Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-05-30 / nr. 58

mele Bucureștilor (Zgomote asurzitoare) d. Candiano strigă căt­ri ea gura, d. Sto­­lojan și alții asemenea). Pr. dim. Ghica continuă zicând că ceea ce adaogă la felbătăcia lucrului e că nu se respectă nici moartea acelor individe, și sunt insultate și acum. Inchizindu-se discuțiunea, se procede la votarea, prin apel nominal, a contes­tării făcute de d. Cogălniceanu, Vernes­­cu, Iepureanu, etc., pentru alegerile col. din Capitală. Resultatul scrutinului dă: Votanți 108. Majoritate absolută 55. Bile albe pentru 87. Bile negre contra 21. D. Președinte provisoriu proclamă de­putați ai col. III al Ilfovului pe pr. Dim. Gr. Ghica, bd. Const. Blaremberg, Gr. G. Peucescu, Ștefan Ioanid, Dim. Ger­man și Dobre Nicolau. Ședința se redică la 5 oare trecute, anunțindu-se cea viitoare pe măine. Revista Externă. Se scrie din Paris cu data de 29 Mai că comisiunea constituțională a ascultat pe d. ministru Buffet și Dufaure, care au respins categoric ori­ce modificare esențială s-ar a­­duce legii pentru organisarea puterilor pu­blice, declărănd că e necesar ca guvernul Republicei să fie foarte și să asigure ordi­nea Miniștrii au mai declarat că nu pri­mesc principiul permanenței Camerei (prin comisiuni de permanență), susținut de unii membri ai stângei. D. Ministru Buffet a zis că va stărui cu energie că atribuți unele pu­­terei executive să nu fie impuținate. Lupta contra armatei lui don Carlos a re­luat multă mișcare de căteva zile, armata guvernului a dat mai multe lovituri cu suc­ces. Oficiala Gacetta din Madrid spune că Dorregaray, unul din capii carliștilor, a fost rănit la picior in lupta de la Alcora. Do­rregaray a luat fuga și a lăsat 90 morți și 200 răniți.­­ Gacetta a publicat tratatul poștal în­cheiat cu Statele­ Unite din America și cu Statele din Europa. Se scrie din Constantinopole că in Asia mică, unde a bântuit mai mult timp foame­tea cea mai teribilă, s’a simțit și un cutre­mur așa de tare, in­căt mai multe sate s’au dărâmat și 2000 oameni au perit. Se scrie de la Bruxelles cu data de 6 iu­nie că ministru justiției, printr-o circulară către procurorii generali, se ordonă a lua toate măsurele legale pentru a pune capăt desordinelor provocate in mai multe locuri de către discursurile și articolele ziarelor și a pedepsi cu severitate pe culpabili. — Din Madrid se desminte cu data de 6 Iunie zgomotul despre căsătoria regelui Al­fonso cu o prințesă germană. CURIERUL DE IA SSL PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 4833. Esad­a de mai jos copie de pe programul Comitetului general al Societăței de Horticultură de la Flora in Colonia, rela­tivă la Exposițiunea Internațională de Hor­ticultură, ce va avea loc in aretatul oraș de la 26 August pănă la 26 Septemvriu stil nou, se publică spre cunoștința amatorilor cari ar vroi să participe la această Expo­­sițiune. Esposițiunea internațională de Horticultură la colonia 1875. Sub Protectoratul Majestăței sale împărăteasa Ger­maniei, regina Prusiei și a Alteței sale Regale Prințul hereditar al Imperiului German și al Re­gatului Prusiei. Un comitet general s-a constituit pentru a organisa, de la 25 August, până la 26 Septemvrie a. c. in stabilimentul Societăței de horticultură „Flora“ mărit considerabil prin unirea teirenelor adiacente, o mare Ex­­posițiune internațională de horticultură, pen­tru care majestatea sa împărăteasa și Alteța sa Regală Prințul Imperial, au bine­voit a primi protectoratul. Negoțiațiuni, pentru numirea comisarilor din partea guvernamentelor