Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-02-21 / nr. 20

CURIERUL DE IASSI. Ion Lungu la 19 Mart inculpați pentru în­cercări de furt a 2 cai a d. Gh. Morariu. No. 183. Aseminea Neculai Obreja la 8 Martie, inculpat cu Rudolf Dumitru pentru furtul unui mei a d-lui Gheorghi Filip. No. 184. Aseminea Costache Silion la 14 Martie inculpat pentru furt de vite in pre­­jud. lui Ga­vril și Petre Stângei. No. 174. Aseminea Eni Tăngâila, la 15 Mart inculpat cu Th. Savin, pentru maltra­tarea Țuțueanului Mateiu. No. 196. Aseminea loan Antonescu la 27 Martie 1875, oara 12 din zi, inculpat pen­tru amestecări in funcțiune publică, iscălind și eliberând Bilete de vânzare de vite. No. 198. Aseminea Alisandru Besoiu la 26 Martie inculpat pentru maltratarea lui Gheorghe Manolescu. No. 199. Aseminea Nițe Porciog la 15 Martie inculpat pentru sustrage­rea unei pe­­tițiuni a d lui Neculai Stefănescu, și darea ei cu foc. No. 207. Aseminea Neculai Pușchilă la 28 Fevruarie inculpat cu alții pentru furt de o­ in prejudețul lui Mardare Roșu. Tribunalul județului Neamțu. No. 4519. Dl. Neculai Damaschin cu do­miciliul necunoscut e citat la 22 Marti a. c. oara 10 din zi la acest Trib. in procesul ce incep pentru delapidări de bani ca percep­tor comunii Păstrăvenii la neurmare va fi judecat in lipse conform art. 182 p. p. Tribunalul județului Roman. No. 470. D-na Smaranda Roseti, profe­siunea liberă cu domiciliul necunoscut in România este citată ca la 17 Martin viitor anul 1875 carele 11 antemeridiane să se presinte in camera acestui Tribunal însuși sau prin procurator legal, pregătită cu pro­bele necesare, la judecata procesului intentat de d. Dimitrie Obreja pentru bani sumă de 210 galbeni, cu procente și cheltueli, ce ar debita după creanța din 21 Iuliu 1873 ce au fost eliberată in ordinul d-lui loan Constan­­dinescu și care creanță prin cesiune astăzi este devenită in proprietatea d. Obreja, pe de o parte citațiunea da. dinpreună cu exem­­plarul reclamațiunei conform art. 75 al. 6 din pr. civ., sau afipt pe ușa Tribunalului local, iar pe de alta se publică spre cunoș­tința numitei d-ne. Cunoscând că la caz de ne­venire Tribunalul va resolva chestiunea conform legei. No. 481. D. Gheorghie Huiban prin pe­­tițiunea adresată acestui Tribunal la 8 a curentei luni înregistrată la No. 1261 au de­clarat că se dezistă de urmărirea întinsă in contra d-lor frați Ariton și Gheorghie Chri­­stea Goilav asupra moșiilor Iloleștienii și Oborocenii din acest județ, și au cerut a se revoca lucrările vănzărei numitului fond ce erau terminate pentru 15 Mart viitor a. c. și publicate prin foaia No. 136 din 15 De­cemvrie anul 1874. In urmarea unei atari declarațiuni Tribunalul văzind că lucrările urmărirei sau făcut numai după intervinirea d. Hórban creditoriu cu titlu esecutoriu, vă­zind că după cum rezultă din dosarul rela­tiv No. 895, alți creditori care să stărue a­se suveri vânzarea imobilelor rost­re nu s’au aratat, văzind că ast­feliu fiind cerirea d-lui Holban de a se revoca publicațiunele înain­tate pentru vânzarea moșiilor Heres­ienii și Oborocenii este admisibilă față cu art. 260 al. 1 din pr. civ. Pentru aceste motive Tri­­buna­ul revocând lucrările inaintite pentru vânzarea imobilelor aratate. Se publică spre obșteasca știință. No. 2290. D-na Anastasia lui Ion a Safu­ cu domiciliu necunoscut e citată la 25 Fevru­­arie