Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-10-23 / nr. 115

Revista Internă. Monitorul­­ STp. 229 di­n 19 Octom­­vre cuprinde sancționarea proectului de regulament postal indieat intre direcți­ile poștale Română și acea din St. Pe­tersburg. Schimbul corespondenților intre cele două oficii pe uscat se va face cel pu­țin odată pe zi și se va efectua prin in­termediul­ următoarelor biurouri poștale : Din partea Rusiei, prin biurourile stabile de la Sculeni și Cubei. Din partea României prin biurourile stabile din Iași și Bolgrad. Taxa redusă nu se va aplica de­căt scrisorilor originale și cu destinațiune pentru localitățile unde se găsesc biu­rourile poștale opuse unul altul: Scu­leni și Iași, Cubei și Bolgrad. Tot monitorul oficial cuprinde decre­tul de numirea in postul de Director mi­nisterului de Culte d-lui Teodor Mea. In București, consiliul municipal sub președința noului Primariu Colonel Ma­nu, a luat in desbatere budgetul in a­­menințiri și in total a comunei ca­­pitaliei pe anul 1875. Budgetul or­dinar se stie in suma de 4,879,264 pe când veniturile fixe a­le comunei sunt numai de 4,020,950. Deficitul este dat de 858,314. Pentru acoperirea acestui deficit și crearea de noule mijloace de imbunătățiri s’a avisat de comisiunea budgetară la reînființarea impositului de 4 la sută, venitul net al imobilelor, și 4 la sută asupra mărfurilor confecțio­nate. Monitorul din 19 a. c. publică un ta­blou comparativ intre produsul liniei fe­rate Roman-București (lungime 648 k­i­­lometri) pe cele 9 luni din anul curent 1874 și cele 9 luni corespunzătoare din anul trecut 1873. Din acest tablou re­­zultă o diferență in plus pe fie­care lu­na de la 1 Ianuarie și pană la 1 Oc­­tomvre curent. Aceste sporuri de ve­nit a linielor ferate Romane Roman-Bu­curești (Strasberg), administrate de So­cietatea acționarilor, sub privegherea gu­vernului nostru, se suie in unele luni peste 370,000 lei nuoi. Iar escedentul total, mai mult de­cât in anul trecut se suie la 1,862,659 lei nuoi. Acest ve­nit crescendo al linielor ferate vine in ajutorul budgetului Statului care a ga­rantat 7 % la sută procente și anuități. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚIIj APELATIVE DIN IASSI. C­A­L­­E­N­D­ARUL. SEPT­A­M­A­N­E­I. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. PATRONUL DILKI. Res. Soar. Ap. Soar. stil vechiu. Stil nou. DIO­A.­­ PATRONUL D H Bl. Ref. Soar. Ap. Soar. Octomv. Noemv. Ore. m. Ore. m. Oetomv. Noemv. j |Ore. m. Ore. m. 20 1 Duminică. Marele Martir Artemie. © 7 2 4 58 24 5 Joi. Martirul Areta. 6 8­4 52 2­ 2 Luni. . Cuviosul Ilarion cel mare. 7 3­4 57 25 6 Vineri Martirul March­ian și Martirie. 1­7­9­4 51 3 Marti. _ Păr. Averchie și cei 7 tineri. 7 5 4 55 26 7 Sâmbătă. (+) gr. Martir Dimitrie. 1 7 11 4 49 3_______4 Mercuri. Apost. Iacov fratele Domnului. 7 7 4 53 27 8 Duminică.­­ Mart. Nistor. (Dimitrie Basarab). 1 7 12 4 48 PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte. Pe un an 12 lei noi.—Pe șase luni 6 lei noi.