Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-02-23 / nr. 21

CURIERUL DE IASSI. Listele respective aceste mandate, ai priimi, închide și reține pe sus nuniții in tot tim­pul anunciat mai sus, calculat din ziua a­­restărei, eare la aspirare să-i libereze, con­­formăndu-se legei și regulamentelor peniten­ciarului. Măndăm și ordonăm tuturor agen­ților puterei publice, a da mănă de ajutor la caș de trebuință pentru esecutare. Copii de pe mandate se vor lăsa condamnaților in cele 24 ore ale arestărei. Trecut la parchet in Dorohoi la 15 Fevrii­ari 1875. Procuror Trib. județului Fălciu. RECUISITORI DE ESECUTARE No. 383. Noi Procurorul pe länga Trib. judeciului Fălciu. In basa art. 193. p. p. in temeiul Ședinței Trib. loc No. 249 din 23 Mai 1874 ce condamnă pe loan Nedelcu fost din Giurcani Corn. Micleștii acest judeciu s’acum ne­cunoscut, la amendă de 22 f. n. pentru că prin neghibăcie lovi pe Th. Donose prin calcare cu trăsura cu restricțiunea art. 28 cod. penal. No 455. Asemenea in temeiul sentinții No. 85. din 8 Mai 1872 ce condamnă pe Iancu Samsonescu fost in Huși la amendă de 10 lei noi pentru inregularități­e comise in ac­tele civile, ca ofițer stări civile la comuna Oțelenii acest judeciu in 1871, cu restricți­unea art. 28 cod. penal. No. 507. Asemenea in­tem. sentinței No. 222 din 31 Mai 1874 ce condamnă pe Aris­­totel Macri fost din Fălciu la amenda de 22 lei noi pentru ultrigiu, cu restricțiunea art. 28 C. P. Cerim ca ori ce agenți insărcinați cu încasarea dărilor fiscale se impaliească de la muniții in folosul statului amendele, in­dicate incașul acesta ane­avoasa spre a pute cunoaște esecutaria. Date la parquet in 6, 11 și 16 Fevruari 1875. No. 459. Aseminea vezind sentința sub No. 319 din 26 Noembrie 1871 defini­tivă și essecutorie, ce condamnă pe Ga­­vril Bota din Podolenii acest­ judeciu la în­chisoare de 10 zile pentru maltratare. Vă­­zând art. 193 proc. pen. Requarim și ordo­năm tuturor portăreilor și agenților forței publice de a pune mâ­na și conduce pe mu­mitul la cas­a de arest din Huși spre a su­feri inchis­oarea la care este condamnat prin menționata sentințe de pe care alăturăm es­­trad­, care se va transcrie nn tocmai in re­gistrul inchissorei. Invităm pe toți deposita­­rii puterei publice de a da ajutorul necesar conformănduse legei, pentru essecutarea presintelui Act, semnat de noi și revestit cu sigiliul parchetului. Ordonăm Directorului zisei casă de a’l primi și reține pe numitul condemnat pentru tot timpul arătat mai sub calculănd începerea osindei de la ziua in­­cărcerărei iar la espirarea termenului­­ 1 va elibera d­acă nu va fi deținut pentru alte fapte. ESTRACTE DE SENTINȚE Prin sentința No. 249 din 23 Mai 1874. Ioan Nedelcea 28 ani născut la Peicanii Com. Giurca De distr. Fălciu cu domiciliul necu­noscut serv culpabil pentru că din neghi­băcie au lovit pe Th. Donose prin calcare cu trăsura s’a condamnat la amenda de 22 1­­n. in profitul statului cu aplicarea art. 28 C. P. in virtutea art. 249 și 60 alt­uit zi­sul Cod. No. 4263. Asemenea prin sentința No. 85 din 8 Mai 1872 Iancu Samsonescu de 26 ani născut și locuit in Huși funcționar culpabil pentru că ea Primar și ofițer stărei civile la Com. Oțelenii au comis mai multe irregutarități in 1871 s’a condamnat la a­­mendă de 10 f. n. in profitul statului in vir­tutea art. 36 Cod. Civil. No. 3716. Asemenea Prin sentința No. 222 din 11 Mai 1874 Aristotel Macri de 32 ani născut in Grecia locuit in Fălciu Co­merciant culpabil pentru delict de ultragiu contra D-lui Primar Comn. Fălciu sa condam­nat la amantă de 22 f. n. în virtutea art. 183 condm­nat cu 60 al. ultim. din