Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-02-21 / nr. 20
CURIERUL DE IASSI. Ion Lungu la 19 Mart inculpați pentru încercări de furt a 2 cai a d. Gh. Morariu. No. 183. Aseminea Neculai Obreja la 8 Martie, inculpat cu Rudolf Dumitru pentru furtul unui mei a d-lui Gheorghi Filip. No. 184. Aseminea Costache Silion la 14 Martie inculpat pentru furt de vite in prejud. lui Gavril și Petre Stângei. No. 174. Aseminea Eni Tăngâila, la 15 Mart inculpat cu Th. Savin, pentru maltratarea Țuțueanului Mateiu. No. 196. Aseminea loan Antonescu la 27 Martie 1875, oara 12 din zi, inculpat pentru amestecări in funcțiune publică, iscălind și eliberând Bilete de vânzare de vite. No. 198. Aseminea Alisandru Besoiu la 26 Martie inculpat pentru maltratarea lui Gheorghe Manolescu. No. 199. Aseminea Nițe Porciog la 15 Martie inculpat pentru sustragerea unei petițiuni a d lui Neculai Stefănescu, și darea ei cu foc. No. 207. Aseminea Neculai Pușchilă la 28 Fevruarie inculpat cu alții pentru furt de o in prejudețul lui Mardare Roșu. Tribunalul județului Neamțu. No. 4519. Dl. Neculai Damaschin cu domiciliul necunoscut e citat la 22 Marti a. c. oara 10 din zi la acest Trib. in procesul ce incep pentru delapidări de bani ca perceptor comunii Păstrăvenii la neurmare va fi judecat in lipse conform art. 182 p. p. Tribunalul județului Roman. No. 470. D-na Smaranda Roseti, profesiunea liberă cu domiciliul necunoscut in România este citată ca la 17 Martin viitor anul 1875 carele 11 antemeridiane să se presinte in camera acestui Tribunal însuși sau prin procurator legal, pregătită cu probele necesare, la judecata procesului intentat de d. Dimitrie Obreja pentru bani sumă de 210 galbeni, cu procente și cheltueli, ce ar debita după creanța din 21 Iuliu 1873 ce au fost eliberată in ordinul d-lui loan Constandinescu și care creanță prin cesiune astăzi este devenită in proprietatea d. Obreja, pe de o parte citațiunea da. dinpreună cu exemplarul reclamațiunei conform art. 75 al. 6 din pr. civ., sau afipt pe ușa Tribunalului local, iar pe de alta se publică spre cunoștința numitei d-ne. Cunoscând că la caz de nevenire Tribunalul va resolva chestiunea conform legei. No. 481. D. Gheorghie Huiban prin petițiunea adresată acestui Tribunal la 8 a curentei luni înregistrată la No. 1261 au declarat că se dezistă de urmărirea întinsă in contra d-lor frați Ariton și Gheorghie Christea Goilav asupra moșiilor Iloleștienii și Oborocenii din acest județ, și au cerut a se revoca lucrările vănzărei numitului fond ce erau terminate pentru 15 Mart viitor a. c. și publicate prin foaia No. 136 din 15 Decemvrie anul 1874. In urmarea unei atari declarațiuni Tribunalul văzind că lucrările urmărirei sau făcut numai după intervinirea d. Hórban creditoriu cu titlu esecutoriu, văzind că după cum rezultă din dosarul relativ No. 895, alți creditori care să stărue ase suveri vânzarea imobilelor rostre nu s’au aratat, văzind că astfeliu fiind cerirea d-lui Holban de a se revoca publicațiunele înaintate pentru vânzarea moșiilor Heresienii și Oborocenii este admisibilă față cu art. 260 al. 1 din pr. civ. Pentru aceste motive Tribunaul revocând lucrările inaintite pentru vânzarea imobilelor aratate. Se publică spre obșteasca știință. No. 2290. D-na Anastasia lui Ion a Safu cu domiciliu necunoscut e citată la 25 Fevruarie