oara 10 din zi 1875 in acest Trib, ca in­culpată pentru că au furat niște juvaeruri de la Avram Branișteanu. La ne urmare să va judeca in lipsa conform art. 182 Cod. Pen. No. 2436. Asemenea D. Gheorghie a Chi­rel la 5 Martie inculpat pentru că au mal­tratat pe Parohul Vasile Radu. No. 2445. Asemenea D. Gavril Irimiea la 11 Martie inculpat pentru furt de obiecte. No. 2576. Asemenea D. Toader Tanasiu la 13 Martie inculpat pentru că au furat niște obiecte a fimei Nastasie a lui N. Morariu. Tribunalul județului Suceava. No. 1893. Dl. Costachi Bord cu domici­liul ne­cunoscut, e citat la 3 Marti 1875, oara 10 din zi in acest Trib, inculpat pen­tru furtul unui suman. Tribunalul județului Vaslui. No. 3116. Pentru satisfacerea d-lui Pa­naite Macri domiciliat in m­lea Galați cu su­ma de 1630 galbeni căpițe plus procente și cheltueli de esecuțiune, conform obligațiunei ipotecară din 9 August anul 1873 de la d-l Stefan Angheluțe din Vaslui, și după înde­plinirea celor prevăzute la art. 496 și 497 pr. civ. Tribunalul conform jurnului mnediei sub No. 1036 și a certrei d-lui creditor Pa­­naite Macri pune in vânzare imobilul Portă­rei a d-lui debitor Angheluțe ipotecat prin menționata obligație, care imobil este situat in trupul moșii Portarii din comuna Valea- Ră (după noua regularisire), plasa M­ilocul județul Vaslui in 3 de­osebite hîiși, care se megieșesc hîisa din jos despre răsărit cu proprietatea d-lui Temistocli Bastachi nu­mită moara grecilor iar pe din jus pe lăngă ace­a lisă este partea a 2 răzăși Ioan Păun și BuDia Tanasă. A 2-a blisă se megieșește pe din jos și pe din sus cu răzășii din Por­tari, a 3 a blisă la marginea din sus să me­gieșește cu căte-va părți de pământ, a ră­­zășilor de moșia Zepodenii, și la marginea de din jos cu răzășii de Portari, iar căpițele acestor bliși, merg despre asfințit până in zarea moșiilor Mărășenii proprietate a Sta­tului și Zepodenii rezeși, și la cela­l­alt ca­păt despre răsărit pănă in hotarul moșiei Olăneștii răzăși și cu moșia Moara Grecilor a d-lui Bustache. Acarete pe acele părți de pământ sunt: o casă cu 4 odăi acoperită cu șindilă o altă casă cu 2 odăi, un hambar de scânduri, și 2 coșere sub un acoperemănt toate cuprinse prin îngrăditură cu gard de m­ere. Pe aceste hlise de pământ sunt și 2 vii lucrătoare, și o bucată de pădure mă­runtă, iar ca sarcini privitoare pe acel fond și cunoscute in lucrările Trib. sunt: 1) Ga­ranția de 10,000 lei vechi dată in anul 1858 pentru d nul Dimitrie Grigoriu fost sub­pre­fect. 2) Idem de 20,000 lei vechi pentru defunctul Vasile Solomon fost sub­prefect in 1860. 3) Idem de 20,000 lei vechi pentru defunct Costache Iftimescu fost sub­prefect in 1861. 4) Idem de 100 galbeni pentru d-nul Mihai Ciurea in anul 1868. 5) Idem de 682 galbeni pentru arenda moșiei Dele­­nii a dem­net. Panaite Călin anul 1868. 6) Idem de 450 galbeni pentru aplicarea de se­­questru asigurător pe căștiurile moșii Del­eni proprietate­a defunct. Panaite Călin anul 1870. 7) Obligația de 300 galbeni im­pru­­mutătoare de la d-na Sofia Gărlia anul 1870. 8) Idem de 1000 galb. împrumutați de la d-na Rucsanda Petala anul 1871. 9) Idem de 500 galb. împrumutați de la d na Sofie Gărlia anul 1871 cesionată aceasta și ace de 300 galb. de la No. 7 de mai sus cătră d-nul A. B. Vecsler la 15 Ianuar 1874. 