—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 8 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci. A­pare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 10.211. Motivat de adresa d-lui Co­mandat Regim. I de Artilerie No. 68, se pu­blică, soldatul Aron David din Regimentul de Artilerie din Iași, a cărui semnalimente sunt: fața blondă, talia 1 metru 68 mii., fruntea potrivită, ochii căprii, nasul ascuțit, gura mică, bărbia rotundă, părul și sprincenile castanii, au dezevertat, de aceia se publică aflarea, prinderea lui și trimiterea la Prefectura jud. Iași. Prefectura Districtului Botoșani, No. 6301. Pe teritorul comunei Mănăsti­­renii pis. Târgul, s’a pripășit c­eapă, la păr murgă, coama, coada neagră, cu mai multe pete albe pe spinare, o dungă albă de tar­­tur la coastă, cu ste in frunte și inserată la un șolp de dinapoi, precum dl. sup­ prefect acelei plăși prin raportul No. 2154 incredin­­țată. Se publică terminul de șase luni con­form legei poliției rurale, spre ivirea păgu­bașului, care cu dovezi legale să se prezinte la primăria comunei respective de a o primi. Prefectura județului Fălciu. No. 9124. Pe teritorul comunei Ghermă­­neștii din acest județ pripășiduse două epi la păr roibe deschise, coama la una din dreap­ta și la una din stănga și brease amendoue in frunte. Se publică pentru inștiințarea proprietarului care cu dovezi in regulă să se presinte in terminul legiuit la Primăria men­­ționatei comuni spre a i se încredința. Prefectura județului Roman. No. 9079. Pe teritorul comunei Mărmu­­renii, acest județ, sau pripășit o vacă la păr porumbă, coarnele greblișe, la amendouă u­­rechi­le pișcate vârfurile fără alte semne, se publică spre cunoștința păgubașului ce ar fi care in lăuntrul legiuitului termin să se pre­sinte cu dovezi la comuna citată spre ași primi vita, căci la din contra se va vinde licitativ. No. 9085. Pe teritorul comunei Satul Ba­ra sau pripășit un buhai, la păr plavan, coar­nele țapoșe inserat la șoldul stăng cu litere necunoscute, se publică spre cunoștința pă­gubașului ce ar fi, care in­lăuntrul legiuitu­lui termin să se presinte cu dovezi la citata comună, spre ași primi vita, căci la din con­tra se va vinde licitativ. No. 9153. Dl. polițai urbei Roman prin raportul No. 5622, anunțe că, la evreul Leiba Hangiu din disp. II au găsit un cal la păr negru, coama coada idem, păntănog de amăndoue picioarele dinapoi, stricat puțin de sea in spate, și potcovit la picioarele de di­nainte și la intrebar­ea ce eau făcut de a proba propietatea lui, a declarat că in di­mineața zilei de 13 a curentei au venit la el un flecău pe care nu’l știe de unde și cum il cheamă, imbracat cu sucman, la stat de mijloc, au lasat acel cal in ograda lui, și s’au făcut nevăzut fără a se mai intoarce inapoi pentru ași mai lua calul, se publică spre cunoștința păgubașului calului aratat mai sus, care in­lăuntrul legiuitului termin să se presinte cu dovezi spre ași primi calul, căci la din contra se va vinde licitativ. No. 9166. La 29 a curentei urmărind a se ține pentru a doua oară licitație in ca­mera comitetului a aprovizionărei prin an­treprize cu materialul de registre și foi vo­lante necesare Comunelor rurale pentru anul viitor 1875.—Se publică ca doritorii să se presinte insoțiți cu garanții in regulă. No. 9129. Pe teritorul comunei Mărmu­­renii acest județ, sau pripășit un cal de doi ani, la păr murg deschis, cu o mică steluță in frunte, se publică spre cunoștința păgu­bașului ce ar fi, care in lăuntrul legiuitului termin să se presinte cu dovezi la comuna citată spre ași primi calul, căci la din con­tra se va vinde licitativ. Casieria generală a județului Iași No. 6347. In cea din tăiu Joi după es­­pirarea terminului de 10 zile socotite de la aparițiunea fonei, urmând