oara 10 din zi 1875 in acest Trib, ca inculpată pentru că au furat niște juvaeruri de la Avram Branișteanu. La ne urmare să va judeca in lipsa conform art. 182 Cod. Pen. No. 2436. Asemenea D. Gheorghie a Chirel la 5 Martie inculpat pentru că au maltratat pe Parohul Vasile Radu. No. 2445. Asemenea D. Gavril Irimiea la 11 Martie inculpat pentru furt de obiecte. No. 2576. Asemenea D. Toader Tanasiu la 13 Martie inculpat pentru că au furat niște obiecte a fimei Nastasie a lui N. Morariu. Tribunalul județului Suceava. No. 1893. Dl. Costachi Bord cu domiciliul necunoscut, e citat la 3 Marti 1875, oara 10 din zi in acest Trib, inculpat pentru furtul unui suman. Tribunalul județului Vaslui. No. 3116. Pentru satisfacerea d-lui Panaite Macri domiciliat in mlea Galați cu suma de 1630 galbeni căpițe plus procente și cheltueli de esecuțiune, conform obligațiunei ipotecară din 9 August anul 1873 de la d-l Stefan Angheluțe din Vaslui, și după îndeplinirea celor prevăzute la art. 496 și 497 pr. civ. Tribunalul conform jurnului mnediei sub No. 1036 și a certrei d-lui creditor Panaite Macri pune in vânzare imobilul Portărei a d-lui debitor Angheluțe ipotecat prin menționata obligație, care imobil este situat in trupul moșii Portarii din comuna Valea- Ră (după noua regularisire), plasa Milocul județul Vaslui in 3 deosebite hîiși, care se megieșesc hîisa din jos despre răsărit cu proprietatea d-lui Temistocli Bastachi numită moara grecilor iar pe din jus pe lăngă acea lisă este partea a 2 răzăși Ioan Păun și BuDia Tanasă. A 2-a blisă se megieșește pe din jos și pe din sus cu răzășii din Portari, a 3 a blisă la marginea din sus să megieșește cu căte-va părți de pământ, a răzășilor de moșia Zepodenii, și la marginea de din jos cu răzășii de Portari, iar căpițele acestor bliși, merg despre asfințit până in zarea moșiilor Mărășenii proprietate a Statului și Zepodenii rezeși, și la celalalt capăt despre răsărit pănă in hotarul moșiei Olăneștii răzăși și cu moșia Moara Grecilor a d-lui Bustache. Acarete pe acele părți de pământ sunt: o casă cu 4 odăi acoperită cu șindilă o altă casă cu 2 odăi, un hambar de scânduri, și 2 coșere sub un acoperemănt toate cuprinse prin îngrăditură cu gard de mere. Pe aceste hlise de pământ sunt și 2 vii lucrătoare, și o bucată de pădure măruntă, iar ca sarcini privitoare pe acel fond și cunoscute in lucrările Trib. sunt: 1) Garanția de 10,000 lei vechi dată in anul 1858 pentru d nul Dimitrie Grigoriu fost subprefect. 2) Idem de 20,000 lei vechi pentru defunctul Vasile Solomon fost subprefect in 1860. 3) Idem de 20,000 lei vechi pentru defunct Costache Iftimescu fost subprefect in 1861. 4) Idem de 100 galbeni pentru d-nul Mihai Ciurea in anul 1868. 5) Idem de 682 galbeni pentru arenda moșiei Delenii a demnet. Panaite Călin anul 1868. 6) Idem de 450 galbeni pentru aplicarea de sequestru asigurător pe căștiurile moșii Deleni proprietatea defunct. Panaite Călin anul 1870. 7) Obligația de 300 galbeni imprumutătoare de la d-na Sofia Gărlia anul 1870. 8) Idem de 1000 galb. împrumutați de la d-na Rucsanda Petala anul 1871. 9) Idem de 500 galb. împrumutați de la d na Sofie Gărlia anul 1871 cesionată aceasta și ace de 300 galb. de la No. 7 de mai sus cătră d-nul A. B. Vecsler la 15 Ianuar 1874. 