10) Garanția de 14,200 lei noi înscrisă sub No. 8 anul 1872 pentru d-nul Mihai Ciurea a­­rendaș la Stat. 11) Asigurarea restului de 3400 lei noi din obligație de 7000 lei noi inscrisă la No. 20 anul 1874. 12) Arenda a­­cestui imobil Portarii pe timp de 6 ani că­tră d-nii Gheorghe Asierovici și Gh. Bălă­­neacu prin contract transcris la No. 93 anul curent. Se publică vânzarea acestui fond conform art. 510 pr. civ. cu deșteptare ca doritorii de a’l cumpara să se presinte in ca­mera Trib. de Vaslui la 28 Mai viitor 1875 zioa Mercuri­oara 12 din zi cănd ave a se face adjudecarea provisoriu, fiind preparați concurenții cu garanțiile cuvenite. Tot­o­­dată se somiază pe toți care vor ave vre­un drept din acele prevăzute la art. 506 a pro­cedural să-și arăte pretenția la Trib. in lă­­untrul terminului căci in urmă nu li se vor considera. Dările fiscale și comunale privi­toare pe acel fond și neplătite pănă in pre­sent vor fi pe conta noului cumpărător. No. 3.134. Pentru indestularia Comunii Urbei Vaslui de la D-lu Costachi Ghid­io­­nescu fost Perceptor al zisei Comuni ce au remas dator cu suma de 14.817 lei noi 69 bani după Comandamentul prealabil sub No. 285 din 19 Noembr. anul expirat 1874 și a autoritațiunii Camerii Trib. de Vaslui sub No. 925 din 10 acurentii luni Februar anul curent.—și după expirare terminului Comandamentului prealabil am pus in ur­mărire binalele debitorului ce posedă in a­­cest oraș Vaslui și anume: o case pe strada spitalului in calitate bună zidită de cărămidă cu 4 odăi și done antrete acoperită cu șin­­dilă, un alt rând de casă cu trei odăi și un antret zidite tot de cărămidă acoperite cu șindilă având sub ele un beci de piatră,—o­­sebit un grajdiu, o șură și un hambar clă­dite sub un acoperemănt, acoperite cu șin­­dilă, toate aceste sunt îngrădite de jur îm­prejur cu zaplaz de scânduri de brad și pe­­loc supus bezmănului către proprietatea târ­gului Vaslui, care se megieșesc cu casile D. Vasile Cassian și cu casile D-nei Efrosina Lelescu—iar sarcini nu poartă altă de­cât garanții către comuna Urbei Vaslui.—Tribu­nalul prin jurnalul inedeet sub No. 1075 din 15 Februar curent 1875 scoate in vânzare zisul imobil pe termin de 3 luni conform art. 510 proced. Civilă cu deșteptare ca con­curenții amatori se să presinte in Camera Trib. Vaslui la 30 Mai ziua vineri ora 12 antimeridiane 1875 termin prevăzut și prin afipte, preparați fiind cu garanțiele cuvenite cănd urmeaze a se face adjudecare asupra concurentului ce ar da prețul mai avantagi­­os. Tot acum se somează pe toți acei ce vor avea vre­un drept din acele prevăzute la punctul al III-le de sub art. 506 a zisei pr. se-și arăte pretențiunea la Trib. in lăun­­trul terminului căci in urmă nu li se vor considera.Toate dările fiscale și Comunale privitoare pe acel fond și ne­plătite pănă in present vor fi pe compia noului cumpărător. No. 3.135. Pentru îndestularea D-lui Ghe­orghe Ion Racovițe cu suma de 5,000 galb. plus procente și cheltuele de urmărire și tim­bru de la D. D. Iancu și Frănsua frați Mar­­copol rest din creanța ipotecara de 9,350 galb. înscris la No. 33. din 8 Iunie anul 1868 in­vestita cu formula esecutorie N. 83. la opt octombri anul 1874 venită in proprietatea D-lui Racovița de la D-li Gh. I. Vlasto, după actul de sub­rogațiune din 25 Ianuar legalisată de Trib. Vaslui sub No. 1215 acel an 1874. Tribunalul conform ceririi D-lui creditor Gheorghi loan Racovița după inde­­plinirea