Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-03-28 / nr. 34
ANUL VIII. Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase Iuni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 Ioni 14 franci;— Germania; Pe 6 Inni 18 franciItalia, Belgia* Elveția;— Pe șase Inni 22 franci. lassi. Vineri 28 Martie 1875. Redactiunea si Administratiunea în localul TÎPOS RĂFIEI NATIONALE. . *§3? jlo. 34. CALENDARUL SEPTAMANEL SMIrnohlu. | SMI nou. | DIO A. PATRONUL DIL Kl. |j K.h Soar. | Ap. Soar | SMI woohlu. SU nou. DIO A. | PATRONUI. Dii S...________jj tee». Soar. Ap. Soar. Martie. Aprilie. Ore. m. Ore. m. Martie. Aprilie. | 0l.e- °^e- “• 23 4 Duminică. C. Nicon și cei 200 Discip. 5 36 6 24 27 8 Joi. | Cuvioasa Matrona. r og . qo 24 5 Luni. Cuviosul Zahariea. 5 34 6 26 28 9 Vineri ! Cuviosul Kanon. ? or u Ü 25 6 Marți. (f) Buna Vestire. © 5 33 6 27 29 10 Sâmbătă, Cuviosul Marco. ° 2b 26 7 Mercuri. 1 Soborul Arhanghelului Gavril. 5 32 6 28 30__________11 | Duminică. || Cuviosul Păr, loan de la Scară.______ 5 bat. PREȚUL ABONAMENTULUI. Apare de trei ori pe septamănă DUMINICA, MERCURai VINERI. CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ANUNCIUtil, Răndul sau locul sen 15 bani, insertion și reclame. Rondul 40 bani. — Epistole nefrancate noie primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francius— Pe șase muni 26 franci. Abonamentele și anuncurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 uie Dronot, 9. TCiomplarul 40 bani. Revista Internă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR In ședința din 4 Martie, se procede la votarea in total a budgetului ministerului de resbel, ce nu s’a putut face ieri din causa numerului incomplect de deputați. Resultatul scrutinului dă: bile albe pentru 51 și 9 bile negre contra. Biuroul proclamă că Adunarea a adoptat budgetul ministerului de resbel. D. Ministru financelor, inaintează proectul pentru înființarea noului tarif vamal. D. Ministru arată că, acest tarif e lucrat de o comisiune de oameni speciali, 8 aleși de camerile de comerciu și 8 numiți de guvern. Roagă Adunarea a încuviința să nu mai treacă prin secțiuni, deoarece ar fi o perdere pre mare de timp și la 4 iulie, acest tarif trebue să fie pus in aplicare, pentru ca astfel noua lege vamală se poată produce un venit, pe cănd de nu s’ar vota tariful, am fi supuși numai la o cheltueală de 300 mii lei, cu înființarea de nou personal, —ci se numească o comisiune de oameni speciali, cari să examine căt mai curând acest tarif. Adunarea încuviințând propunerea d-lui ministru, decide ca comisiuunea să se compună din 5 membri. Ședința se suspendă, spre a se consulta deputații asupra persoanelor ce trebue să aleagă. La redeschidere se procede la votare și resultatul scrutinului dă pe următoarele persoane: D-nii Th. Bastachi, Gh. Th. Ghica, P. Kilitis, Gh. Antachi și Racoviță. D. Ministru justiției, inaintează proectul pentru naturalisațiunea medicului veterinar Colben Mauriciu. D. M. Ghermani raportorul comisiunei financiare, dă cetire raportului și art. uuic din proectul de lege pentru deschiderea unui credit de 20 mii lei din fondul de 1 milion, pentru ridicarea zăpezii din Capitală și evitarea unei inundațiuni. D. Ministru de Interne arată că comunicațiunea, precum să poate vedea, e cu totul întreruptă și ar trebui bani mulți ca să se poată deschide, mai cu samă prin mahalale, pe unde abia poate umbla cineva. De aceea roagă Adunarea a încuviința acest credit, spre a veni in ajutorul comunei și a se putea aduce mai multe care ca să transporte zăpada. Luarea in considerație și votarea articolului unic făcându-se fără discuție, se procede la votarea in total, care se adaugă cu 61 bile pentru și 12 contra. Să dea in