străine, au fost deschise de ministru agriculture­. Sperând că această întreprindere interna­țională va fi favorizată de o primire simpa­tică, noi avem onoarea de a adresa celor interesați din toate țările, invitațiunea de a lua parte. Exposițiunea va cuprinde toate plantele și productele de horticultură (afară de viț­ de vie și struguri care sunt excluse din cauza imposibilităței introducerei Phylloxera). Instrumente (unelte), mașini, construcțiuni precum și toate obiectele care au o influență asupra disvoltării și progresului horticultu­rei. Ea se va compune din următoarele opt clase: I. Grădinărie. a) Plante de florării. b) Flori de pământ. c) Arbori și arborași fructiferi. d) Flori tăiate și flori in stare uscată. II. Producte horticule. a) Fructe crude uscate și conservate. b) Producte a sevei și a filamentului plan­tei, adecă: vinuri, bere, liqueor, uleiuri, ră­șini, gumi, tincturi, cănepă, vin, bumbac, za­­har, tutun, ceai, cafe, orez, crohmală etc., precum articole fabricate din productele sale. c) Cultura albinelor și productele sale. d) Legumuri crude, uscate și conservate. e) Seminți de plante de tot feliul. III. Arhitectură de grădini. a) Proiecte de parcuri și de grădini de tot felul. b) Florării de tot feliul, încălzirea lor, ventilațiune, umbrire și invăliș. c) Gloriete (căsuțe mici de țară), pavili­oane, templuri, colibe (bordeie), lege, piscuri, corturi, șatre, tavanuri, (pardosele) in mo­saic, ciment, păcură, etc. d) Mobile de grădini. e) Punți, punți înguste, viaduci,­ punți de ari­agiu, luntre, porumbari (cotețiu, patul de porumbi), căsuțe de lebede și de rațe. f) Căi și drumuri. g) Stânci, peșteri, ruine, tunele, acvariuri, și terariuri. h) îngrădiri, congele (grote, zebrele), porți de parcuri și de grădini și spațiuri de tot feliul. i) Proiecte și modele cu divizul obiecte­­lor citate mai sus. IV. Ornamente de grădini. a) Țișnuturi de apă, fântâni, decorațiuni de făntăni, etc. b) Statue, vase, urne, piedestale de tot feliul și de diferite materiale. c) Bordure de drumuri, de brazde și de pancrașe de flori. d) Pancrașe de flori, trepte (policioare) policandre ornate de flori naturale, lampe cu flori și oglinz­. e) Aparate de iluminare pentru grădini de tot felul. V. Instrumente de grădinărie și mașini a) Turbine, pompe, mașini hydraulics ma­șini cu vapor, cu gaz, cu petrol, cu aer com­primat și alți motori putănd servi la hor­ticultură. b) Puțuri americane și altele, conductori de apă pentru grădini, aparate de irigare, ro­binete hidraulice, țevii, îmbucări, poloboace (tonele) de stropit, car cu puren, clistire (tulumbi mici și stropitori. c) Instrumente de grădini, adecă: arseuri lopeți de lemn sau de fer, săpi greble etc. d) Instrumente de tăere și mașini de co­sit iarba. e) Mașini de transplantat arborii cei mari, suzette de plante, targe (taraboanțe) și cu­tii mari de scânduri in formă patrată ce se umple cu țernă, iu cari să sădesc sau să pun copaci și pomușori. f) Oale cu flori, euiquete, baguete, hărtie și cutii cu buchete etc. g) Instrumente de arpentagiu, de­nivelare și de desemn. VI. Colecțiuni horticole. a) Colecțiuni de lemne și de intiser. b) Colecțiuni de radașce (gândaci), de in­secte și de fluturi folositoare sau vătămă­toare horticultura cu larvele lor și omizi. VII. Fructe, flori și plante artificiale a) Fructe artificiale, expuse separat sau prin colecțiuni. b) Buchete și girlande. c) Plante și flori de tot felul. VIII. Literatura horticolă. a) Cărți despre științele auxiliare horti­­culturei. b) Avrage asupra culturei plantelor, ar­borilor fructiferi, plantelor potagere etc. c) Avrage asupra arhitectura grădinelor. „D-nii exposanți pot expune obiectele pe care nu le au făcut ei insuși, dar in acest caz este de dorit ca numele și domiciliul fabri­cantului să fie aretate acolo.