a se vinde licita­tiv in piața Movila Cuzii din orașul Iașii, 300 oi, 80 boi, 50 vaci și 30 gonitori ce sunt sechestrate de la arendașul moșiei To­­meștii cu cătunele, spre indestularea Statu­lui cu suma de bani ce datorește din căștiul acelei moșii, pentru termenul de 1 Iuliu tre­cut, se publică aceasta spre cunoștința a­­matorilor de a cumpără asemenea vite, cu deșteptare că la tratatul termin vor fi față in acea piață toate vitele, iar adjudecațiunea ur­mează a se face asupra persoanei ce ar da prețul cel mai avantajos numerot indată după ad­judecare. No. 6394. La 28 Octomvre curent urmănd a se vinde licitativ in camera prefecturei ju­dețului Iașii, 150 chile popușoi ce sunt se­­questrați de la arendașul moșiei Tomeștii cu catunele spre indestularea Statului cu o su­mă bani ce datorește din căștiul de 1 April trecut a. c. Se publică aceasta spre cunoș­tința generală cu deșteptare că adjudecațiu­nea urmează a se face asupra persoanei ce va oferi prețul cel mai avantajos, numerănd tot­o­dată și prețul ce va resulta in com­plect. Primăria Comunei Botoșani. No. 4369. Venitul comunal din taxa ra­chiului, vin, bere și păcură, se dă de Pri­mărie din nou in antreprize, cu contract pe timp de trei ani, începători de la 1 Ianuarie viitor anul 1875 până la 1 Ianuariu anul 1878. Doritorii de a lua in antreprise acest venit, sunt invitați a veni la Primărie in ziua de 2 Dechemvre viitoriu, para 12 meri­diane, insoțiți de o garanțe in sumă de 12,000 lei noi, in numerariu, bonuri rurale, domeniale, bonuri de thesaur sau bonuri de ale creditului fonciar, după cursul lor, spre a concura la licitație care se va efectua cu respectul zilei a opta pentru supra-licitare. Condițiunile de adjudecațiune și caetul de însărcinări formate de Primărie pentru aceas­tă antreprisă, se vor putea vedea de doritori in ori­ce zi și care de lucru in cancelaria primăriei. Mezatul va fi definitiv numai du­pă aprobarea lui de consiliul comunal și de d. Ministru de interne. Primăria comunei Costești. No. 545. Braturile de băuturi spirtoase din această comună, urmănd a se da in an­treprize pe timp de un an cu începere de la 1 Ianuare 1875, și pănă la 1 Ianuarie 1876 se publică spre știința generală a d-lor con­curenți ce ar vrei a lua in antreprize ase­­mine­­raturi că in termen de 15 zile soco­tite de la data foei să se presinte in camera acestui oficiu cu galanțe solvabile spre a concura, unde vor vide și condițiunile in asemine. Primăria comunei Huși. No. 3602. La 26 cu supralicitație la 31 curent carele 12 din zi urmănd a se da in antrepriză strângerea taxei de 50 bani de la cotitul unui vas in cursul anilor viitori 1875, 1876 și 1877, se publică spre știința d-lor concurenți care sunt invitați a se presenta la această Primărie insoțiți de garanțiile cu­venite. No. 3605. La 25 cu supralicitație la 30 curent­oarele 12 din zi, urmănd a se da in antrepriză stringerea taxei de 5 lei de la părechia cărți de jocu in cursul anilor viitori 1875, 1876 și 1877. Se publică spre știința d-lor concurenți care sunt invitați a se pre­­sesenta la această Primărie insoțiți de ga­ranțiile cuvenite. ANUNCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.—Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunc­urile pentru „Curierul de Iași“foaea oficialii se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. 