celor prevăzute de art. 496 și 497 procedura civilă, puind in urmărire Imobi­lul Pungeștii proprietate a D-lor frați Mar­­copoli care este ipotecat prin menționata obligație și care este situat in comuna Pun­­geștii plasa Racova județul Vaslui care con­sistă in moșia Pungeștii cu tărgușor pe dânsa case de locuință și alte acarete (care se pot videa in fața locului, construcție, stamia, că­­timia și numerul lor), vecinată la răsărit cu moșiea razășilor de cosești, Valea Onii, To­­porăștii și Cursăștii.—La mia de noapte cu moșia răzășilor de Dumbrăveni, Gărceni, și Dumești a cas Sfănt Spirdon din Iașg,—la apus cu moșiea răzășilor de Trohan,—și la miază­zi cu moșiile Lipova Monastirii, Por­­cărețu, Doagele, Dragomireștii și Ivăneștii răzăși, moșia Pungeștii urmărită are pădure de buna calitate, cătimia fălcilor de pământ in total și in special de pădure, locuri de arat, fănaț și suhaturi nu s’a putut lămur fiind urmărirea făcută in absența D-lor pro­prietari, este inse cunoscut, cum că citata moșie se compune de o însem­nătoare cătimie de fălci fiind in posesietă D-lor Grigori Zai­­dio și Froim Leib pe termin de cinci ani in­cepâtori de la 23 April anul 1875 și cu căștiu de 4,500 galb. pe an,­ear ca sarcini privitoare pe acest imobil sunt: 1) Garanții de 34535 lei noi pentru D-lu Vasile Lia­­tre arendaș al statului înscris sub No. 9 la 13 Fevruare 1871. 2) Obligație de 2000 galb. cătră D-lu P­­icher inscrisă sub No. 5 la 29 Ianuarie 1872.—și.—3) Idem de 4000 galb. cătră D-na Luția Șabin înscrisa la No. 72 la 5 Dechembri anul 1873.—Publică termi­­nul de vânzare a arătatului imobil conform in art. 510 din proced, civilă cu deșteptare ca doritorii de al cumpără să se presinte la Trib. Vaslui la 30 a lunii Mai ziua Vineri ora 10 din zi 1875 cănd urmeaze a se face adjude­­caria provisorie. Se mănduse tot acum pe toți aceia ce vor ave vre­un drept din acele prevăzute la punctul al 3 de sub art. 506 a proced­­er­il §ăși arăte pretenția la Trib. In­ăuntrul termenului căci in urmă nu li se vor considera.—Toate dările fiscale și co­munale privitoare pe acel fond și neplătite vor fi pe conta noului cumpărători. No. 2915. La 11 Marti 1875 urmănd a se cerceta procesul corecțional lui Costachi Ghi­­dionescu pentru delapidare de bani și ne­­cunoscănduse domiciliul numitului inculpat pentru a se pute in­mâna citațiunea, el pu­­blică conform art. 75 alin. 6 proced. civilă spre cunoștința numitului cu invitare a se presenta in camera acestui Trib, căci la din contra se va cerceta in absență. No. 2924. Asemenea la 11. Martie pro­cesul lui Neculai Ferariu inculpat pentru batae. No. 2936. Asemenea la 11 Mart proce­sul lui Toader Coșarcă inculpat cu altii pen­tru batae. No. 2942. Asemenea la 12 Mart Tudu­­rachi Gheorghiu inculpat pentru furt. No. 2948. Asemenea la 15 Mart Năstase Lăcătușul inculpat cu alții pentru furt. No. 2958. Asemenea la 11 Mart Ion Ca­­tană și Dumitru Mihail inculpați pentru furt. No. 3144. Asemenea la 18 Mart Ioan Si­­mionescu inculpat cu alți pentru banie. No. 3160. Asemenea la 20 Mart Dumitru Beladau (bani) inculpat pentru furt. No. 3174. Asemenea la 21 Mart Șerban Grădinariu și Maria Isac inculpați pentru batie. Procurorul general al Curței de Apel din Iași. No. 743. Noi Procurorul general de pe lăngă Curtea de Apel din Iași, văzind deci­­sia acestei Curți No. 304 din 27 Septem­­vrie 1874 prin