“ Comitetul va face tot ceia ce va depinde de la el pentru a facilita esposanților espe­­ctarea obiectelor pe care le vor trimite la Colonia și pentru a le evita in general toate dificultățile Pentru acest scop, negoțiațiuni au fost fă­cute cu diferitele administrațiuni de căi fe­rate și cu carcuri, cu vapoare pentru a ob­ținea reducțiuni de tarifă, și cu administra­țiuni de rame pentru ca ele să acorde libera intrare și libera eșire a obiectelor destinate a fi expuse. Resultatul acestor demarșe va fi publicat la timpul său. Membrii juriului vor fi aleși dintre persoa­nele renumite și independente de diversele națiuni, representate la exposițiune. O sumă de un milion 135,000 va fi în­trebuințată la cumpărarea de obiecte expuse și destinate la o loterie pentru care trage­rea va avea loc după exposițiune. Noi rugăm dar pe d-nii exposanți de a bine­voi de a ne face cunoscut cu avisul lor de participarea lor dacă obiectele sunt de vănzut și cu ce preciuri. Noi credem că trebue să chiemăm aten­țiunea lor asupra condițiunilor următoare: 1) Exposițiunea va fi deschisă la 25 Au­gust și închisă la 26 Septemvrie 1875. 2) înaintea inchiderei exposițiunei nici un obiect nu va pute fi redicat sau stremutat fără permisiune specială a comitetului și d-nii exposanți vor lua aceste obiecte numai in a opta lună după închidere. 3) Obiectele cari trebuesc a fi arbitre vor fi expuse in galeriile acoperite. 4) Toate anunciurile trebuesc făcute pănă la 20 Iulie sau mai târziu. 5) Florile și fructele vor fi expuse in doua serii, cea din­tăiu la 25 August pănă la 10 Septemvrie și a doua de la 11 pănă la 26 Septemvrie. 6) Va fi pus la disposițiunea juriului pre­­mium­ de argint, medalii de aur, de argint și de bronz și mențiuni onorabile. 7) După exposițiune, o vânzare publică va avea loc a obiectelor insemnate pentru acest scop de d-nii exposanți. 8) D-nii exposanți nu vor plati cheltueli de local etc. Pentru toate deslușirle a se adresa la so­cietatea „Flora“ la Colonia, care va trimete franco toate formularele detailate a diverse­lor concursuri și care va primi toate anun­c­urile precum și toate reclamațiunile. Comitetul Generale. Pentru exposițiunea internațională de hor­ticultură la Colonia: „De Kummer,“ Președinte de onoare, ge­neral de Infanterie. Baronul „Eduard Oppen­heim,“ Președinte, Consul general Austro- Ungar. „Bachem“ Burgmaistru de Colonia, de „Bernutte,“ prefect, „Bu­rghezs“ Președin­tele camerei de comerciu din Colonia. „Dr. Claesaen Director general de la Concordia. „Devens,“ Prefect de Poliție din Colonia. „Dr. Dünkelberg,“ Directorele Academiei A­­gricole din Poppelsdorf. „Eich“ Burgmaistru. Esser II advocat. „Gilbert“ Director din Co­lonia. „R. Heuser“ Consilier Comunal. „De Kaufmann Asser“ proprietar. „Kyll Consi­lieri Comunal. „E. Langen Consilier intim a regenței. „Me­issen“ Consilier intim de co­merciu. „Neven-Du-Mont“ neguțitor. I. Nie­­praschk, directorele „Florei“ baronul Abra­ham Oppenh­eim bancher. Dag. Oppenheim consilier intim a regenței. H. Peiffer, consi­lier comunal. A. Bautenstrauch vice consul al Belgiei. Weyer, arhitect al orașului Co­lonia. No. 4849. Conform ordinului d-lui mi­nistru de I­nterne No. 6942, la 10 iunie viitor urmănd a se ține lic stațiune in came­ra acestei Prefecturi pntru aprovisionarea penitenciarului