desbatere budgetul ministerului instrucțiunii publice, care se urcă la suma de 8,229,232 lei, presintat cu o diferință de 88,941 lei ca adaus din partea guvernului, din care comisiunea a mai redus 5000 lei de la exposiția artiștilor in viață și adaus 1000 lei pentru cumpărătoare de cărți. Se pune la vot luarea in considerație, care se adoptă. Primele articole se adoptă fără discuție. D. Ionescu, întreabă pe d-nu ministru cultelor dacă n’ar fi bine să suprime subvențiunea ce se dă schitului de la Sântul Munte, spre a se pune capăt certei de acolo. D. Vice-președinte arată că s’a votat. Remâne ca D. Ionescu se facă această propunere cu ocazia unei interpelări. La școalei normale din Iași, d-na Ionescu întreabă dacă d-nu ministru va menține in 1875 și 1876 cifra de 80 elevi in internatul acestei școale. După respunsul afirmativ al d-lui ministru instrucțiunei, se trece la celelalte capitale. D. N. Ionescu, dorește a ști dacă se va urma tot astfel și cu internatele de fete, căci cu ocasiunea budgetului rectificativ, s’a arătat că această cifră depinde de facultatea ministerului, a o menține sau a o scădea. D. Ministru cultelor respunde că, in ceea ce privește internatele și școalele normale, cercul lor, dacă nu se va mări, nici se va scădea de loc din ce e azi. D. Ionescu insistă a avea un respuns mai categoric. Ne mai luând nimeni cuvăntul incidentul e inchis. D. Ionescu, voește a avea o declarație categorică din partea d-lui ministru, despre numărul precis al elevilor interni de la toate liceele din țară. D. Ministru, declară că nimic din ceea ce există actualminte și care se prevede prin lege, nu va fi atins. D. N. Ionescu, face o lungă disertațiune asupra internatelor și învățământului public, și propune amendamentul ca să se menție in budget cifra de elevi prevăzută prin budgetul de 1875 nerectificativ. D. Ministru instrucțiune]", «spune cum s’a urmat cu numărul elevilor interni și iu ce stare a găsit cestiunea. N’a schimbat nimic din ceea ce a găsit și nici nu va schimba până ce nu se va vota legea instrucțiunei ce a presintat. După aceste explicații, d. Maiorescu respunde la cele susținute de d. Ionescu in privința internatelor și crede că Statul nu e dator și nu trebue a se Întreține. După aceste esplicații, discuțiunea inchizinduse amendamentul d-lui Ionescu pus la vot, cade. Se continuă cu cele alte capitole, care se adoptă nemotivate. D. C. Văleanu propune a se aloca 500 lei pentru cheltuelile corului bisericei Ionașcu din Slatina. După arătările d-lui ministru cultelor, d. Vâleanu î și trage amendamentul. Toate capitalele acestui buget, fiind votate, se procede la votarea lui in total. Resultatul scrutinului dă: Bile albe pentru 56. Bile negre contra 9. Se ea in desbatere bugetul ministrului de externe, care se urcă la suma de 779.188 lei și 55 bani, cu o scădere de 136 lei mai puțin asupra budgetului anului trecut. D. raportare dă citire acestui budget pe capitole care se adoptă nemodificate. La cap. 4 d. Ionescu cere explicații asupra cheltuelelor diplomatice, și dacă suntem in bune relațiuni exterioare. D. ministru ar mai trebui se prezinte Adunărei corespondența spre a vedea până la ce punct sunt adeverate aserțiunile d-lui ministru că relațiunile noastre exterioare sunt bune. Ministrul de afaceri streine a lipsit de la această datoria, și pentru aceea propune a se face reducere la această cifră, cu vre-o 60 mii lei; crede că 90,000 lei sunt de ajuns pentru aceste cheltueli diplomatice. A fost mortificat cănd a fost silit se afle de prin gazete acea ce trebuia se afle de la d. ministru. Esprimă apoi părerea de rău că nu s’a presentat nici un document despre relațiunele noastre esterioare; că nu s’a arătat nimic in