10) Garanția de 14,200 lei noi înscrisă sub No. 8 anul 1872 pentru d-nul Mihai Ciurea arendaș la Stat. 11) Asigurarea restului de 3400 lei noi din obligație de 7000 lei noi inscrisă la No. 20 anul 1874. 12) Arenda acestui imobil Portarii pe timp de 6 ani cătră d-nii Gheorghe Asierovici și Gh. Bălăneacu prin contract transcris la No. 93 anul curent. Se publică vânzarea acestui fond conform art. 510 pr. civ. cu deșteptare ca doritorii de a’l cumpara să se presinte in camera Trib. de Vaslui la 28 Mai viitor 1875 zioa Mercurioara 12 din zi cănd ave a se face adjudecarea provisoriu, fiind preparați concurenții cu garanțiile cuvenite. Totodată se somiază pe toți care vor ave vreun drept din acele prevăzute la art. 506 a procedural să-și arăte pretenția la Trib. in lăuntrul terminului căci in urmă nu li se vor considera. Dările fiscale și comunale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present vor fi pe conta noului cumpărător. No. 3.134. Pentru indestularia Comunii Urbei Vaslui de la D-lu Costachi Ghidionescu fost Perceptor al zisei Comuni ce au remas dator cu suma de 14.817 lei noi 69 bani după Comandamentul prealabil sub No. 285 din 19 Noembr. anul expirat 1874 și a autoritațiunii Camerii Trib. de Vaslui sub No. 925 din 10 acurentii luni Februar anul curent.—și după expirare terminului Comandamentului prealabil am pus in urmărire binalele debitorului ce posedă in acest oraș Vaslui și anume: o case pe strada spitalului in calitate bună zidită de cărămidă cu 4 odăi și done antrete acoperită cu șindilă, un alt rând de casă cu trei odăi și un antret zidite tot de cărămidă acoperite cu șindilă având sub ele un beci de piatră,—osebit un grajdiu, o șură și un hambar clădite sub un acoperemănt, acoperite cu șindilă, toate aceste sunt îngrădite de jur împrejur cu zaplaz de scânduri de brad și peloc supus bezmănului către proprietatea târgului Vaslui, care se megieșesc cu casile D. Vasile Cassian și cu casile D-nei Efrosina Lelescu—iar sarcini nu poartă altă decât garanții către comuna Urbei Vaslui.—Tribunalul prin jurnalul inedeet sub No. 1075 din 15 Februar curent 1875 scoate in vânzare zisul imobil pe termin de 3 luni conform art. 510 proced. Civilă cu deșteptare ca concurenții amatori se să presinte in Camera Trib. Vaslui la 30 Mai ziua vineri ora 12 antimeridiane 1875 termin prevăzut și prin afipte, preparați fiind cu garanțiele cuvenite cănd urmeaze a se face adjudecare asupra concurentului ce ar da prețul mai avantagios. Tot acum se somează pe toți acei ce vor avea vreun drept din acele prevăzute la punctul al III-le de sub art. 506 a zisei pr. se-și arăte pretențiunea la Trib. in lăuntrul terminului căci in urmă nu li se vor considera.Toate dările fiscale și Comunale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present vor fi pe compia noului cumpărător. No. 3.135. Pentru îndestularea D-lui Gheorghe Ion Racovițe cu suma de 5,000 galb. plus procente și cheltuele de urmărire și timbru de la D. D. Iancu și Frănsua frați Marcopol rest din creanța ipotecara de 9,350 galb. înscris la No. 33. din 8 Iunie anul 1868 investita cu formula esecutorie N. 83. la opt octombri anul 1874 venită in proprietatea D-lui Racovița de la D-li Gh. I. Vlasto, după actul de subrogațiune din 25 Ianuar legalisată de Trib. Vaslui sub No. 1215 acel an 1874. Tribunalul conform ceririi D-lui creditor Gheorghi loan Racovița după