Central de aici, cu suma de 50 chile popușoi și 2000 oe­ fasole necesa­­rie pentru hrana arestantelor acelui Peni­tenciar. Se publică spre cunoștința generală. Prefectura Poliții Iași. No. 3781. D-nul Ch. Adler prin petițin­­unea înregistrată la No. 5512 s’au tănguit acestui oficiu că au perdut 4 cupoane căte de 250 lei vechi cursul fiscului, 1 de la bonu­­rile rurale No. 13,946, 12,906, 17,562 și 17,619 seria No. 1,133, 1,067, 1,060, și 1,562 câte da 5.000 lei fie­care bon, și pro­mite găsitorului o mulțumită de 5 galb. Sa publică aflarea menționatelor cupoane, cu­noscând însă că cu aceasta nu se face nici un act petiționarului. Prefectura județului Fălciu. No. 4050. In ziua de 29 Maiu curent ur­mând a se ținea licitație in camera comite­tului permanent pentru cumpărarea a 200 chile popușoi necesari locuitorilor lipsiți de hrană din acest județ, d-nii concurenți sunt rugați ca in aratata zi să se presinte înso­țiți de garanții in numerar sau bonuri de tesaur spre a se informa de condițiuni și a concura la licitație. Subprefectura plasei Copou distr. Iași. No. 1092. Fiind­că nici la termenul de 25 a curentei luni, publicat prin foaea No. 55 nu s’au presentat concurenți a cumpără trei merțe popușoi, șase boi și patru vaci ce sunt sechestrate de la fostul perceptor Co­dachi Botescu și actualul Primar comunei Copou d-lui Gh. Ivanovici pentru neachitarea dări­lor fiscale pe trimestrul al IV, 1874, se pu­blică din nou termenul de 6 Iunie cu condi­­țiunea văzută in acea fone spre cunoștința generală. Primarul Municipiului Iași. In interesul rectificărei liniei trotuarului din strada 40 sfinți, urmând necesitate a se da in întreprindere strămutarea unui păreți la atenansele casilor d-nei Agripina Ghica năs­cută Greceanu in marginea sumei de lei noi 781 și in conformitatea divisului presentat de d-lu Arhitect comunal cu referatul No. 740 din 1874 Oct. 1, se deschide din nou concurența Marți in 3 Iuniu venitor oarele 12 mei. Amatorii de a lua aseminea între­prindere se vor presenta in camera acestui oficiu in ziua și para sus indicată cu giran­­ția necesară pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. Șef, Evghenide. No. 4925. 1875 Maiu 27. Primăria comunei Miroslava. No. 1052. In această comună picând de pripas o gonitoare la păr porumbă ind­;la coarnele miei greblișe, cornul sting puținu plecat spre frunte se publica teminus de 6 luni spre deșteptarea păgubului conf. art. 48 din legea Pol­ rnralei. Primăria comunei Medeleni. No. 605. La această comună in ziua de 15 a curentei au picat de pripas ț­eapă in păr roaibă închisă coama coada murgă în­chisă pete albe pe spinare și o sulitură in frunte. Se publică spre cunoștința păguba­șului acestei epi, ca să se presinte cu acti­­le in regulă spre a o primi pănă in termin de 6 luni conf. legii poliției rurale. No. 643. La această comună in ziua de 22 a curentei au picat de pripas ț­eapă in păr murgă coama coada neagră roșă la gre­­băn de ham­brează in bot păntănoagă de 2 picioare dinapoi. Se publică spre cunoș­tința păgubașului acestei epe ca să se pre­sinte cu actiie in regulă spre a o primi pă­nă in termin de 6 luni conf. legei poliției rurale. Primăria urbei Roman. No. 1034. După opiniunea dată de Co­­misiunea însărcinată, Baratcele No. 28­29 și 30 cu atenansele din această urbă desp. a 4 stra­da Stefan cel Mare urmează a se desființa in primavara anului viitor 1876. Se publică aceasta spre cunoștința d-lor proprietari a menționatelor bazat­e ca in ziua de 24 A­­prilie 1876 se le desființeze insuși căci in caz contrar se vor desființa