c. peD. la cas de in­solvabilitate se va aplica ros­tirea Art. 28 din Cod. Penal. No. 4001 Asemenea Prin Bentița No. 319 din 29 Noemvri 1871 Gavril Botă de 33­ ani născ. și loc. in Podoleni muncitor culpabil pentru maltratare lui Gavril și Mi­­halachi Zota s’a condamnat la închisoare da 10 zile in virtutea art. 238 C. P. osânda lui se începe de la încarcerare și se termină la espirare cănd se va libera de D-l. Director arestului de nu va fi deținut pentru alte cauze. Procurorul Trb. Județului Suceava. MANDAT DE ARESTARE. No. 303. In baza art. 193 din codul de pr. criminală. In temeiul decisiunei Cartei de apel din Iași No. 379 din 16 Decemvrie 1874 ce condamnă pe Mendil sin Hoișie, cu domiciliul necunoscut la inchisoare corecțio­­nală de 2 ani pentru furt cu efracțiune. No. 305. Aseminea in temeiul decisiunei No. 347 din 29 Noemvrie 1874 ce conda­mnă pe Ioan Morariu la închisoare de 2 ani zile pentru maltratare. Cerem, ca ori­ce a­­gent, al forței publice să aresteze și se con­ducă pe sus numiții la temnița Bisericanii din județul Neamț. No. 326. Asemenea in temeiul decisiunei No. 356 din 9 Noemvrie 1874 ce condamnă pe George Alecsandrescu la închisoare de 3 luni pentru maltratare. Cerem, ca ori­ce agent al forței publice să aresteze și să con­ducă pe sus numitul la arestul din orașul Folticeni jud. Suceava. Măndăm și ordonăm directorilor acestor închisori a primi și re­ține pe sus muniții la zisele penitenciare pe tot timpul determinat calculat de la incar­­cerare cănd la aspirare se vor elibera de nu vor fi deținuți pentru alte cause. Ce­rem ca ori­ce depositar al forței publice, să dea ajutor, la cas de necesitate pentru ese­­cutarea presentelor mandate. Anexăm și es­­trad­e după sentințele citate No. 379, 347, și 356. Date la parchet nn 14 și 17 Fevruar 1875. ESTRACTE DE SENTINȚĂ. No. 264. Prin decisiunea Curti Apel din Iași secția a II a No. 379 din 16 Decem­vrie 1874 Mendel sin Hoisie major fără do­miciliu cunoscut, culpabil pentru furt cu e­­fracțiune. In virtutea legei penale art. 320 c. p. s’a condemnat la inchisoare corecțio­­nală de 2 ani. No. 321. Aseminea prin decisiunea No. 347 din 29 Noemvrie 1874 Ioan Morariu de 34 ani muncitor culpabil pentru maltratare in virtutea art. 238 c. p. B’a condamnat la inchisoare de 2 ani. No. 368. Aseminea prin decisiunea acei Curți secția I-a No. 356 din 9 Noemvrie 1874, Gheorghe Alecsandrescu fost in Fo­­răești județul Suceava acum cu domiciliul necunoscut ca profesie liberă, culpabil pen­tru maltratare. In virtutea art. 238 c. p. s’a condemnat la închisoare de 3 luni. Procurorul Tribunalului Vaslui. MANDAT DE ARESTARE. No. 216. Noi Dimitrie Cotta procurorele pe lângă Tribunalul județului Vaslui. In baza art. 193 din codul de procedură cri­minală. In temeiul decisiunei Curiei Ape­lative Iași No. 404 din 2 Decemvrie 1874, ce condamnă pe David Grimberg de 40 ani meseriaș din Pungești la închisoare corec­­țională de 8 luni și la amendă de 200 lei noi cu restricția art. 28 c. p. pentru furi. Cerem, ca ori­ce agent al forței publice să aresteze și se conducă pe sus numitul la temnița din Bisericann județul Neamț. Mân­­dăm și ordonăm directorului acestei închi­sori a primi și reține pe sus numitul la zi­sul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la data incarcerărei cănd la espirare se va libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori­ce deposi­tar al forței publice, să dea ajutor la cas de necesitate pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și estract după decesia Nr 4.04-Dată la parchet la 18 Ianuar 1875 in o­­rașul Vaslui. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 14. Prin decisiunea Curței de Apel din Iași secția l­a No. 404 din 2 Decem­vrie 1874, David Grimberg de 40 ani din Pungești jud. Vaslui meseriaș culpabil pen­tru furt. In virtutea art. 308, s’a condem­­nat la inchisoare corecțională de 8 luni și la amendă de 200 lei noi cu restricția art. 28 c. p­ osinda m­eh’sorei se incepe de la încarcerare și se termină la expirarea pe­depsei cănd se va libera dacă nu va fi re­ținut pentru alte cauze. Judele Instructore Tribunalului Iași. MANDATE DE ADUCERE. ~ No. 342, 343, 344. Noi Petru N. Malcoci judecătorul de instrucțiune al județului Iași măndăm și ordonăm prin aceasta la toți por­tăreii și alți agenți ai puterei publice, a a­­dune înaintea noastră, conformănduse legei, pe Grigori Bucatariu, Naenlai Inculenie și Petrea a Nastaseaei spre a fi ascultați asu­pra faptelor de furt ce li se impută. Invi­tăm pe toți depozitarii puterei publice, a da mănă de ajutor la cal de trebuință, pentru esecutarea mandatelor de față; spre acest finit liam subsemnat și sigilat cu sigilulu nostru. Date in orașul Iași, la 18 Fevruar 1875. No. 403 și 404. Aseminea Noi P. Stoica ordonăm a se aduce înaintea noastră pe Va­sile Ciurlica și Gh. Ressu cu domiciliul ne­cunoscut. Date in 19 Fevruar 1875. Judele Instructore Tribunalului Calmi. MANDAT DE ADUCERE. No. 89. Noi Th. Danubin judecător ins­­t­ructore al Tribunalului Cahul, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură cri­minală, măndăm și ordonăm ca d-nul Ne­­chifor Cornovei, cu domiciliul necunoscut să fie adus la cabinetul nostru de instrucțiune spre a i se lua interogatorul asupra faptelor ce i se impută, ca esecutare­a acestui man­dat se insărcinează agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următoarele din zisa procedură. No. 3773. Asemene Ștefan Mustea cu dom. necunoscut, să fie adus spre a se interoga asupra faptelor ce i se impută. Judele Instructore Trib. jud. Neamț. No. 266. Noi Al. C. Dimitriu jude Ins­tructor Trib. de I de inst­­a jud. Neamțu a­­vănd in videre toate actele procesului si con­­cluziunile D-lui Procurore respectiv. Măndăm și ordonăm tuturor portăreilor și agenților puterei publice, de a aresta și conduce la casa de arest din acest județ pe Neculai Da­­maschin cu datele statistice ne cunoscute fi­ind dosit prevenit pentru dilapidare de bani ca perceptare Corn. Păstrăreai art. 140 e.p. Ordonăm epstodelui zisei care a­ l primi. In­vităm pe toți depositarii puterii publice, că­rora li se va presenta acest­ mandat, să dea ajutorul lor la cal de trebuință pentru a lui esecutare. Spre acest, finit am semnat man­datul present și sigilat cu sigiliul nostru. Copie de pe aceasta se va lasa prevenitului Dat in cabinetul instrucțiunei la 3 Fevruar. 1875. Corpul portăreilor Trib. Iași. No. 223. Conform ordonanței dată de Trib. Iași secția I, urménd a se vinde lici­ta­tiv­e vase cu vin roș și alb, 2 căzi, 3 cieji, 2 zăpători, 8 ciubere, 2 canapele, 2 fo­­teluri, 6 scaune una masă, 2 oglinzi, 2 per­dele, 1 scaunb­ă, 1 scrin, 1 pendulă, 1 ma­șină de cafe, 2 gardiropuri si un teasc de vie, urmărite de la casa defund­. Dimitrie Costinescu, pentru îndestulării d-nei Elena Theodor, cu o sumă bani. Se publică că a­­ceastă vânzare va ave loc în ziua de 28 Fe­­vruarie curent­oarele 10 dimineață și per­soanele ce vor dori a cumpără din acele o­­biecte să se presinte in aratata zi la fața locului comuna Miroslava comuna Găm­enii la viea defunct. Costinescu, unde are a se efectua vânzarea. Judele de pace ocol II din Iași. No. . . . Conform art. 12 și 75 al. 6 p. civ. d-nul Iancu Dascal Chira este citat a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 