2 Revista Esternă. FRANȚA. Definirea in partida bonapartistă se ac­centuează din ce in ce mai mult. Un jurnal din ajaccio publică o scrisoare a prințului Na­poleon către alegătorii din Ajaccio. In această scrisoare el amintește lupta sa in contra po­liticei din Mexico și Mentana, părtășia sa la politica care a adus liberarea Italiei, a­­nexarea Savonei, liberul schimb, opoziția sa la candidaturile oficiale și la resbelul din 1870. El declară că respinge politica reacționară și clericală a capilor imperialiști. Două singure partide există: reacțiunea și progresul: el este pentru progres. Nu mai trebue dicta­tură. El vrea un guvern democratic cu in­strucția gratuită, organizarea armatei, modi­ficarea impozitelor, emanciparea comunilor, separarea bisericei de Stat, libertatea presei, dreptul de asociare, suprimarea pedicilor ad­ministrative care jignesc desvoltarea comer­țului. El sfârșește respingând acuzarea de ambiție personală. O depeșă din Berlin anunță că guvernul francez, ar fi declarat celui rusesc că el e gata a sprijini, sub oare­care condiții, poli­tica sa in Orient. Această știre e desmințită printr-o depeșă din Paris. D. Thiers a sosit la Nizza in 25 Octom­­vrie. O subscriere s’a deschis indată intre locuitori spre a-i face o serenadă, care s’a dat in 28 sara, cu foarte mare strălucire. O orchestră compusă din 100 de muși cânți a esecutat serenada. D. Thiers se află foarte bine in privirea sănătății. GERMANIA. Jurnalul „Germania“ spune că știe din iz­vor sigur că deputații alsațiani și loreni se vor presenta in parlamentul german la șe­dința de deschidere care va avea loc in 29 curent. Sesiunea va fi deschisă de imparatul in persoană. D. de Bismark se aștepta la Berlin spre a asista la această solemnitate parlamentară. D. Lasser redactorul „Pressei“ din Viena, fiind citat înaintea tribunalului spre a depune in­cestiunea d’Arnim, a refuzat să dea măr­turia sa asupra izvorului de unde i-au venit scrisorile private a contelui d’Arnim, publi­cate in Pressa din 2 Aprilie. El a motivat refuzul său invocând paragraful 153 din codul penal austriac. Bugetul marinei militare pe 1875 a fost supus consiliului federal. El se urcă, pentru cheltuelele ordinare, la 18,945,248 maree, sau 4,976,476 maree mai mult de căt in 1874. Cheltuelele extraordinare sunt de 11,138,302, și constată o micșurare insemnată asupra bu­getului pe 1874. Fondurile necesare spre a inarma pe marinari cu puști noué cu ac­­sunt luate din condeile menite pentru chel­­tuelile ordinare. ITALIA. D. Visconti Venosta, ministru din afară intr’un discurs adresat alegătorilor sei, a ca­racterizat atitudinea Italiei in politica din afară declarând că, de­și are in Europa o partidă de față dușmană, țara vroește cu toate aceste să trăească in pace cu toate puterile. In lăuntru guvernul se va ocupa de cestiunile cele mai urgente, situația finanțiară și res­­tatornicirea siguranței publce in căte­va pro­vinții. AUSTRO-UNGARIA. Amăndoue parlamentele imperiului austro­­ungar au inceput lucrările lor, care au a fi foarte obositoare. In Ungaria dieta are a se ocupa cu discuția legilor financiare depuse de ministeriu. Mai intăiu e vorba de a vota imposite nouă asupra rentelor, a capitalului, a patentei, închirieri, a obiectelor de consu­­mație, a asociațiilor industriale și financiare, a minilor, a vânatului a purtării armelor ș. a. Se crede in Pesta că ministrul de finanțe, d. Ghyczy va eși triumfător din aceste