de autoritatea co­­­munală pe comptul d-lor sale. Primăria urbei Vasluiu. No. 1080. In camera acestui oficiu ur­mând a se ține licitație in zilele de la 1—5 supra­licitație la 6 Iulie viitor pentru s­­provisionarea furajului in fan­a 30,295 oca­le, calculate in stoguri de măsură, pae 10,000 ocale și orz, 11,680 ocale, calculate in chi­le și dimeriii, necesar aseminea furaj cailor Pompieriei, și cailor căruților de stradă, to­tal No. de 14 , aseminea furaj are a fi din recolta a. c. 1875 Se anunsă d-lor ama­tori, că in zilele supracitate să se presinte in camera acestui oficiu însoțiți de garanții legale spre a pute lua parte la mezat, iar condițiele in detaliu a aceștii antrepriză, se pot vide in toate zilele la acest post. No. 1085. In zilele de la 20—25, cu su­pra­licitație la 26 Iunie viitor, urmănd a se ține licitație in camera acestui oficiu, pen­tru aprovisionarea cu 20 stănjini lemne a autorităților lasate sub îngrijirea acestui o­­ficiu, și necesare atare lemne pe iarna vii­toare 1875 și 1876. Se publică spre cunoș­tința­­ lor amatori, ca la aratatul termin, să se presinte cu garanții solvabile spre a pu­tea lua parte la mezat, iar condițiile in de­tail se pot videa in toate zilele in camera acestui oficiu. Comisia disp. a I-a Iași No. 1527. La 3 Iunie viitor oara 12 din zi in piața Primăriei, urmănd a se vinde prin licitație obiectele urmărite de la d. M. Va­­inștain in pretenția d-lui Jac Mitler pentru bani se publică spre cunoștința generală. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul județ. Iași secția II. No. 255. Acest Trib, prin sentința pronun­țată la 26 Mart anul curent No. 89, respingând reclamația d-lui Grigori Botez din Iași con­tra d-li M­hail Boldescu a cărora drepturi sau trecut d lui Ioan Giurgevanu din Iași, și contra d-nei Efrosina Lecachi născută Bu­­larda, cu domiciliul și reședința necunoscută in România, in care causă fiind chiemată d-na Efrosina Lecachi și ca garantă in causă de cătră d-nul Ioan Giurgevanu, aseminea fiind chemat de d-nul Grigori Botez ca ga­rante in causă pe d-nul Nicu Dobrovici, cu domiciliul și reșidința necunoscută in Româ­nia, cum și cererile de garanți in causă fiind respinse de Tribunal. Sa publică conform art. 137 combinat cu art. 75 al. 6 din pr. civ. spre cunoștința d-lor Efrosina Lecachi născută Balarda și a d-sale Nicu Dobrovici, ca un termin de 2 luni de zile de la data acestei publicațiuni, să se prezinte la biu­roul portărelului de ședință acestui Tribunal spre a-și primi copie de pe sus citata sen­tință, pentru a uza de dreptul de apel pre­văzut de art. 318 din pr. civ. No. 291. Acest Tribunal prin sentința pronunțată la 13 a curentei luni Mai a. c. No. 132 admițind reclamațiunea d-lui Anton Camiban din Iași contra d-lui Ghiorghe Mi­­ronescu cu domiciliul necunoscut, și a e­­xecutorilor testamentari ai defunct. Anasta­sie Baștă pentru bani, și prin acesta dispo­zitiv constatând că Gheorghe Mironescu da­­torește d-lui Camban suma de 2232 lei 50 bani, condamnă a se plăti acești bani îm­preună cu procentul lor de la 5 Mai 1875 data reclamațiunei pănă la plată, plus 20 lei cheltueli de judecată de cătră executorii testamentari a def. Birtă din suma ce dato­­resc numitului Mironescu. Se publică conf. art. 137 combinat cu art. 75 al. 6 pr. civ. spre cunoștința d-lui Mironescu cu domici­liul și reșidința necunoscută in România, ea in termin de 2 luni și 8 zile de la data a­­cestei publicațiuni să se presinte la biuroul portăreilor de ședință a acestui Tribunal spre a-și primi copie de pe sus citata sen­tință pentru a uza de dreptul de opozițiune prevăzut de art. 154 pr. civ. și de apel pre­văzut de art. 318 acea procedură.