indeplinirea celor prevăzute de art. 496 și 497 procedura civilă, puind in urmărire Imobilul Pungeștii proprietate a D-lor frați Marcopoli care este ipotecat prin menționata obligație și care este situat in comuna Pungeștii plasa Racova județul Vaslui care consistă in moșia Pungeștii cu tărgușor pe dânsa case de locuință și alte acarete (care se pot videa in fața locului, construcție, stamia, cătimia și numerul lor), vecinată la răsărit cu moșiea razășilor de cosești, Valea Onii, Toporăștii și Cursăștii.—La mia de noapte cu moșia răzășilor de Dumbrăveni, Gărceni, și Dumești a cas Sfănt Spirdon din Iașg,—la apus cu moșiea răzășilor de Trohan,—și la miazăzi cu moșiile Lipova Monastirii, Porcărețu, Doagele, Dragomireștii și Ivăneștii răzăși, moșia Pungeștii urmărită are pădure de buna calitate, cătimia fălcilor de pământ in total și in special de pădure, locuri de arat, fănaț și suhaturi nu s’a putut lămur fiind urmărirea făcută in absența D-lor proprietari, este inse cunoscut, cum că citata moșie se compune de o însemnătoare cătimie de fălci fiind in posesietă D-lor Grigori Zaidio și Froim Leib pe termin de cinci ani incepâtori de la 23 April anul 1875 și cu căștiu de 4,500 galb. pe an,ear ca sarcini privitoare pe acest imobil sunt: 1) Garanții de 34535 lei noi pentru D-lu Vasile Liatre arendaș al statului înscris sub No. 9 la 13 Fevruare 1871. 2) Obligație de 2000 galb. cătră D-lu Picher inscrisă sub No. 5 la 29 Ianuarie 1872.—și.—3) Idem de 4000 galb. cătră D-na Luția Șabin înscrisa la No. 72 la 5 Dechembri anul 1873.—Publică terminul de vânzare a arătatului imobil conform in art. 510 din proced, civilă cu deșteptare ca doritorii de al cumpără să se presinte la Trib. Vaslui la 30 a lunii Mai ziua Vineri ora 10 din zi 1875 cănd urmeaze a se face adjudecaria provisorie. Se mănduse tot acum pe toți aceia ce vor ave vreun drept din acele prevăzute la punctul al 3 de sub art. 506 a procederil §ăși arăte pretenția la Trib. Inăuntrul termenului căci in urmă nu li se vor considera.—Toate dările fiscale și comunale privitoare pe acel fond și neplătite vor fi pe conta noului cumpărători. No. 2915. La 11 Marti 1875 urmănd a se cerceta procesul corecțional lui Costachi Ghidionescu pentru delapidare de bani și necunoscănduse domiciliul numitului inculpat pentru a se pute inmâna citațiunea, el publică conform art. 75 alin. 6 proced. civilă spre cunoștința numitului cu invitare a se presenta in camera acestui Trib, căci la din contra se va cerceta in absență. No. 2924. Asemenea la 11. Martie procesul lui Neculai Ferariu inculpat pentru batae. No. 2936. Asemenea la 11 Mart procesul lui Toader Coșarcă inculpat cu altii pentru batae. No. 2942. Asemenea la 12 Mart Tudurachi Gheorghiu inculpat pentru furt. No. 2948. Asemenea la 15 Mart Năstase Lăcătușul inculpat cu alții pentru furt. No. 2958. Asemenea la 11 Mart Ion Catană și Dumitru Mihail inculpați pentru furt. No. 3144. Asemenea la 18 Mart Ioan Simionescu inculpat cu alți pentru banie. No. 3160. Asemenea la 20 Mart Dumitru Beladau (bani) inculpat pentru furt. No. 3174. Asemenea la 21 Mart Șerban Grădinariu și Maria Isac inculpați pentru batie. Procurorul general al Curței de Apel din Iași. No. 743. Noi Procurorul general de pe lăngă Curtea de Apel din Iași, văzind decisia acestei Curți No. 304 din 27 Septemvrie 1874 