 11 de dimineață, cănd are a se judeca procesul c­ i sau intentat de stat prin d-1 avocat public de la acest ju­deț, pentru că ca seminarist nu sau hiroto­nisit preot, la neamare se va judeca in lip­să conform legei. No. 1308. D-1 Gavril Popescu cu domi­ciliul necunoscut in virtutea art. 75 punctul 7 al. ultim proc. civ. este citat a se pre­­senta înaintea acestui Trib. in persoană sau prin procuratore admis de lege la 20 a lu­­nei August anul curent 1874 oara 11 de di­mineață cănd are a se judeca procesul ce-i sau intentat de Stat prin d-l avocat public de la acest județ pentru că ca seminarist nu sau hirotonisit preot, la neurmare se va ju­deca in lipsă conform legei. Judele Instructor Trib. Iași. No. 1082. Noi Teodor C. Balaiș judecă­torul de instrucțiune al județului Iași, man­­dăm și ordonăm prin aceasta la toți portă­reii și agenții puterei publice, a aduce îna­intea noastră, conformănduse legei, pe d-l Toader Campanu domiciliat in Rauseni jud. Botoșani spre a fi asculta asuprat faptei de furt cu efracțiune ce i se impută, in preju­­dețul lui Solomon sin Haim, invităm pe toți depositarii puterii publice a da mănă de a­­jutor la caz de trebuință pentru esecutarea mandatului de față. Dat­ia Iași ia 30 a lunei Mai 1874. Corpul Portăreilor Tribunalului Iași. No. 314. Conform ordonanței Trib. Iași secția a 2-a No. 3218 din 24 Lilvi a.­c. ur­mând a se vinde licitativ mai multe vite al­be sequestrate prin procesul-verbal No 273 a d-lui loan și Anica Ang­hel in pretentiu­­nea d-lui Moisă sin lupu și Sueir sin Ițic cu o sumă bani, se publică spre cunoștința generală ca această vânzare va avea loc in ziua de 10 a lunei August a. c. la fața lo­cului domiciliul d-lui loan și Anica Angh­ei din com­una Comarna, comuna Poeni, plasa Codru jud. Iași și concurenții ce vor fi de a cumpără aseminea vite să se presinte in zi­ua și locul indicat, cănd are a se face ad­judecațiunea asupra persoanei ce ar oferi un preț mai avantajos. Corp. Portăreilor Trib. Botoșani. No. 584. Anul 1874 luna Iulie in 13 zi­le, in virtutea cărților de judecată a judelui ocolul al 2-le din acest oraș No. 34 și 45 investită cu formula esceatorie sub No. 108 La 7 Iuliu 1872 prin care se condamnă pe d-nii Lai­ba sin Zalmăn, Hinda sin Zalmăn losnb Favăl sin Zdm­ăn și Lupa Meshh sin Zalmăn clironomii def. Zalmăn Giambașu cu domiciliul și reședința necunoscută in Ro­mânia a restitui d-lui Șmil Chon chiriea ca­selor ce aresta a anticipat d-lor până la 23 Aprilie 1872 pentru că se ține in­locu­țiune de la d-lui cu contractul din 28 Mai 1868 care visă să se calculeze suma de 30 galb. pe 3 ani și l­a ce se va cuveni pen­tru timpul de când d-sa va fi depărtat din casă și pănă la 23 April 1872 plus 10 galb. cheltueli de judecată și plata de avocat, din motivul cererei d-lui Șuiu­ Chon inreg. la No. 932 și 969. Noi. Gh. Manoliu prim port. Trib. Botoșani. In numele Măriei Sale Carol 1­in Domnul Românilor și art. 388 proc. civ. somez pe d nii Leiha sin Zalmăn, Hinda sin Zalmăn, Iosub sin Zuli­ău și Lu­­pu Mesch sin Zalmăn cu domiciliu și reșe­dința necunoscută in România ca pănă in termen de 10 zile libere de la eșirea aces­tei somațiuni prin foaea oficială din Iași se respundă d-lui