­ No. 1196. Falitul Avram Spaer este ci­tat a se presenta la acest Tribunal in ziua de 14 Iuniu a. c. când urmează a se forma concordatul, In neurmare se va regula in lipsă. No. 1195. Conform art. 248 cod. comer­cial, cităm pe d-nii creditori liquidați, do­miciliați in România, și in străinătate, masei cred ale falitului Avram Spaer domiciliat in Iași la 14 Iuniu a. c. pentru a £ ei­bera a­­supra formărei OG aCornntului, și la caz cănd se va face unirea creditorilor, pentru a fi Ah! li respunde Zenobia, cerul n’a voit ca această frumoasă însoțire să se poată face­ monarhul ș’a juruit fiica la cultul altarelor. Ea nu este mai mult prețul învingătorului dar a victoriei. Regina vezind că generalul se interesază atăt de mult de soarta Potughezilor, cugeta in sine că el poate aparține acestei națiuni; că el intrebă că dacă nu cunoaște­mn patria lui pe vre­un nenorocit care se plângă per­­derea unui fiu. Perderea unui fiu! Ah! d-nă ! ce ve face se’mi puneți o ast­fel de întrebare, se’mi re­­iioiți fără voe toate ranele inimei mele! El descrisă reginei cu deamănuntul toate întâmplările vieței sale pănă in momentul cănd părăsise pe scumpul său Alfons. Pe urmă ii vorbi despre fatalul naufragiu ce’i repisă ori­ce speranță că’și va pute re­găsi acel copil. Fie ce cuvânt ce pronunța don Carlos, in­teresa mai mult pe Zenobia, și pe fiica ei. Și fiind­că acum el nu se mai temea de ini­micii lui, se numi. Dar, și zisă regina, după ce ii istorisi toate nenorocirile sale, acel Florestan, care v’a dat toate aceste lămuriri despre atacarea coră­biei ce ducea pe fiul d-voastră, n’avea cu dânsul și un căine ?— Da, d-nă, și acest do­bitoc credincios a perit odată cu copilul. Acel căine, U întrebă Nimeni nu’l chema Cerber ? așa il chema. Vai , el a fost mult timp companionul de nenorocire a aceluia ce mia scapat viața ! Dar totul ceea ce ați bine­voit a ma întreba pare a proba că d-voastră ați avut cunoștință despre nenorocirile mele. Seniore, ii zisă Zenobia, dacă nu ma înșel Providența a pastrat viața fiiului d-voastră, căci sunt aproape zece ani, cănd un copil fu scos din fluviul Ganghesului, și adus pe țer­­muri de cătră un cane foarte mare, și pe care junele naufragiat il numea Cerber. Mare D-zeule! strigă don Carlos, acel co­pil era fiul meu! Ah ! d-nă, va jur, spune­­ți’mi in ce loc trebue se ma duc pentru ca se’l pot găsi. Seniore, liniștiți-va acest transport de bu­curie.—Poate ați aflat că a murit? — Nu el trăește și sunteți cel mai fericit dintre părinți. Acei ce l’au infiet, adaoge regina, nici o­­dată nu i­a cunoscut origina; el a tăinuit a­­ceasta amiciției, recunoștinței și chiar amo­rului. Dar nenorocirile d-voastră, prescrip­­țiunea familiei d-v. numele d-v. și al seu pe care au voit se vi le injosască, sunt niște motive destul de puternice pentru ca părinții lui cei adoptivi se nu’l iubească mai mult, pentru că tăcerea sa era comandată de onoare. Fiul meu trăește ! Ab 1­d­nă va jur mai repetați odată acest cuvânt consolator: voiu putea se revăd pe Alfons al meu, se’l string pe inima me. He mor in brațele lui mulțu­mind acelor ce a bine­voit a’l adopta! Ah! videți lacrimele unui părinte! eată cad la ge­nunchii d-voastră, ziceți se ma conducă acolo unde locuește acel fiu adorat, pentru ca se’i pot spune, dăndu’i bine­cuvântarea mea, că poate intra in patria sa, și ași lua cu o no­bilă mândrie numele de don Carlos. Vai! zisă in sine vergina Indostanului, voiu avea dar dulceața de a ști că Thamar este fericit! și dacă soarta ii repește o soție, o amantă ce l’ar fi adorat, cel puțin ii redă un părinte pe care il va face fericit. In acest moment intră in palat și genera­lul, și nu’și putu ascunde indignația ce o sim­țea pentru injuria ce o primisă la ușa con­siliului suprem. Nu știu zisă el reginei, dar mi se pare sunt in oraș niște trădători care conspiră contra me­ vai de dânșii, dacă voiu pute pătrunde acest mister. Virtuosule Thamar, cine entează să te tra­­dec?