26 Fevruariu curent, oara 10 din zi cănd are a se judeca procesul pentru bani intentat de d-na Catinca Vărzărescu, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 220. Prin Cartea noastră de judecată No. 48 pronunțată la 14 Fevruarie a. c. s’a condemnat pe d-na­ Carol Ojehovschi se plă­tească d-lui L. Bedovici suma de 226 lei n. cu procente de la reclamațiune plus 40 lei noi daune și timbru, cu drept de oposiție și apel. No. . . . D-nul Neculai Anghilichi și d-na Ileana Anghilichi conform art. 75 și 12 pr. civ. sunt citați a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 24 a curentei oara 11 din zi cănd are a se judeca reclamația d-lui Vasile Cașnasachi, cunoscând că Ia neurmare cauza se va tranșa in absentă conform legei. Judele de pace pl Prutu dist. Fălciu. No. 147. Ioan a Țiganiii și Ilie Pabone, cu domiciliul necunoscut, conform art. 143 pr. c. p. și 75 al. 6 pr. c. sunt citați in a­­cest oficiu la 15 Mari a. c. oara 11 din zi cănd are a se judeca acțiunea de maltratare intentată contra lor, de Casandra lui Ioan Trenchi, cunoscând că la din contra se vor judeca in lipsă conform legei. Inginerul hotaraic al județ. Iașii. CITAȚIUNE: No. 12. Bazat pe autorizațiunea d-lui Pre­ședinte Trib. district. Neamțu, sub No. 1639 din anul espirat 1874, de a face hotărniciea moșiei Romanii de la acel district, proprie­tate a rasei Spit, și Ospit. St. Spiridon din Iași. Sub­semnatul pentru acest finit și con­form art. VIII din regal, hotar, au fixat ter­min de lucrare in fața locului pentru ziua de 19 Maiu viitor, și care termin atât de­­red­amente s’au făcut părților megieșite și a­­nume: D-lui Iordache Nanu cu moșia Siliș­tile, obștiei locuitor, moșiei Romani cu lotu­­rile lor. Administ. domen. și pădurilor Sta­tului, megieșită cu domeniul Grosmanu­ și Bărcu. Obștia locuit, de pe domeniul Gros­­mani și Bărcu cu locurile lor, și d-lui Cris­­tea Ovanes Buicli, pentru proprietatea sa Harteștii, căt și acum prin publicațiune sunt rugate a se presenta in acei zi in persoană sau prin procuratore admis de lege cu toate docum­entile și pr­obile necesare de proprie­tate relative la megieșir­ea moșie», asupra căria am a opera. In pas contrariu se va efectua și in lipsa conform art. XIII și XV din menționatul regulament. Inginer Hotarnic, D Trifan. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. SESIUNE EXTRAORDINARĂ. Ședința a 11-a din 13 Ianuarie 1875. Președinta d-lui Primar N. Gane. Membrii presenți 10 și anume: DD. I. Cantacuzino, N. Drosu, D. Miler, P. Idieriu, I. Antoniadi, I. Anghelichi, G. Scorțescu, D. Gherghel, A. Baronzi, V. Botez. In congediu• D. Col. Gr. Stnrdza. Absenți: DD. D. Kornes, V. Pogor, G. Racoviță, I. Ianov. Ș­tiința se desch'de la 2 ore p. m. D. Primar. D. Pogor să tăngite că casie­ria de Iași ne’ntrerupt ’i se fond­ar pentru dughenile ce posedă ii S-ta Vineri, care au ars. Dl. zice că de­și le-a restaurat, insă numai locul de jos este locuibil, iar cel de sus nu este încă gata. Pe lăngă aceasta d. Pogor arată că de 3 ani plătește patenta de avocat, fără să exer­­citeze asemene profesiune, și roagă ca in materie de impozite legea să fie aplicată cu stricteță cerănd a să regula cele cuvenite. Consiliul avănd in vedere legea de per­cepție, după care nu se face nici­ o excepție, cu majoritate de 9 voturi decide ca nu să poate face nici-o scădere in ceia ce privește darea fondată pentru casele din S-ta Vi­neri, contra d-lui Drosu. Căt privește insă pa­tente de advocat Consiliul in unanimitate decide a să recomenda Comisiunei comunale de constatare. D. Primar. Vă supun referatul comisiunei insărcinată de Consiliu a cerceta