Șmil Chon suma de 30 galb. citați mai sus plus 10 galb. cheltueli de judecată și plata de avocat, știind că la caz contrariu se va urmări restul banilor ce sunt la casa de depuneri și consemnațiuni din vânzarea unui imobil. Făcută in duplu e­­semplare din care unul se va publica prin foaea publicațiuni oficiale din Iași conform art. 75 al. 6 din proc. civ. iar al 2-lea au reams la acest corp. Judecătorul de pace al ocol. IV Iași. No. 290. D l Manea Marcovici prin su­plica inreg.­la No. 1934 reclamă de la d-l Mi­chel sin Iu­c suma de 140 lei vechi, și prin hotărirea noastră pronunțată la 25 Iulie a­nul 1874 sau condamnat pe pârât la plata sumei de 140 lei vechi cu procente de la espirarea termenului pănă la numerătoare plus 20 lei noi cheltueli de judecată, cu drept de opoziție și apel. Ministrul Financilor. Act de re­cumparare in numele M. S. Domnitorului Românilor Carol I. Noi Mi­nistru secretar de Stat la Departamentul Financelor in virtutea art. 1 din legea de la 15 Iulie 1866 modificată de corpurile legiuitoare și promulgată prin Monitorul O­­ficial de la 31 Martie anul 1868 cu No. 76, pe baza aprobării dată de Comite­tul Central al vânzării Domeniilor Sta­tului in ședința de la 27 August 1873 în­temeiate pe constatarea făcută de comis, județului Iași prin tabloul trimes cu adresa No. 264 din 1. N-br. 870 și pe temeiul re­­cipisei cu No. 3561 din 10 Septemvrie 1873 a d lui casier Iași de vărsarea a lei 153, 75/100 plata de 15 ori a embaticul anual de lei 10, bani 25 conform art. 3 din lege. Liberând d-lui Ieonom GG. Mihailescu acest act de rescumparare a dreptului de imbatic pentru o vie din comuna Rediu Mitropiliei plasa Copou jud. Iași ce au fost dependințe de monastirea Sf. Mitropi, care se află pe întindere 2 fălci și 24 prăjâni, și se inve­­cinește la nord cu casa d-lui loan M­iai, la mează­zi cu țarina locuitorilor, la răsărit cu pământul locuitorilor, și ia apus tot asem­i­­nea. Esactitatea intinderei și a vecinătății fiind arutate de răscumpărător și privește a­­semine să declară ea prin acest act rescum­­părătorul nu dobândește cătră stăine fețe alte drepturi de căt acelea ce le a avut și înaintea reacumpararei ca embaticar. Dat in București la anul 1874 luna ia­nuar­ia 14 zile și trecut la No. 3923, CURIERUL DE IASSI. Știri Locale. *’** (S­ă­n­t­u­l Sinod.) De căți­va ani s'a introdus in România un mod fraudu­los de a intrebuința la facerea lumină­rilor pentru trebuințele bisericei, un loc de ceară curată provenită din cultura al­binelor, un material artificial preparat din alte substanțe așa d­­e;­­parafina, o sub­stanță cristalisată, extrasă din păcura or­dinară; stearin ce se estrage din seul animal; japon o ceară artificială cuno­scută sub numirea de ceară de Japonia și o substanță numită ceain, care dă a­­cestor amestecături o culoare roșu-galbe­­nă.—Sf. Sinod, in dorința sa de a des­­rădăcina acest abus, a decis a se adresa la conștiința tuturor bine credincioșilor fii a­i bisericei ortodoxe autocefale Ro­mâne și a-i sfătui părintește, spre a in­­truni cu toți puterile spre desrădăcina­­rea acestui nesuferit abus.