care condamnă pe David sin Michel și Haim sin Michel la amendă de câte 40 lei noi fie­care pentru maltratare cu res­­tricțiunea art. 28 cod. penal. No. 771. Aseminea văzănd decisia Cur­­ței secția I No. 71 din 7 Martie 1874 ce condamnă pe Ioan Botezatu la 37 lei 4 bani amendă pentru furt. No. 770. Aseminea văzind decisia acestei Curți secția I No. 129 din 30 April 1874 ce condamnă la 50 lei noi amendă pe Bu­­răk Aizik Stein pentru maltratare, cu res­tricția art. 28 cod. p. Considerând că domi­ciliul numiților condemnați e necunoscut.— Văzind art. 193 din pr. p. Requerem ca toți agenții auxiliari Ministeriului public să pună mâna pe numiții condamnați ori cănd și ori­unde s’or afla și se’i aducă la acest parchet spre demarșa legală. Date la parchetul Cărții de Iași in Fe­­vruarie 1875. Judele Instructore Trib. jud. Neamț. MANDAT DE ADUCERE. No. 272, 273, 274, 275 și 276. Noi Al. G. Dimitriu judecător instructor al Tribun. Neamț in virtutea facultăței ce ne dă legea de pr. crim. măndăm și ordonăm ca indi­vizii următori cu domiciliile necunoscute și anume: 1) Gavril a lui Iacob Sandu sta­tura mică părul sprincenile blonde ochii al­baștri nasul gura și bărbia proporționate fața ovală. 2) Dumitru Crușitu stat mijloc părul sprincenile și ochii bruni, nasul mic fața ro­tundă gura și bărbia proporționată. 3) Gheor­ghe Florea stat mic, părul sprincenile și o­­chii bruni fața ovală nasul, gura bărbia pro­porționate. 4) Gavril Getz stat mijloc pă­rul sprincenile și ochii brun nasul gros gura potrivită fața ovală bărbia largă, și 5) Ilie Găină sunt mic părul sprincenile și ochii brun nasul potrivit gura mică fața ovală bărbia rotundă toți fără alte semne, să fie aduși la cabinetul nostru de instrucțiune la Tribun. Neamț spre a li se lua interogatorii că re­­fractori din Austro-Ungaria. Cu esecutarea acestor mandate se insercinează pe agenții puterei publice, care se vor conforma cu art. 99, 101, 110 și următoarele din zisa pr. Date in Piatra 4 Fevruarie 1875. Corpul portăreilor Curței de Apel din Iași. No. 169. Conform disposițiunolor luate de Trib. Iași secția II prin inchierea sa din 8 Fevruariu curent și a autoritațiunei sale No. 379 urmând a se vinde prin licitațiune publică mai multe obiecte și efecte casnice sequestrate prin procesul verbal No. 83 din 7 Martie 1874 de la d-nul Alecu Botez și soția sa Profira Botez spre satisfacerea d-lui Ernest Gerardin cu o sumă bani. Se pu­blică că această vânzare va avea loc la 25 a curentei luni Fevruarie anul curent oara 11 a. m. ziua Marți la domiciliul d-lui Bo­tez din Iași disp. I lăngă biserica Banu, invitând pe toate persoanele amatoare de a cumpără acele obiecte și efecte să se pre­­zinte in aratata zi și pară la fața locului in­­­dicat cănd urmează a se face adjudeca­țiu­­nea asupra persoanei ce va oferi mai avan­­tos preț. Corpul portăreilor Trib. Iași. No. 344. Pentru satisfacirea D-lui Dividi Cheinic cu o sumă bani ce i se cuvine de la D-lu Ilie Nahriam urmând a se vinde li­­citativ averea mobilă sechestrată a lui Ilie Nahriam la 27 a curentei luni Fevruare și anume, mobilierul din case două poloboace și osebite lemnării.—Se publică ca concu­renții ce vor fi de a cumpără aseminea a­­vere se se presinte in aratata zi la domici­liul D-lui I. Nachm­am din disp. IV. Cănd ur­mează a se adjudeca asupra persoanei ce ar da mai favorabil preț. Judele de pace ocol I din Iași. No. 491. Prin cartea noastră de Judecată No. 431 din 21 Octom. 