—Trebue mai mult, decăt victoriele ce le am obținut ?—Seniore, zisă pe urmă incet generalului don Carlos, aș voi se va întrețin un moment in particular. Regina privea cu luare aminte pe părinte și pe fiu; era prea sigură că nu se inșălă in presupunerile sale. Ea luă pe tânăr de mană, și cu acea grație, acea amiciție ce ii erau atât de naturale, ii zisă: Thamar de zece ani imi dați numele de mamă...— Ah! suverana me, cine ar fi avut pentru mine mai multă tandreță de­căt a voastră? Vai! niște vitete pe care nu’mi place a le crede, se zice că sunt contra amorului meu, dar promisiu­nea monarhului este săntă, și aș crede că aș necinsti pe acest prinț, dacă m’aș supără de cele ce aud. Ah­i fratele meu, amicul meu, uitați amo­rul, și fiți cu totul al naturei, părintele d­­voastră trăește. Părintele meu , cine v’au vorbit despre dân­sul ? cine v’au spus numele patriei mele ? — Acest prisonier. — D-voastră, senioare! cum se face ca d-voastră mă cunoașteți ? Ah ! vor­biți ve rog, vorbiți. Pe suveranul cel respectabil al aceleia ce v’au dat viață, pe suvenirul fiului d-voastră, dacă aveți vre­unul, in numele sacru al onoarei, spuneți’mi ce știți de soarta părintelui meu. Don Carlos, tulburat de cele mai vii­­ no­­țiuni, căuta cu toate acestea a Be liniști, pen­tru ca se poată cunoaște cu desăvârșire ini­ma fiului meu, ii vorbi ast­fel: Familia d-voastră a fost impovorată de lungi nenorociri; nesuferitul conte Fernando cel mai viclean dintre oameni, in timp de zece ani au făcut o mulțime de victime. — Dar, seniore, Don Carlos nu este cunoscut? El n’a părăsit armata comandată de nobilul Florestan.—Florestan ? acela care a fost cres­cut de generalul Spinola care a știut s­e sus­tragă pe părintele meu de la moarte. Mare D-zeule ! am avut nenorocirea de a invinige pe acest om generos ! Ah 1 imi ieu de mar­­tor cerut că am găndit că ma bat cu Olan­dezii. Dar, senioare, vorbiți-mi de părintele meu, de acel nenorocit pentru care mi-ași da viața. Pe urmă adresindu-se la regină: Ah! d-nă, ertați-mă dacă fiul lui don Carlos v’au făcut un mister din nașterea sa, căci cu puțin timp înainte de a se întâmpla naufragiul, Florestan m’a făcut se­jur, chiar pentru siguranța pă­rintelui meu, ca se nu ma descoper cine sunt, dacă soarta m’ar despărți de dânsul, pănă cănd nu voi atinge al două­zeci și cincelea an al vieței mele. Don Carlos nu se mai putu stăpâni; tan­dreța, onoarea ii dădeau sufletul la mii de sentimente conduse; fiul său era un erou; dar el se luptă contra fraților lui, și această ideie il îngrozea. El iși aducea aminte cu în­fiorare de fatalul moment cănd, gata de a susține o luptă particulară, brațul său era ridicat de­a­supra capului generalului In­dienilor. Thamar privea pe resboinicul Portughes, și memoria sa ii aducea aminte niște trăsături. El consideră din nou pe resboinic, și fe­­zind că din ochii lui curg niște lacrimi, se aruncă in brațele lui, strigănd : Părintele meu! părintele meu­ nu, nu ma inșel; acesta-i vi­teazul și nenorocitul don Carlos, pe care il string pe inima me. (Va urma).

Next