—Cuprinsul de­­cisiunei Sf. Sinod, il poate ceti ori și cine pe prima pagină in extenso. Noi din parte-ne aducem omagiile noastre Sf. Sinod, pentru această înțeleaptă și părin­­tească decisiune și invităm pe toți ade­vărații fii a­i bisericei noastre să-și pu­nă toată silința pentru înlăturarea zeului care s’a lățit pe la toți fabricatorii de luminări menite a se proaduce la altarul lui Dumnezeu ca prinoase. *** (Teatru.) Publicasem in Curie­rul nostru No. 78 că in București s’a format o trupă cu celebritatea teatrului nostru, d. M. Millo, in frunte și care va reapare pe scena teatrului cel mare, unde i s’a conces căte­va sere spre a pro­duce cu trupa sa ce-și va alege, reser­­vănduse indoit numere de sere pentru o altă trupă ce s’ar fi format separat. — Acum primim o scrisoare de la respec­tabilul nostru artist dramatic, d. M. Pas­cali, prin care ne face cunoscut că pănă acum in București nu s’au format nici o trupă cu d. M. Millo in frunte și nici nu există altă trupă acolo decăt acea ce a compus D-sa acum trei ani, cu care a jucat pănă acum și va continua și de aci înainte a da representațiuni tot in teatru cel mare din București. Ne pare reu că din lipsă de spațiu, nu putem publica in estenso scrisoarea d-lui M. Pascali. *** (F­ered­eile de Bistrița.) Ni se comunică de la Peatră următorul fapt: In Târgul Peatra, este o moară foarte veche, pe cursul unei gârle condusă din apa Bistrița, care poartă numele moara de­ la Arini, fiind inconjurată cu arbori numiți arini. Mulți dintre iubitorii băi­lor de Bistrița, se scaldau in acea gărlă pentru comoditatea ce găsesc acolo, sunt scutiți de privirile trecătorilor și chiar apa in dosul morei formează un fel de tuș. Acum însă, de cănd acea moară a trecut in proprietatea preotului Enache Părvu, nimeni nu mai are curajul a se scalda acolo din simpla causă că sfinția sa, pentru a lipsi pe oameni de acea co­moditate naturală, a adunat toate bucă­țile de sticlă căre le-a putut găsi in târ­gul Peatra, și le-a aruncat chiar acolo unde lumea obicinuia a se scălda; este de observat că Părintele Pătru a făcut acest fapt neomenos, fără a da de știre oamenilor după cum ar trebui să facă un om de bună credință ca să cunoască fiecare primejdia la care este espus scăl­­dăndu-se in acea gărlă.—Ar fi foarte bi­ne ca Poliția din Piatra se cie act de­spre aceasta și se cerceteze dacă in a­­devăr sfinția sa a făcut ceia ce i se im­pută și dacă a sevărșit această faptă din răutate pentru că in cazul acesta, fapta Părintelui Pătru, este condemnabilă. *** (Birjarii.) Am arătat in mai multe numere a foaei noastre, că birja­rii cere de multe ori ba, putem zice că mai tot­deauna aleargă pe strade in tru­pul cel mare și in fugă și că de multe ori se pot întâmpla nenorociri, precum s’a întâmplat in zilele din urmă, că bir­jarul de la trăsura No 50 din răpegiu­­nea cea mare cum mergea pe strada Lăpușneanu a trecut cu trăsura peste un copil mic, a evreului Herșcu sin Moise, lucrările facănduse de cătră comisia disp. I-a s’au înaintat parchetului, iară copilul fiind in cura spitalului, se speră că se va îndrepta, cea critică justă s­au ne­intempestă și cle­vetitoare. Toată lumea știe că după moartea d-lui Costac­hi Balș a rămas o avere nu tocmai de speriet, ci poate ceva datorii. Astăzi dato­riile ce erau sunt achitate