privința negocierilor tractatelor de comerciu. Dorescu asemenea a ști dacă e adevărat că guvernul Spaniei a făcut spuze Turciei că din eroare s’a notificat și României avenementul regelui Alfonso XII la tronul Spaniei. D. R. Boerescu era sigur, că d. Ionescu nu putea lipsi de la ocasiune spre a cunoaște politica guvernului. Politica guvernului e cunoscută, faptele sale sunt mai elocvente decăt orice acte. Căt despre documente, d-sa crede ca ar fi fost mai mult o fanfaronadă din partea noastră, a face zgomot cu ele. Modestia stă mai bine țerei noastre. Activitate și inebralare in acțiune căt mai multă modestie și mai puțină aparență, eată politica noastră. Actele secrete ale politicei noastre sunt astfel că ne putem făli cănd se vor publica. Sunt vise chestiuni cari nu pot da in public, multe fiind in suspens. Remăne vise d-lui Ionescu calea interpelațiunei. Căt despre spusele ce zice d. Ionescu că guvernul Spaniei ar fi cerut Turciei, aceste sunt informațiuni de ale d-lui Ionescu. Nu cunoaștem asemenea fapt. Dară cea ce se știe e că s’a respuns că această notificare a fost numai un act de curteniă, intre două State de același sănge și creștine. D. Ionescu conchide ca să scaze acest fond, și adaogă d-sa că am fi având relațiuni cu presa. Aici d. ministru de externe vede o maliție din partea d-lui Ionescu. Presa europeană e un adevăr de vre o doi ani foarte vivace și favorabile drepturilor țerei noastre. Crede d. Ionescu că 150 mii franci ar fi de ajuns pentru acest scop?... Pentru onoarea ei trebue să nu credem nici un moment aceasta. Justeța causei noastre și posițiunea noastră geografică se mișcă cănd ne apără drepturile noastre. Ocupesc de noi presa străină, fie și un rău macar, numai posițiunea celor uitați să nu o avem. I-sa declară in fine că nu se poate de ioc uni cu amendamentul d-lui Ionescu. Biuroul întreabă dacă sunt 5 deputați cari susține amendamentul d-lui Ionescu. Negasinduse 5 (chiar d. Ionescu uită al susține), cade de sine. După aceasta, se trece la votarea celorlalte capitole, care se adoptă nemodificate și fără discuție pană la sine. Se procede la votarea in total a bugetului ministerului de externe. Resultatul votului e nul din causa numeralul insuficient de deputați. Ședința se ridică la 42 oare. Revista Esternă. „Independența begica“ nu spune că presa pamiană așteaptă cu mare impactență publicarea circularei ce d. Duffaure trebue să adreseze procurorilor generali pentru a precisa datoriile ce le impune ultimele voturi ale Adunărei naționale. Comunicat la cățiva membrii din stânga, acest document a priimit aprobarea lor. El contrastă, se zice, prin fermitatea manierelor sale cu șovăerile declarațiunei ministeriale citită de d. Buffet a doua zi de venirea sa la putere și de care foile bonapartiste au profitat pentru a afirma că absolut nimic nu s’a schimbat in situațiune. In cercurile republicane se crede că exemplul ministrului de justiție va determina pe ministrul de interne să probeze nu numai ziarelor, dar și funcționarilor bonapartiști că atacurile lor directe sau indirecte contra nonei ordine de lucruri nu mai pot avea loc. O telegramă din Paris nu comunică că ziarul oficial a publicat circulara d-lui Duffaure, prin care recomandă autorităților judiciare respectul constituțiunei, neținând corupt de nici un spirit de partidă, ci numai de justiție. Generalul Concha a dat la 27 Mart o petițiune regelui Alfonso prin care acusă pe Jovellar, ministrul de resbel, pentru purtarea sa de la Cuba ca vechi guvernator al insulei și ca ministru de resbel. In această petițiune Concha afirmă că Jovellar a fost causa nedisciplinei in armata de la Cuba, și-l acasă cu severitate. Acest fapt a produs o vie impresiune. Presa este