în­cercări. Camera inaltă din Viena a pus la ordinea zilei, in una din viitoarele ședințe un proect de convenție asupra juridicției consulare in Egipt. Prin acest proect de convențiune A­­ustria a renunțat la drepturile judecătorești pe care le aveau consulii, in virtutea vechi­lor capitulații, și s’a pronunțat pentru sis­tema curților mixte. Ea a numit deja pe con­silierul de justiție care in puterea acestui drept ce ea­și rezervă, va face parte din cur­tea supremă mixtă. „Die neue freie Presse“ anunță că plata cupoanelor drumului de fer Lemberg-Cernă­­uți Iași se va face in argint, dar nu in aur, pentru că consiliul de administrație a dru­murilor de fer din România se intemeează pe o hotărâre anterioară luată de adunarea ge­nerală care respinsese acest din urmă mod de plată. SPANIA. Carliștii au atacat pe neașteptate orașul Aviles in Asturii, dar au fost respinși, per­­zând un tun, efecte de resboiu, prisonieri și 7 morți. F­OI­LET­O­N. DON CARLOS. Traducere de Joan Răducănescu. Istoria lui don Sanchs. (Urmare.) Am sfărâmat pecetea----ochii mei scăldați de lacrimi, pricinuite de plăcere, abea deo­­sebiau acele litere scumpe; in fine m’am li­niștit de emoția mea, și am cetit___ Trebue a fi prea mult mișcat pentru a mu­ri de durere, și mĕ mier că mai pot viețui după grozava lovitură ce mi-au dat’o un mon­stru. Iată cea ce’mi arăta Teresa, sau acea ce luasă numele ei. „Părintele meu, care te iubia pre mult, au fost dispus de soarta me, și contesa mama me, crescându-me pentru d-voastră, credea fără indoială că’mi face fericirea. Tot așa credeam și eu, dar mă înșelam, căci numai un singur moment mi-au fost de ajuns ca se cunosc că un alt muritor m’au făcut se simt un sentiment mult mai fraged de­căt acela ce’l simțisem pănă acum. „Așa dar d-voastră nu va remăne de căt amicițiea mea; astă­zi un altul imi posede inima și va poseda-o pentru vieață. In za­dar mătușa mea și contele Fernando se im­­protivesc ca se nu ieu pe un altul, m’am ho­­ărit se nu­me mărit de­căt cu acela pe ca­re’l voiu iubi pănă la cea din urmă resufla­­re. Așa­dar, seniore, nu mai sperați la mine; cu toate acestea vă pot asigura că voiu păs­tră pentru d-voastră, o stimă și o amiciție vecinică. „Vĕ urez cele mai mari fericiri; credeți a­­tăt in sinceritatea lor căt și in desevărșitul devotament al fiicei lui don Alvares.“ Această hârtie fatală pică din măni­me. Necredința Teresei mi se părea cea de pe urmă lovitură a soartei, de acum pentru mi­ne nu mai era fericire; blestemam minutul cănd am părăsit patria. Această scrisoare era însoțită și de una a lui Fernando. Vicleanul­­imi plângea disgrația, să sfă­tuia ca se încerc de a uita pe această nere­cunoscătoare, a căruia purtare mai mult de­căt ne­ințeleaptă desperată pe mătușa ei. El­imi făcea un portret ne­favorabil de dușma­nul meu, care, zicea el, era un Portughes fă­ră creștere. El mai adăugia: „Pe când tu vei primi această scrisoare, Teresa poate va fi soție a unui năuc pe care l-am și provocat dar care este prea laș pentru a respunde la chemarea unui om de onoare. Uită, scumpe don Sanche, in mijlocul nobilelor tale lucrări, o femee ce nu mai este vrednică de tandre­ța ta. Aceste de pe urmă cuvinte trebuie se’ți fie de ajuna pentru a me scuti de a mai intra intr’o explicație mai lungă. „Regele ți-au prelungit șederea ta la Cus­co, numai pentru a inlătura ca tu se nu fii martor la desonoarea aceleia ce tu ai crezu­­t’o vrednică de alegerea ta.