prin care condamnă pe David sin Michel și Haim sin Michel la amendă de câte 40 lei noi fiecare pentru maltratare cu restricțiunea art. 28 cod. penal. No. 771. Aseminea văzănd decisia Curței secția I No. 71 din 7 Martie 1874 ce condamnă pe Ioan Botezatu la 37 lei 4 bani amendă pentru furt. No. 770. Aseminea văzind decisia acestei Curți secția I No. 129 din 30 April 1874 ce condamnă la 50 lei noi amendă pe Burăk Aizik Stein pentru maltratare, cu restricția art. 28 cod. p. Considerând că domiciliul numiților condemnați e necunoscut.— Văzind art. 193 din pr. p. Requerem ca toți agenții auxiliari Ministeriului public să pună mâna pe numiții condamnați ori cănd și oriunde s’or afla și se’i aducă la acest parchet spre demarșa legală. Date la parchetul Cărții de Iași in Fevruarie 1875. Judele Instructore Trib. jud. Neamț. MANDAT DE ADUCERE. No. 272, 273, 274, 275 și 276. Noi Al. G. Dimitriu judecător instructor al Tribun. Neamț in virtutea facultăței ce ne dă legea de pr. crim. măndăm și ordonăm ca indivizii următori cu domiciliile necunoscute și anume: 1) Gavril a lui Iacob Sandu statura mică părul sprincenile blonde ochii albaștri nasul gura și bărbia proporționate fața ovală. 2) Dumitru Crușitu stat mijloc părul sprincenile și ochii bruni, nasul mic fața rotundă gura și bărbia proporționată. 3) Gheorghe Florea stat mic, părul sprincenile și ochii bruni fața ovală nasul, gura bărbia proporționate. 4) Gavril Getz stat mijloc părul sprincenile și ochii brun nasul gros gura potrivită fața ovală bărbia largă, și 5) Ilie Găină sunt mic părul sprincenile și ochii brun nasul potrivit gura mică fața ovală bărbia rotundă toți fără alte semne, să fie aduși la cabinetul nostru de instrucțiune la Tribun. Neamț spre a li se lua interogatorii că refractori din Austro-Ungaria. Cu esecutarea acestor mandate se insercinează pe agenții puterei publice, care se vor conforma cu art. 99, 101, 110 și următoarele din zisa pr. Date in Piatra 4 Fevruarie 1875. Corpul portăreilor Curței de Apel din Iași. No. 169. Conform disposițiunolor luate de Trib. Iași secția II prin inchierea sa din 8 Fevruariu curent și a autoritațiunei sale No. 379 urmând a se vinde prin licitațiune publică mai multe obiecte și efecte casnice sequestrate prin procesul verbal No. 83 din 7 Martie 1874 de la d-nul Alecu Botez și soția sa Profira Botez spre satisfacerea d-lui Ernest Gerardin cu o sumă bani. Se publică că această vânzare va avea loc la 25 a curentei luni Fevruarie anul curent oara 11 a. m. ziua Marți la domiciliul d-lui Botez din Iași disp. I lăngă biserica Banu, invitând pe toate persoanele amatoare de a cumpără acele obiecte și efecte să se prezinte in aratata zi și pară la fața locului indicat cănd urmează a se face adjudecațiunea asupra persoanei ce va oferi mai avantos preț. Corpul portăreilor Trib. Iași. No. 344. Pentru satisfacirea D-lui Dividi Cheinic cu o sumă bani ce i se cuvine de la D-lu Ilie Nahriam urmând a se vinde licitativ averea mobilă sechestrată a lui Ilie Nahriam la 27 a curentei luni Fevruare și anume, mobilierul din case două poloboace și osebite lemnării.—Se publică ca concurenții ce vor fi de a cumpără aseminea avere se se presinte in aratata zi la domiciliul D-lui I. Nachmam din disp. IV. Cănd urmează a se adjudeca asupra persoanei ce ar da mai favorabil preț. Judele de pace ocol I din Iași. No. 491. Prin cartea noastră de Judecată No. 431 din 21 Octom. 