1874, și in basa în­scrisului presentat di D-în Stefan Constan­­tinescu cu care reclamă de la d-lu Gh. Gru­­mează suma di 148 1. v. cu data 27 Fevr. 1873 și a art. 28, 150, 146, din p. c. 1176 1073 și 1088 C. c. sa condamnat pe d-lu Gh. Grumează se platiască reclamantelui Cos­­tantinescu suma de 148 1. v. cu procente legale de la reclamare 4. Oct. 1874 și pănă la numerotare plus 25 i­. cheltueli; Inse fi­ind că domiciliul numitului Grumează ac­­tualminte este ne­cunoscut. Apoi in confor­mitatea art. 25 al 6 P. c. se publică spre deșteptaria numitului, spre a veni la acest oficiu se’și primească copie depa zisa carte de judecată care s’a lipit in cancilaria aces­tui oficiu, avend dreptul de oposițiune și re­curs in Casațiune conform art. 29 și 27 p. c. No. 493. Prin cartea noastră No. 444 pro­nunțata in ședința din 29 Oct. 1874 in ba­za înscrisului datat 1871 Noemvr. 25 con­­demnănduse pe dl. Peisil Vassilberg cu do­miciliul necunoscut la plata sumei de 40 galb. cu procentile de la data reclamațiunei plus 40 franci cheltueli de judecată cătră dl. M. Sfarțiu. In virtutea legei Art. 28, 150, 146, p. c. 1170 1073 1088 969 970 C. Civil. Se publică spre cunoștința intimatului că are drept de opozițiune la acest oficiu și Apel la Trib. județian in termin prevăzut de lega menționănduse că copie de pe hotărire sau lipit pe ușa acestui oficiu cuvenită dl. Pes­sic Vassilberg. Judele de pace ocol III din Iași No. 487. Conform art. 75 alin. 6 și 12 Pr. C. dl. Sub-locotinent Ștefănescu este ci­­tat a se presenta inaintea noastră in ziua de 28 Fevruare curent parile 11 din zi când are a se judeca procesui intentat de dl. Pe­tru Botez pentru bani, la neurmare se va a­­plica legea. No. 486. Conform art. 75 alin. 6. și 12 Pr. 0. dl. Sub­locotinent Vasilescu este ci­tat a se presenta inaintea noastră in ziua de 28 Fevruare curent oarile 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat de dl. Pe­­tru Botez pentru bani, in neurmare se va aplica legea. Judele de pace Urbei Huși No. 144 și 145. Domnul Grigore Chiria­­c at fost domiciliat in Huși și actualminte cu domiciliul necunoscut este citat a se presenta la acest oficiu in zilele de 2 și 3 Marti oa­ra 10 din zi cu probele ce va fi avănd; la cercetarea proceselor de contravențiune pri­vitoare pe el pentru că zilele de 17 Iunie și 6 Iuliu 1874 au fabricat și vândut pănă cu lipse de drumuri, la neurmare processile se vor judeca î n lipsă. Consiliul de higienă publică și salu­britate din orașul Iași. Ședința din 5 Fevruarie 1875. Președința d-lui Vice-președinte dr. Flaișten. Membrii prezenți: DD. dr. Ratea, dr. Fi­­lipescu, dr. Lefter, dr. Rusu. Absenți: DD. dr. Iuliano, dr. Steuer. Ședința să deschide la 71/« ore sara. 1) D. Vice președinte supune Consiliului referatul d-lui Medic verificator și vaccina­tor la dispărțirea 1 și 2 prin care arată că cu ocaziunea verificărei decedaților in dis­părțirea 1 și 2 a observat o enormă dife­­rință intre numerul decedaților de rituri creștine și cei de ritul mozaic. Această di­­ferință echităndu-i curiositatea, a voit să știe dacă și iu celelalte dispăru­ri există o asemene anomalie. Cercetând registrele stă­­rei civile, ds. constată că această anomalia este stare normală. D. Verificator alăturează un tablou care cuprinde nașterea și mortalitatea