pănă la un ban și cine lea achitat? onorabila d-na Anna Balș, care administrează foarte rău moșia și prăpădește averea fără de nici o socoteală ! Dar oare pentru fiiul d-sub­ care se află Bol­nav de multă vreme și care a fost dus in străinătate pentru al curarisi, cine a cheltuit și cheltuește sume enorme? Tot risipitoarea d-na Anna Balș ! ! Dar moșia Cornu­șerbani cine a cumparat’o cu bagatela sumă de vr’o 70.000 galbeni? iarăși risipitoarea d na Balș!! ! Mai sunt multe înzestrări ce a făcut pe mo­șia Dumbrăvenii, precum reconstruirea Vel­­niței după sistemul cel mai nou, aducerea d­e mașine agricole de tot soiul, prefacerea ia­zurilor după mai multe întâmplări elemen­tare, care iarăși se urcă nu la sumă de 10.000 galb, ci peste 30.000. A mai fă­cut D-na Anna Balș și alte fapte bune, ca­re ii făcu onoarea in societatea iașană. Cred dară, că gurele rele se vor mulțumi cu cele înșirate pănă aici. Acum mă mărginesc pe lângă publicarea acestora a arata că mulți din foștii rechili pe moșia d nei Balș a ști­ut a profita de bunatatea d­niei sale, crezind că nu vor fi surprinși in gheșefturile ce fă­ceau ei, vnse la moment ce ia surprins a fost depărtați, și moșia s’a dat in posesie pentru a fi sigură de profitul ei. Aceste zise d-le Redactor, ar fi de dorit ca și alte dame abandonate pentru vecie de soții lor, vor imita esemplul bun și demn de toată lauda care ni l’au dat și ni’l dă aceas­tă nobilă Matronă. A. V. Inserțiuni și Reclame*). Domnule Redactare, Vă rog bine-voiți a publica următoarele linii privitoare la administrarea averei rem­a­­să după repos. Costachi Balș Dumbrăveanu. Iată d-le Redactor un esem­plu cum trebue se-și administre o femee văduvă averea ce ia remas după moartea soțului ei: Mulți a criticat și critică poate pe d-na Anna Balș de Dumbrăveni că nu știe admi­nistra moșia, și prăpădește averea fără nici un calcul.—­Dar se vedem intru căt este a­*) Responsabilitatea articolelor publicate sub a­ceattă fubrică privește sumar pe autore VARI­ETĂȚI. — (Alesandri presintatu de Ma­ghiari). „Vasárnapi Újság,“ cel mai vechiu și mai cu autoritate ziar literar ilustrat ma­ghiar, un numeral seu din urmă aduce por­tretul și biografia ilustrului nostru poet po­pular, Vasi­l Alesandri, dimpreună cu tradu­cerea pe ungu­esce a uneia din cele mai ex­­celente poesii ale sale. Atât biografia scrisă foarte detailat și interesant, cum incă nici in literatura noastră nu se află, căt și tra­ducerea poesiei, sunt opera d­lui Bágyai, pentru serviciul însemnat ce a adus litera­turei noastre, presintăndu-ne in mod atât de fidel și demn la Maghiari, cari pănă acuma avea incă noțiuni foarte eronate despre li­teratura și literații noștri. De altmintrelea onor. redacțiune a ziarului „Vasarnapi Új­ság,“ care se bucura de concursul celor mai celebri capacități literare magh­are, de un timp încoace se vede a purta un deosebit interes pentru Români, ceea ce merită re­cunoștință din partea noastră. Chiar un nu­meral in care vorbim numitul ziar mai pu­blică două tablouri romănesci, cu explicațiuni măgulitoare: biserica de la Densuș, și o grupă de tipuri și costumuri romănesci, din valea Ulpiei-Traiane. (Federațiunea.) Știri ultime. Se anunță din Paris cu