obligată să păstreze tăcerea. Demisiunea lui Castelar din catedra ce ocupa la Universitatea din Madrid a fost primită. Numeroși șefi și ofițeri carliști continuă a se presenta la Perpignan pentru a se supune autorităților. PARTEA OFICIALA: PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 2851. La 16 Aprilioarele 12 din zi urmând a fi licitație la Comitetul permanent pentru darea in antrepriză confecționarea unui furgon și altor obiecte necesare escadronului de Calare și din Iași, se publică spre cunoștința concurenților, ca in aratata zi să se presinte însoțiți de garanțiile cuvenite spre a concura, iar condițiunile și feliul obiectelor se pot vnde la Comitet in toate zilele pănă la adjudcare. No. 2691. Posturile de moașe pentru Comunele Lunganii, Ceplenița, Vlădenii și Medelenii din acest județ fiind vacante, se publică spre cunoștința persoanelor ce ar voi a ocupa asemenea posturi, să se prezinte la comitetul permanente d’impreună cu diplomele ce vor poseda pentru aseminea științe, spre a pute fi confirmate, iar salariil ce au a priimi din casa Județului e de 40 lei pe lună, osebit de acel ce au a priimi și de la Comună. Prefectura Poliții Iași. No. 1970. La 3 Aprilie, carele 11 din zi, urmând a se vinde licitativ in piața Primăriei, mai multe obiecte, parte găsite prin oraș, și parte găsite prin vagoane și pe la stațiuni, a căror păgubași, nu s’au ivit după pir FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Acest evenement indată se află la curtea Golcondei, și consiliul influențat de cătră Hiaskar, părea a dori ca monarhul să se ducă la armată. Fernando, din partea sa, avănd aerul ca cum s’ar ruga ne’ncetat pentru prosperitatea regatului, respăndi intr’adins niște știri triste, încă nu se bătuseră, și toți iși șoptiau la urechi că Bisnagara era in puterea Olandesilor. Ingrijit și foarte suparat, monarhul se hotărî se plece. Aceasta o dorea și Fernando. In fine a sosit momentul, zisă perfidul prințului Hiaskar, inlesniți’mi mijloace ca se mă pot introducă noaptea in apartamentul monarhului, și in curănd veți fi siguri că veți poseda pe Nitraela. Cum il întrebă Hiaskar, speriat și de astă dată de vreo nouă nelegiure, voiți să atentați la zilele sale? Cerul se mă păzească! nu vrau se atac decât mintea sa: voiesc prin o inșălăciune se-l silesc ca se vă dee pe fiica sa. Chiar ia sara aceia, pe cănd Sigisgau era cu regina și cu fiica sa, pretinsul fakir fu condus de cătră Hiaskar intr’un cabinet a căria ușă da intrare in camera de culcare a regelui. Abia acesta se retrăsese, și gărzii sei se depărtară la oarecare distanță. Trebue se ne aducem aminte că Hiaskar era căpitanul lor. Monarhul, după ce rugă cerul de a veghea asupra poporului seu, și de a departa de dânsul n enumeratele nenorociri ce intotdeauna însoțesc un resboiu, adormi de un somn liniștit. El nu avea nici un reproș ca se-și facă, pentru ca nici ambițiunea nici resburarea nu i făcuse se eie armele, trebuia ca se combată pentru ca se susție o nobilă neatârnare și puterea ce o ținea de la amorul și de la încrederea poporului său. Și fiindcă el nu era ocupat decăt numai de fericirea supușilor sei, dormind chiar el incă tot se gândea la aceasta, niște visuri inbucurătoare ii oferea pe Indieni liberi și fericiți; el vedea pe Thamar acoperit de laurii gloriei, condus la templul Lui Brama, unde regina Zenobia ii presenta pe fiica ei. O un moment de fericire pentru un părinte, ce durată scurtă ai avut! In neylonul triumfului ce merită Învingătorul Marattilor, in minutul cănd acesta, re’noia jurământul de a adora pe princesa până la cel de pe urmă moment al vieței sale, o voace tunătoare făcu să se audă aceste cuvinte: Gonsacrează pe fiica ta D-zeului Indostanului, sau