corupturile de gestiune pe trimestrele de Ianuarie, A­­prilie și Iulie anul trecut 1874, prezentate de d. șef perceptor a contribuțiunilor directe. Prin acest referat Comisiunea constată că a­­ceste compturi sunt in conformitate cu ac­tele și rolurile ce i s-au prezentat și cores­­punzătoare cu comptabilitatea ținută de șe­ful biuroului al 5-le, iar rămășițile urmează a se justifica serviciul de percepție la finele trimestrului de Oetomvrie (cetește). Consiliul in unanimitate a aprobat aceste compturi. D. Primar. Un referat al d-lui șef con­trolor cu care prezintă 7 procese verbale dresate de comisiunea comunală de consta­tare pentru scăderea unor birjari de taxă, pentru zilele in care s’a constatat că n’au umblat la uliță (cetește.) Consiliul in unanimitate a admis scăderea. D. Primar. Șeful biuroului al 5-le refe­­rează că după observările ce a făcut state­lor de adaosuri și scăderi, prezentate de co­misiunea comunală de constatare pe trimes­trul de Octomvrie anul trecut, se constată că adausurile sunt de 2617 lei 43 bani iar scăderile de 8622 lei 97 bani, adică cu 6005 lei 53 bani mai multe scăderi (cetește). Consiliul in unanimitate aprobă aceste state găsinduse in regulă. D. Primar. D. șef perceptor al contribu­ țiunilor directe, dă o hârtie prin care arată că după noua lege de comptabilitate garanția sa este redusă la de două ori salarul seu pe un an, pe cănd garanția ce o are d-lui depusă la Comună este echivalentă cu a patra parte a debitului cuprins in roluri, pentru care să roagă ca Consiliul să voteze ș­i să lua o garanție după noua lege de comptabilitate (cetește). Legea din 1874 (cetește). D-lar, aici este chestiunea de a să ști dacă perceptorii comunali sunt funcționari ai statului sau sunt funcționari ai comunei. Trebue să știm că este diferință intre func­ționarii statului și intre funcționarii ce să numesc sau să revoacă de comună. Când s’a făcut legea de percepție prin care să dă­m­ sarcina comunelor perceperea dărilor statului legea zicea: Comunele vor numi pe perceptori, vor lua garanțiile ce vor so­coti pentru că perceperea să face pe res­­pu­nderea personală a Primăriilor. Iată art. 40 (cetește): D. Cantacuzino. O mică explicație. Art. 40 nu este un articol abrogat prin art. 16 din legea nouă? D. Primar. In­căt privește funcționarii statului. D. Cantacuzino. Ori este o lege ori nu este lege. Dacă s’ar raporta numai la impie­gații statului, s’ar zice anume, îndată in­să ce art. 40 este ramplasat prin art. 16 nu mai putem zici că este numai pentru func­ționarii statuii. Dacă legea ne dă voe să facem cum voim, atunci n’avem nevoe de lege. D-ta zici, in virtutea art. 40 din lege casierii sau perceptorii sunt datori să deie cutare garanție; această lege s’a abrogat prin art 16. Dacă ar fi după părerea d-lui Primar, atunci s’ar zice anume că comuna poate să fie ori­ce garanție de la percep­torii sei, dar legea specifică anume ce ga­­ranție să deie perceptorii. D. Primar mai zice, fiind­că suntem responzetori. Eu nu sunt respunzător căci nu manipulez bani. D. Antoniadi. Legea vă face responsabil. D. Cantacuz­no. Care lege? vă rog se’mi o aratasi. D. Antoniadi. Trebue să avem in vedere că este mare diferență intre casierii statu­lui și casierii comunei. D. Bogdan, casierul statului este responsabil de ceia ce încasează dar perceptorul comunei este responsabil și de rămășiți și afară de aceasta pentru ori­ce delapidare sau neincasare a rămășiților este responsabil Consiliul comunal și Primarul. D. Pr­­imar. Art. 35 (cetește) art. 37 (ce­tește). Precum videți din cetirea art. 35 și 37 rezultă: 1) că perceptorii sunt pe res­­punderea comunei; 