data de 11 August că Bazaine a scapat din insula Margueritte, unde era depărtat pe viață, in noaptea de Duminică spre Luni. Fostul mareșal ar fi fugit din fortăreță prin ajutorul unei scări de fringhiu și ar fi ajuns la o corabia care mer­gea spre Italia. Se vorbește că guvernul Frances ar fi decis se pedepsască aspru pe complici. TIRAGE împrumutul Egiptian din 1862. Tragerea din 1 Iulie 1874 Rambursarea va avea loc cu începere de la 1 Septembre 1874 la Londra la D nii Frü­hling A. Gos­hen. (Curier. Financiar) Lit. A. N. 103 24u 320 376 607 272 831 837 861 934 963 1048 de l­t. 1000 Lit. B. N. 55 185 259 310 371 433 720 848 784 952 953 979 1002 1072 de lire 500­­ S­t. C.N. 114 196 316 365 471 560 654 739 832 85 L 893 924 — 1042 1295 1498 1634 1638 — 2004 20822100 2112 2153 2241 2271 2414 243« 2547 2568 2607 2708 2907 2935 2996 — 3008 3098 3152 32t9 3322 3503 3546 3578 3582 3664 3686 — 4028 4222 4359 4398 44414564 4585 4660 4807 4868 4880 — 5028 5047 5196 5359 5440 a lire 100; — Lit. D: N. 16 90 91 336 467 468 539 delir. 1000 — Ut. E:N. 52 283 301 400 469 523 delir. 500; — Lit. FN 34 226 363 432 440 676 768 927 — 1030 1070 1137 1366 1393 1405 1736 1747 1802 1901 — 2070 2280 2286 2551 2570 2671 2714 delire 100. Orurab. Societatea de Asigurare „Romania.“ In București și Iași. Recolta subsemnatului,d­e anul present de pe Moșia Vânătorii Neamțului județul Neamț, fiind asigurată la societatea generală de asi­gurare „Romania,“ parte din ea fiind lovită de grindină, despre care incunoștiin­­țănd pe onorabila societate, de­mndată cu ce­a mai mare exactitate a și venit la liqui­­dare de staus să acuma fără a lovi câtuși de puțin in dreptul meu, și de paguba ce am suferit după căte-va zile am și primit va­loarea pagubelor suferite. In fața unor așa fapte lăudabile, injust ar fi ale trece sub tăcere, pentru aceasta dar mă simt obligat a aduce sincerile mele mul­țumiri in public acestei societăți oneste. Vază onorab. public ce va se zică o­­ so­cietate națională.“ 1874 Iuliu 25 zile. Procuratori arendașului I, Beralin, (§30—3). Mulțumire: „Ec sprim profunda mea mulțumire Socie­­tăței generale de asigurare „România“ pen­tru dreapta și prompta despăgubire ce mi-a făcut pagubelor de grindină ce au suferit productele mele de pe moșia Basarabia di­n districtul Suceava. Iulie 26. 1874. Arendaș moșiei Basarabia (349—3). S. Zwiebel. Mulțumire. Subsemnatul Pavel Necolau dorir, in ora­șul Huși districtul Fălciu, asigurând recolta de pe moșia Lohan, in contra grindinei la societatea generale de asigurare „Romania.“ Dupre accidentul întâmplat la 23 luniu a. 0. prin căderea grindinei pe recolta mea, de unda a resultat o daună însemnată, so­cietatea făcând imediat constatarea cuvenită, m’a și satisfăcut de daunele suferite. Ex­prim dar mulțumirele mele acestei societăți „Romania“ pentru promptitudinea și exacti­tatea sa. Huși 22 Iuliu 1874. P. Neculau. (329—3). Act de mulțumire. Subsemnatul, având asigurat recolta mea in contra grindinei de pe moșia Uneaga dis­trictul Botoșani la Societatea generala de asigurare „Romănia.