tu vei perde și victoria și tronuu Golcondei. Sigisgan, deșteptat de aceste cuvinte teribile, se credea că este victima unui vis: dar aceleași cuvinte se repetă din nou de un ton solemnei, la care se mai adaogiră și acestea : Moartea supușilor tei va fi pedeapsa nesupunerei tale la voințele divinului Brama. Cine poate se esprime durerea, desperarea acestui tandru părinte, cănd se găndea la aceia ce cerul cerea de la dânsul, pentru a scapa statele ce le guverna de atăta aui. El iesă din patul seu, pică in genunchi, iși ridică mănele sale cele regale, și adresânduse D-zeului țerei sale, el ii cere ca se binevoiască a’i manifesta incă odată sânta sa voință. Pe dată tot același ordin este repetat, dar cu o voace mult mai grozavă. Nenorocitul părinte remâne ca ’mpetru. El nu se mai iudoește, și plin de respect pentru divinul Brama, el jură, pentru dragostea ce o are asupra supușilor săi, de a’i sacrifica pe Nitraela sa, dacă victoria încununează armele sale, și petrece restul nopței gemând asupra soartei acestei june nenorocite: îndată ce sosi ziua, el ordonă consiliului seu să se pregătească pentru a’l primi. De aseminea inștiință și pe Hiaskar, ca se vie având a’i vorbi ceva, rugăndul tot odată de a insoți și pe fakir, ce se numea Zulman, și ’n care el avea o incredire atât de mare; nu că ar fi voit să’și retragă jurământul ce’l făcuse in timpul nopței, dar pentru a ști dacă acest om inspirat de cătră marele Brama, după cum zicea rivalul lui Thamar, ar fi primit oarecare înștiințări atingătoare de prințesa Nitraela, sau asupra soartei resboiului. Sigisyan vorbise de două sau trei ori cu contele Fernando; prim urmare era cu neputință ca se recunoască invoacea lui pe acela ce 'i tulburase noaptea repaosul. Se anunță monarhului, că nobilul Hiaskar și fakirul așteptau ca se binevoiască a’i primi. Se intre prințul. Vrau se fiu singur cu dânsul. Acest respuns intimida pe Hiaskar; dar fiind ca contele Fernando’i dasă instrucțiunele sale, el se înarma de indrăsneală, și se presenta dinaintea suveranului, așteptânduse mult că el avea se’i istorisască ceea ce se petrecuse noaptea. Se înșela. Regele, care cunoștea tot amorul ca’l simțea pentru prințesa Nitraela, se păzi de a’i vorbi despre un subiect ce putea se’i reinoiască durerea. Escelente prințe tu te temi se întristezi pe un monstru, care ș’a făcut un joc din spaima, și care voește să se bucure de nenorocirile tale! Regele știu să ascundă totul ce se petrecea in sufletul seu, și nu dădu ingratului Hiaskar satisfacerea de a ști ceia ce se petrecuse. El nu’i vorbi decât de afaceri relative la trupele ce trebuiau să’l acompanieze, anunțăndu’l ca are se plece Înainte de a doua apunere a soarelui. Sire, ’i zisă căpitanul, pentru ce această plecare repede ? nimic incă nu probează că generalul Thamar se fi fost bătut. Nobilul învingător al Morattilor, fiți sigur, va fi și al Olandesilor. Cine poate să se ’mprotivească acestui june erou? Afară de asta, D-zeii sunt pentru dânsul, divinul Brama l’a și luat, sub protecția sa. . . . Monareul se ’nfioră găndinduse la prețul ce i se cerea pentru a obținea victoria. El nu respunsă. .. . O prințul meu ce supărare vă turbură ? O paloare de moarte s’a respăndit pe fața voastră. Mare D-zeule adaogi, ei binevoiți a’mi spune și mie ceia ce v’au redus in această stare, și nu’mi faceți injuria de a mă socoti nedemn de ’ncredirea voastră. Mergeți, ii zisă prințul, duceți-vă de esecutați ordinele mele, veți reveni pe urmă, și poate atunci voiu putea se vă descoper motivul ce’mi căutată vrea mea durere. Hraskar ieși și fnkirul intră. Regele ’nchisă toate ușele apartamentului seu, și după ce făcuse șeadă lângă dânsul pe acest nesuferit înreutațit, il întrebă dacă