“ Dacă aș fi primit numai această scrisoare, nu aș fi crezut cele ce’mi scriea Fernando, dar Teresa se explică intr’un chip foarte lă­murit pentru a mai fi la îndoială. Nenorocit este acela ce crede la calomnii, și care se îndoiește de credința metresei sale! dar cănd obiectul cultului seu se învinovă­țește singur, atunci nu-i mai remăne de­căt desperarea că este inșelat. In ast­fel de posiție grozavă eram redus, și pe cănd eu mă dedam la durerea cea mai cumplită, Teresa era tot așa de nenorocită ca și mine. Abea erau trei luni de cănd am părăsit Madridul, și ea era roaba culpabilei Eleono­ra, mătușa sa. Această femee, foarte cochetă, și puțin a­­vută, (căci soțiul ei nu’i lasasă de căt un ve­nit foarte modest), iși formase un proiect in­fam de a’și apropria moștenirea fiicei lui don Alvares. Contele Fernando, care se in­grijise de a me departa, facându-me se fiu numit pentru es­­pedițiunea de la Cusco, trebuia se fie duș­manul meu. Acești doi monștri erau hotă­­riți de a tără pe victima lor la altar, dacă ea n’ar voi se consimtă la esecutarea planu­lui lor cel criminal. Pentru a grăbi reușita, se serviră mai in­tern de blăndeță; ii spuseră că eu sunt un ambițios care am stăruit cu multe rugăminți pentru a căpăta insemnatul loc de vice­rege la Cusco; și mai spuseră că ar fi aflat din niște vești sigure că fiica unuia d­intre na­turalii cei mai de frunte ai țarei, urmașul faimosului Atabasipa, cel de pe urmă suve­ran al Peruviei, se inamorasă de mine, și că alianța sa cu mine părea a fi consimțită și de rege, numai pentru a pune capăt des­tinărilor d­intre Peruvieni și Spanioli. Aceste sfătuiri viclene nu produseră nici un efect asupra inimei scumpei mele Teresa. Cu toate acestea ea era ingrijită că nu primește nici o scrisoare de la mine. Vai! eu i-am fost trimis mai multe, și toate erau sub adresa contelui, dar el nu’i dasă nici una. El știa că scrisoarea mea este cunoscută de dânsa, și de aceea nu cuteza ca se o in­­șele și pe dânsa cu o scrisoare falsă după cum mă făcusă pe mine se cred că ea este necredincioasă. Ea se improu­­­a cu mult curaj la toate is­pitele ce ii făceau pentru a o desgusta de mine. Nu, zisă ea donei Eleonora, mătușei Ba­le, nu, don Sanche nu­ au uitat pe Teresa , el poate se devie victima unui complot, se primiască și moartea; dar ca se fie necredin­cios, nici o­dată. In zadar vă încercați ca se dispuneți de măna mea; credința me este făgăduită lui, și inima me nu mai poate fi pentru nici un muritor, fie el căt de adorat. Cu căt ea arata mai multă înclinare pen­tru mine, cu atăt mătușa ei se aprindea mai mult. Vezând că prin rugăminți nu poate se a­­măgiască pe Teresa, ea trecu la amenințări, și sfârși prin a poronci acestei nenorocite de a insoți cu ori­ce preț pe contele Fernando. Atunci ea ințelesă că ei juraseră perderea sa și a mea. Cu ori­ce preț, li zisă ea, nu me veți pute face ca se-mi vend jurămintele ce le-am dat lui. Abea li dădu ea aceste încredințări, și mon­ștrii se hotărără ca se-o sustragă din socie­tate, dar ei se pure­ază ast­fel pentru ca se nu dee nici un prepus. Eleonora părăsise Madridul pentru a se du­ce la moșie a Teresei, care, după cum am spus-o, era numai la patru leghe departe de capitala Spaniei. Acești doi monștri păreau că renunțaseră la proiectul lor: contele Fernando se arata numai din cănd in cănd. (Va urma).

Next