“ Această jună Socitate da îndată după bataia grindinei ce am suferit, cu cea mai mare promptitate a venit la liquidațiune, unde m’au descrăunat fără a lovi in drep­tul meu, și după un scurt timp am primit valoarea pagubei suferite. Mĕ simt dator a da publicităței mulțămi­­rea mea cătră Societatea „România,“ și o recomand onor­ public că s’a arătat prin o­­nestitate și purtare solidă a administratori­­lor ei a satisface just pe clienții ei. Atrag atențiunea D-nilor proprietari și po­sesori asupra frumosului fapt a Societăței „Romănia“ care dovedește că merită încre­dere și câștigare a-i da preferința ori­că­rei Societăți de asigurare. Botoșani 5 August, 1874. Valerian Goilav (324—3). Act de mulțumire. Recolta mea de pe moșia Pârlita distric­tul Botoșani, asigurată la Societatea „Ro­mânia,“ fiind lovită de grindină, Societatea a pășit de­mndată la liquidare, și in scurt timp am fost despăgubit de paguba causată. Găsesc dar de a mea datorie a aduce sin­­ceri­e mele mulțumiri in public, Societăței Naționale, demnă de toată lauda. 1874 August 6/a5. Iancu Blumenfeld, Iosef Bricea mr. (347­3.) Act de mulțumire. Subscrisul Teodor Racoviță vin a mul­țumi Societăței de asigurare „Romănia“ pen­tru grabnica și justa liquidare a daunei de grindină ce am suferit'o la moșia Oțălenii, asemenea și pentru imediata despăgubire ce am priimit pentru paguba suferită, mai a­­dăugănd că până acuma nici una din So­cietățile străine de asigurare nu au aratat atâta promptitudine pentru constatare. Th. Racoviță. 1874, Iulie 28/9 (331—3). Mulțumire publică. Domnului Director al Societăței „Româ­nia11 Iassi. Dorința, ce ca Romăn­am, ca societățile naționale pentru tot felul de întreprinderi se prospereze, imi impune se arăt lumii că Societatea de asigurare „Romănia“ are un mare viitor, și aceasta trebue se o recu­noască ori­cine a avut fericirea se fie asi­gurat la ea. Grindina a bătut in ziua de 16 Iulie recolta r­e de pe moșia Strâmba, com­. Berești, și prompta liquidare, și piața exacta in interval de câteva zile me fac să mă felicit că am ales pe această Societate, și ca să i pot exprima satisfacțiunea mea, ii fac această publică mulțumire. 1874, Iulie 24, Strâmba. Moțit. (327—3). Mulțumire publică. Domnului Director a Societății „Româ­nia“ Iassi. Grindina care a bântuit ist­an recolta, mai in toate părțile, a căzut in zile de 16 Iulie și in comuna Berești și a produs dau­na pe care D-voastră ați constatat’o holde­lor mele asigurate la Societatea „România.“ L quidațiunea promptă și plata ce mi-ați fă­cut, in mod curant mĕ fac să vă esprim sa­tisfacțiunea mea prin această publică mul­țămire. Berești, in 24 Iulie, 1874. Zalleh­ Șapsa et Davut Leib. (328 —3). ANUNCIURI. ITll ÎITilfpQQDll]1 en8eignant c0ur9 complet Ull plUiuijUÖlü de langue frauQaise, geo­­graphie, arithmetique, Algebre, style, ma­sque instrumentale (violou) etc. désire en­­trer coinrno précépteur daus une tamille ho­norable â Jassy ou â la Campagne. S’adresser „au Bazar Párisién.“ (348—3). Pyop da inchiript cu Prei fo*rt ® moderat* Uuite 110 IlinliliiÖl situate in dispărțirea a V-a udița Rei-hill, se dă pe 2 sau 3 ani. Ioan Tufescu. Tin Q TonfÎ Qt m0*ia Pău^6?tii pe timp de DO Ül Clillal, 5 ani, cu incepere de la 23 Aprilie 1875. Doritorii pot lua informații despre condițiunele arcadei la D-na Catinca Ghica, strada Carp. (§32—9).

Next