1874, și in basa înscrisului presentat di D-în Stefan Constantinescu cu care reclamă de la d-lu Gh. Grumează suma di 148 1. v. cu data 27 Fevr. 1873 și a art. 28, 150, 146, din p. c. 1176 1073 și 1088 C. c. sa condamnat pe d-lu Gh. Grumează se platiască reclamantelui Costantinescu suma de 148 1. v. cu procente legale de la reclamare 4. Oct. 1874 și pănă la numerotare plus 25 i. cheltueli; Inse fiind că domiciliul numitului Grumează actualminte este necunoscut. Apoi in conformitatea art. 25 al 6 P. c. se publică spre deșteptaria numitului, spre a veni la acest oficiu se’și primească copie depa zisa carte de judecată care s’a lipit in cancilaria acestui oficiu, avend dreptul de oposițiune și recurs in Casațiune conform art. 29 și 27 p. c. No. 493. Prin cartea noastră No. 444 pronunțata in ședința din 29 Oct. 1874 in baza înscrisului datat 1871 Noemvr. 25 condemnănduse pe dl. Peisil Vassilberg cu domiciliul necunoscut la plata sumei de 40 galb. cu procentile de la data reclamațiunei plus 40 franci cheltueli de judecată cătră dl. M. Sfarțiu. In virtutea legei Art. 28, 150, 146, p. c. 1170 1073 1088 969 970 C. Civil. Se publică spre cunoștința intimatului că are drept de opozițiune la acest oficiu și Apel la Trib. județian in termin prevăzut de lega menționănduse că copie de pe hotărire sau lipit pe ușa acestui oficiu cuvenită dl. Pessic Vassilberg. Judele de pace ocol III din Iași No. 487. Conform art. 75 alin. 6 și 12 Pr. C. dl. Sub-locotinent Ștefănescu este citat a se presenta inaintea noastră in ziua de 28 Fevruare curent parile 11 din zi când are a se judeca procesui intentat de dl. Petru Botez pentru bani, la neurmare se va aplica legea. No. 486. Conform art. 75 alin. 6. și 12 Pr. 0. dl. Sublocotinent Vasilescu este citat a se presenta inaintea noastră in ziua de 28 Fevruare curent oarile 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat de dl. Petru Botez pentru bani, in neurmare se va aplica legea. Judele de pace Urbei Huși No. 144 și 145. Domnul Grigore Chiriac at fost domiciliat in Huși și actualminte cu domiciliul necunoscut este citat a se presenta la acest oficiu in zilele de 2 și 3 Marti oara 10 din zi cu probele ce va fi avănd; la cercetarea proceselor de contravențiune privitoare pe el pentru că zilele de 17 Iunie și 6 Iuliu 1874 au fabricat și vândut pănă cu lipse de drumuri, la neurmare processile se vor judeca î n lipsă. Consiliul de higienă publică și salubritate din orașul Iași. Ședința din 5 Fevruarie 1875. Președința d-lui Vice-președinte dr. Flaișten. Membrii prezenți: DD. dr. Ratea, dr. Filipescu, dr. Lefter, dr. Rusu. Absenți: DD. dr. Iuliano, dr. Steuer. Ședința să deschide la 71/« ore sara. 1) D. Vice președinte supune Consiliului referatul d-lui Medic verificator și vaccinator la dispărțirea 1 și 2 prin care arată că cu ocaziunea verificărei decedaților in dispărțirea 1 și 2 a observat o enormă diferință intre numerul decedaților de rituri creștine și cei de ritul mozaic. Această diferință echităndu-i curiositatea, a voit să știe dacă și iu celelalte dispăruri există o asemene anomalie. Cercetând registrele stărei civile, ds. constată că această anomalia este stare normală. D. Verificator alăturează un tablou care cuprinde nașterea și