2) aceștia nu sunt func­ționari ai statului ci a comunei. Afară de aceasta ei nu percep numai veniturile sta­tului ci și a comunei și dacă trebue ca ei să depue o garanție pentru perceperea dărilor statului trebue să depue o garanție și pen­tru perceperea dărilor comunei, și prin ur­mare garanția trebue să rămăe, după păre­rea mai multor consilieri, tot acea de astăzi. S’a pus la vot menținerea garanției ce o are astăzi depusă d. perceptor G. Ciure, pen­tru motivele aratate de d. Primar și s’a primit in unanimitate. D. Primar. Vă supun adresa d-lui mi­nistru de finance prin care ne face cunos­­cut că reținerea celor 3% din produsul taxei licențelor, prevăzute de art. 21 din legei nu să poate sub nici­ un cuvânt acorda co­munelor, căci acest articol autoriză pe Mi­nister a dispune de o asemine sumă pen­tru a pute acoperi toate cheltuelile de ma­­terial și întreținere, de personal in admi­­nistrațiunea centrală, la casieriele de dis­trict etc. (cetește). Consiliul avănd in vedere că comuna face cheltueli cu perceperea, cu plata persona­lului, rolurilor, avizelor și altele pănă in ca­­s­ză banii, decide­a să face recurs la Con­siliul de miniștri, cerăndusă că dacă nu i să dă aceste 3% cel puțin să i să deie 2%. D. Primar. Vă supun petițiunea d-lui A. R. Cugler și Franț Colaș, prin care cer ca conform art. 8 cod. civ. să li să recunoască dreptul de cetățeni romăni, fiind­că au im­­plinit etatea de 21 ani și in acest interval nu n’’a bucurat de nici o protecție streină. Consiliul avănd in videre actele de naștere și art. 8 cod. civ. a admis a fi să da cer­tificatele cuvenite. D. Primar. Ordinea zilei este epiuizată; am cerut insă aprobarea d-lui ministru de interne pentru a vă mai supune și altele maicei mele ! Nu pot pronunța un nume a­­tăt de dulce fără ca inima me se nu se sdro­­biască. Nu mai am părinți. Toporul călău­lui a lovit pe virtuosul don Carlos. Numele meu pentru tot­dea­una este desonorat, și dacă s’ar intampla se mi’l descopere, mila ce o inspir acum de­sigur s’ar schimba intr’ un despreț insultător. Absorbit in aceste cugetări triste, el ședea ca imperiu­, și nu’i vinia in minte că Zeno­­bia și fiica ei il privesc. O voace dulce se auzi, și’l trasă din această tulburare dure­roasă. Thamar, ii zisă Zenobia, fiul meu, n’ai tu nimic de spus mamei tale? Pentru ce tu nu vii in brațele ei? Tu știi că ele iți sunt deschise ori și când. Aceste tandre cuvinte, pronunțate de re­gină, păreau a fi un reproș sub­înțeles pen­tru puțina grabă a fiului ei adopții. El se aruncă in brațele Zenobiei, zicându’i: Ah! maica mea! nu mă acum­ de ingratitudine. Nu, nici­odată nu voiu uita bine­facerile voa­­s­­tre. Dar acel tablou mișcător de fericire a prințesei fiicei voastre, mi a rechemat niște auveniri! !! Cred, scumpul meu Thamar, și tu nu ai avea nici­ un drept la amiciția monarhului, dacă tu ți-ai perde sentimentele adevăratului amor fresc; dar fiind­ că acei ce ți-au dat viața, au încetat de a trăi, și dacă, după cum tu mi-ai spus-o de mai multe ori, ești singur pe lume, găndește-te că sunt și voiu fi pentru tine o al doilea mamă. Alfons, pe care de acum înainte il vom numi Thamar, se aruncă din nou in brațele Zenobiei, și inima sa cea jună, deschizându­­se la speranță, se deschisă și la sentimentul amorului. Nitr­ela abea vezuse două­spre­zece pri­­mă­veri, și ea promitea se fie frumoasă și simțitoare ca și maica sa. Pănă in acest minut, amabilul portughes o privisă ca pe o soră. Un singur minut ii schimbă toate ideele. Umanitatea il primise la curtea lui Si­­gisman. Amiciția il protejase, și amorul, un amor tot atât de curat ca și virgina ce -i