populațiu­­nei iașene pe ultimii cinci ani, din care să constată că sunt 14452 nașteri și 16376 de­cedați, prin urmare in timp de cinci ani sunt 1914 decedați mai mult de­cât născuți, îm­părțind nașterile și decedările pe religiuni, află că sunt născuți creștini de toate ritu­rile 5340 iar decedați sunt 9471, pe cănd izraeliți sunt 9092 născuți și morți sunt 6908. D. Dr. Filipescu crede că inainte de toate ar trebui ridicate condițiunile morale și mna­riile sunt închisă stanița și nepoata sa, pi­­cioarele începură se i se taie; el crezu că ei vin să le tărăe la tribunal, și de acolo, poate la moarte. Domnule guvernor, zisă acest brav om, ele nu sunt in temniță; sunt culpabil, văd și eu fiind­că d-voastră mi-ați ordonat se le tra­tez cu asprime, dar vö mărturisesc febleța mea; aceste femei m’au mișcat mult, și am crezut că fac un bine mai ușurăndu-le pu­țin captivitatea. Ele sunt închise intr’o sală. Tu tremuri, ii zisă regele, liniștește-te, bravule om, liniștește-te ; fapta ta onorează omenirea. Vai! respinsă Andrea, d-voastră nu sunteți un ofițer de a Sântului Oficiu, pentru că vorbiți ast­fel ? — Nu, fi respunsă Filip; și suveranul Spaniei înseamnă această zi in numerul celor mai fericite zile din viața sa. Andrea era atât de tulburat, încât nu mai recunoștea pe Cecili, care era cu regele; cu toate acestea el poate tot ar fi recunoscut’o dacă nu’și schimba costumul. Noua soție dădu religioasei, totul ceea ce bogăția și gustul poate se ofere mai plăcut; un păr buclat cu multă artă ii înlocuia pe fruntea sa cea de alabastru, voalul cel de batistă fină ce o acoperisă fără de voia sa. Temnicerul iși grăbi mersul, sosi lăngă ușă e deschisă, și uitând respectul ce datoria re­­­­gelui seu, intră înăuntru strigând cu glas j tare, veste bună ! sunteți scapate! mărini­mosul rege al Spaniei vine se va măntue ne­norocirile. Da, senora, respinsă Filip, temnicerul dv. imi repește plăcerea de a pronunța­­ eu cel ântâi niște cuvinte consolătoare; dar ii iert, I ei compătimia la suferințele d-voastră cu mult mai înainte de a le cunoaște eu; era clar just ca tot el se va anunță și finitul lor. Starița și Celina picară améndoue la pi­­cioarele monarhului, care li spusă că crime­le contelui Fernando sunt descoperite, și pro­cesul lui don Carlos privit ca nul , că va proclama, prin toată Castillia, inocența ace­stui viteaz general; in fine, adaogi el, dacă cunoașteți locul retragerei lui, spuneți’i se revie; in brațele prințului seu, va găsi, așa sper, oare­care îndulcire la lungele sale ne­norociri. Cecila primi din partea Celinei cele mai tandre dovezi de dragoste. Toată lumea ieși din sală vărsând lacrimi de bucurie, la care luă parte și Andrea. Monarhul fu mișcat de bunatatea temnicerului. Amicul meu, ii zisă el intinzându’i mâna, onorez virtutea, ori și iu ce clasă a societăței dacă aș intâlni’o. Tu nu ești făcut pentru a sta aici. Din mi­­­­tiuitul acesta iți fac o pensie de o sută de­­ pistoli.*) *) Un pistol prețuește t­at zece franci. Sire, respinsă Andrea, care abea se putea esprima, primesc cu recunoștință cea ce bine voiți a face pentru mine; dar rog pe ma­iestatea voastră de a permite ca se urmez inainte sarcina me de temnicer. Venitul ce’mi promiteți imi va fi de ajuns pentru a’mi face o viață plăcută.—Pentru ce dar tu voești se stai aici? —Sire, am cinci­zeci de ani, și nici o educație; ce pot se fac in lume ? — Tu n’ai familie ?