mortalitatea populațiunei iașene pe ultimii cinci ani, din care să constată că sunt 14452 nașteri și 16376 decedați, prin urmare in timp de cinci ani sunt 1914 decedați mai mult decât născuți, împărțind nașterile și decedările pe religiuni, află că sunt născuți creștini de toate riturile 5340 iar decedați sunt 9471, pe cănd izraeliți sunt 9092 născuți și morți sunt 6908. D. Dr. Filipescu crede că inainte de toate ar trebui ridicate condițiunile morale și mnariile sunt închisă stanița și nepoata sa, picioarele începură se i se taie; el crezu că ei vin să le tărăe la tribunal, și de acolo, poate la moarte. Domnule guvernor, zisă acest brav om, ele nu sunt in temniță; sunt culpabil, văd și eu fiindcă d-voastră mi-ați ordonat se le tratez cu asprime, dar vö mărturisesc febleța mea; aceste femei m’au mișcat mult, și am crezut că fac un bine mai ușurăndu-le puțin captivitatea. Ele sunt închise intr’o sală. Tu tremuri, ii zisă regele, liniștește-te, bravule om, liniștește-te ; fapta ta onorează omenirea. Vai! respinsă Andrea, d-voastră nu sunteți un ofițer de a Sântului Oficiu, pentru că vorbiți astfel ? — Nu, fi respunsă Filip; și suveranul Spaniei înseamnă această zi in numerul celor mai fericite zile din viața sa. Andrea era atât de tulburat, încât nu mai recunoștea pe Cecili, care era cu regele; cu toate acestea el poate tot ar fi recunoscut’o dacă nu’și schimba costumul. Noua soție dădu religioasei, totul ceea ce bogăția și gustul poate se ofere mai plăcut; un păr buclat cu multă artă ii înlocuia pe fruntea sa cea de alabastru, voalul cel de batistă fină ce o acoperisă fără de voia sa. Temnicerul iși grăbi mersul, sosi lăngă ușă e deschisă, și uitând respectul ce datoria regelui seu, intră înăuntru strigând cu glas j tare, veste bună ! sunteți scapate! mărinimosul rege al Spaniei vine se va măntue nenorocirile. Da, senora, respinsă Filip, temnicerul dv. imi repește plăcerea de a pronunța eu cel ântâi niște cuvinte consolătoare; dar ii iert, I ei compătimia la suferințele d-voastră cu mult mai înainte de a le cunoaște eu; era clar just ca tot el se va anunță și finitul lor. Starița și Celina picară améndoue la picioarele monarhului, care li spusă că crimele contelui Fernando sunt descoperite, și procesul lui don Carlos privit ca nul , că va proclama, prin toată Castillia, inocența acestui viteaz general; in fine, adaogi el, dacă cunoașteți locul retragerei lui, spuneți’i se revie; in brațele prințului seu, va găsi, așa sper, oarecare îndulcire la lungele sale nenorociri. Cecila primi din partea Celinei cele mai tandre dovezi de dragoste. Toată lumea ieși din sală vărsând lacrimi de bucurie, la care luă parte și Andrea. Monarhul fu mișcat de bunatatea temnicerului. Amicul meu, ii zisă el intinzându’i mâna, onorez virtutea, ori și iu ce clasă a societăței dacă aș intâlni’o. Tu nu ești făcut pentru a sta aici. Din mitiuitul acesta iți fac o pensie de o sută de pistoli.*) *) Un pistol prețuește tat zece franci. Sire, respinsă Andrea, care abea se putea esprima, primesc cu recunoștință cea ce bine voiți a face pentru mine; dar rog pe maiestatea voastră de a permite ca se urmez inainte sarcina me de temnicer. Venitul ce’mi promiteți imi va fi de ajuns pentru a’mi face o viață plăcută.—Pentru ce dar tu voești se stai aici? —Sire, am cincizeci de ani, și nici o educație; ce pot se fac in lume ? — Tu n’ai familie ?—Iertați-mă, sire, am o fiică dar ea este măritată, este fericită. — Tu te vei bucura de fericirea ei. — Da, sire, dar nu aș putea se o procur și altora, și cu o pensie de una sută pistoli....El tu putu se isprăviască, lacrimele il podidiră. Explică-te. — Ah!sire, cănd soarta aduce aici niște arestați, cea ce se intampla adesa ori, ei n’au altă hrană decăt pane neagră și apă; căte odată mi lipsesc de ce’mi este și mie trebuitor, pentru a da la cei ce sunt bolnavi. Ei bine prin ajutorul ce bunatatea voastră vine de a’mi acorda, aș pute se-i ușurez; și dacă ii văd gemend sub greutatea fețelor lor, cel puțin, ei nu vor fi lipsiți de lucrurile ce sunt de neaparată trebuință pentru susținerea amarei lor esistență. Acest tras de unanimitate pătrunsă pe monarc; el dădu pe dată fenmiserului totul ce avea asupra lui. Ține, amicul meu, ii zisă el, iată plata la cea de Antei. Cănd ar putea toți nenorociții ce se arunc prin temnițe, se găsiască niște păzitori ca tine! Monarcul ieși din palatul inchisitorial, și dusă in palatul seu pe stariță și pe Celina. Puține zile după aceasta monastirea Santa Maria fu redeschisă, și religioasele, care au fost condusă la monastirea Carmelitelor, fură readusă la chiliile lor cele de anter, afară numai de acelea ce iscăliseră denunțiarea scandaloasă contra stariței, și care fură condamnate de episcop asemenea pentru toată viața lor depărtate de o femee virtoasă, căria ele se păreau că-i doriseră moartea. Regele proclamă pe dată prin toată Castillia că generalul don Carlos a fost condamnat pe nedreptul, că judecătorii lui au fost insalați prin niște scrisori defăimătoare; și că toate bunurile acestei familii se dau in stăpânirea senorei Celina, pe care o numi contesă de Colnicul Bogat. Var! aceasta era o slabă despăgubire pentru toate suferințele ce le indurasă. Nici titlurile pompoasă, nici averea cea mai strălucită nu pot se precumpăniască suferințele inimei, sora lui don Carlos era neconsolată de perderile ce i se causase. Ea se reîntoarsă la castelul acela unde se strecuraseră pentru dânsa cele ántei zile ale unei primăveri ce părea că-i promite fericirea. Ea regăsimn locuitorii moșiilor cumnatului ei, atașamentul și respectul ce-i purtaseră la foștii lor stăpâni, dar ea nu’i mai vedea pe dânșii. La fiece pas ce făcea, niște suveniri dureroasă o forsau adesaori de a se opri. O soră, un nepot, un amant iubit cu tandreță, pentru dănsa erau perduți pentru totdeauna; pentru a-i mai spori incă durerea, nimic nu o făcea se presupue că don Carlos va reveni vreodată. Se strecurară șease luni, și de la dânsul nu sosia nici o știre. Cănd părăsi monastirea Santa Maria, sanatatea lui era sdruncinată, și totul făcea a crede că desigur el a perit. Dacă Celina s’ar fi consultat numai inclinarea sa, ea ar fi remas cu mătușa ei, dar trebuea sa se vegheze la conservarea bunurilor fratelui ei, și afară de asta Providența, prin una din minunile sale, putea intr’o zi se dee tandreței sale pe fiul unei soroaice o iubisii deși ea fusese autoarea tuturor nenorocitelor sale. Surgunită la castelul Colnicului Bogat; viețuind departe de lume; ocupăndu-se neîncetat a face bine locuitorilor de pe pământurile sale, Celina atinsese al douăzeci și unul an fără ca se primiască vre-o măngăere oarecare. (Va urma).