—Iertați-mă, sire, am o fiică dar ea este măritată, este fericită. — Tu te vei bucura de fericirea ei. — Da, sire, dar nu aș putea se o procur și altora, și cu o pensie de una­ sută pistoli....El tu putu se isprăviască, lacrimele il podidiră. Explică-te. — Ah!­sire, cănd soarta aduce aici niște arestați, cea ce se intampla adesa ori, ei n’au altă hrană decăt pane neagră și apă; căte­ odată mi lipsesc de ce’mi este și mie trebuitor, pentru a da la cei ce sunt bolnavi. Ei bine­ prin ajutorul ce bunatatea voastră vine de a’mi acorda, aș pute se-i u­­șurez; și dacă ii văd gemend sub greutatea fețelor lor, cel puțin, ei nu vor fi lipsiți de lucrurile ce sunt de neaparată trebuință pen­tru susținerea amarei lor esistență. Acest tras de unanimitate pătrunsă pe monarc; el dădu pe dată fenmiserului totul ce avea asupra lui. Ține, amicul meu, ii zisă el, iată plata la cea de Antei. Cănd ar putea toți nenorociții ce se arunc prin tem­nițe, se găsiască niște păzitori ca tine! Monarcul ieși din palatul inchisitorial, și dusă in palatul seu pe stariță și pe Celina. Puține zile după aceasta monastirea Santa­ Maria fu redeschisă, și religioasele, care au fost condusă la monastirea Carmelitelor, fură readusă la chiliile lor cele de anter, afară numai de acelea ce iscăliseră denunțiarea scandaloasă contra stariței, și care fură con­damnate de episcop a­semenea pentru toată viața lor depărtate de o femee virtoasă, că­­ria ele se păreau că-i doriseră moartea. Regele proclamă pe dată prin toată Castil­lia că generalul don Carlos a fost condam­nat pe nedreptul, că judecătorii lui au fost insalați prin niște scrisori defăimătoare; și că toate bunurile acestei familii se dau in stăpânirea senorei Celina, pe care o numi contesă de Colnicul Bogat. Var! aceasta era o slabă despăgubire pen­tru toate suferințele ce le indurasă. Nici titlurile pompoasă,­ nici averea cea mai strălucită nu pot se precumpăniască su­ferințele inimei, sora lui don Carlos era ne­consolată de perderile ce i se causase. Ea se reîntoarsă la castelul acela unde se strecuraseră pentru dânsa cele ántei zile ale unei primă­veri ce părea că-i promite feri­cirea. Ea regăsi­mn locuitorii moșiilor cum­natului ei, atașamentul și respectul ce-i pur­taseră la foștii lor stăpâni, dar ea nu’i mai vedea pe dânșii. La fie­ce pas ce făcea, ni­ște suveniri dureroasă o forsau adesa­ori de a se opri. O soră, un nepot, un amant iubit cu tan­dreță, pentru dănsa erau perduți pentru tot­­dea­una; pentru a-i mai spori incă durerea, nimic nu o făcea se presupue că don Carlos va reveni vre­odată. Se strecurară șease luni, și de la dânsul nu sosia nici o știre. Cănd părăsi monastirea Santa­ Maria, sa­­natatea lui era sdruncinată, și totul făcea a crede că de­sigur el a perit. Dacă Celina s’ar fi consultat numai incli­­narea sa, ea ar fi remas cu mătușa ei, dar trebuea sa se vegheze la conservarea bunu­rilor fratelui ei, și afară de asta Providența, prin una din minunile sale, putea intr’o zi se dee tandreței sale pe fiul unei soroai­ce o iubisii de­și ea fusese autoarea tuturor ne­norocitelor sale. Surgunită la castelul Colnicului Bogat; vie­țuind departe de lume; ocupăndu-se ne­în­cetat a face bine locuitorilor de pe pămân­turile sale, Celina atinsese al două­zeci și unul an fără ca se primiască vre-o măngăe­­re oare­care. (Va urma).

Next