născusă, ii decisese soarta. Acest foc al unei tandrețe eterne să se a­­prinsese pentru acești doi junt amanți, pe sinul mamei Nitraelei. Când ar bine-voi ce­rul se păziască curtea Golcoadei de prezența unui inreutățit capabil de a tulbura fericirea de care ea se bucura sub un prinț virtuos. Cu nimic nu ne putem deprinde mai ușor decât cu principiile primite intr’un loc ce nu devine scump. Thamar nu uitase cu totul țara sa, dar suvenirele ce el facă le mai păs­tră nu-i erau atât de simțitoare. Convins de moartea cea crudă a părinte­lui său, și de a lui Florestan, el acum se ocupa mai mult de noua sa familie. Ambițiunea este pasiunea sufletelor mari. Ea subjugă cu totul pe fiul adoptit a lui Si­­gisman. O părintele meu! ii zicea el adesa­ori, cum mă voiu pute plăti cătră tine? ce pot face pentru ca se pot merita fericirea de a fi so­țul fiicei tale ? Apărând cu curaj statele pe care tu tre­bue să le guvernezi odată, ii respundea mo­­narhul. Cănd fiica mea va vedea născăndu­­se a opt­spre­zecea auroră a primă­verei, voiu uni soarta ei cu a ta; atunci, puind pe fruntea ta diadema ce am primit’o din mi­­nele poporului meu, mă voiu scobori de pe tron pentru a te sui pe tine. Eu - ii respundea Thamar, eu se ocup locul vostru­­ nici­odată. Fiul vostru nu voiește se fie decât cel antei supus al vostru. Pre­tind numai a pune fericirea mea și toate în­grijirile mele pentru ca acei ce­­i guvernați se poată zice : dacă nobilul Sigisman nu ar mai fi suveranul regatului Golcondei, noi am alege pe acela pa care Providența și bună­tatea divinului Brama l’au adus in fericitele noastre regate. Totul devenisă plăcere pentru fiul neno­rocitului don Carlos, și viitorul părea că se desfășură dinaintea lui, și ii da speranța u­­nei fericiri fără nouri; dar in minutul pe cănd luna sa imaginațiune ii presenta o chi­­meră încântătoare, i se intampla o perdere ce’l costă mult, și’i reluoi toate cele alte du­reri. Nenorocitul amic a lui Florestan, acela care il urmară in temnițele Lisabonei și a Madridului, și nu’l părăsise pe vas decăt pentru a se arunca in Ganghes, și a scoate pe Alfons, ce avea se peară, fidelul Cerber, in fine, muri victima atașamentului seu. Intr’o sară pe cănd junele seu stăpân se întorcea cu dânsul de la un castel ce nu era departe de oraș, unde Zenobia și fiica ei pe­treceau frumoasele zile ale verei, năvăliră a­­supra lor doi hoți ce erau ascunși intr’o pă­dure deasă ce se afla pe marginea drumului. De două­zeci de ori Thamar trecusă prin acest loc; nici­odată nu i s’a intamplat ni­mic; și fiind-că ii plăcea să se preumble sin­gur, el nu suferia ca Indienii ce ii formau suita se’l intovărășiască. Erau nouă ore de sară cănd el părăsise castelul. Abea făcură două sute pași și se veni oprit. Hoții aveau de gănd se-l desbrace de strae ce erau foarte scumpe, afară de centură și de turban care erau acoperite cu diamante. Thamar iși trasă pom­ardul și se apără cu vigoare, pe cănd Cerber, care se aruncase a­­supra celui alt hoț, ii sfâșia pulpele picoa­­relor. Animalul parveni in urnă a’l trânti la pă­mânt. Hoțul nu mai era in stare de a se pute lupta, dar și el rănisă pe câne, care perdusă o mare parte din singe. Ințiala luptei silisă pe Cerber să se de­părteze de stăpânul seu; fidelitatea ii rea­dusă din nou. Vai­ era și timpul ca să se reintoarne; căci acest nenorocit, trintit in schim­ ce’i sgăriau fața, avea se primiască lovitura de moarte, de nu ar fi alergat câi­nele pentru a’l apara. Repede ca și gândul, el se aruncă asupra asasinului stăpânului seu, ii mușcă mănele și fața, și’l silește a se departa. Thamar, ră­nit in mai multe locuri cu un soiu de cuțit, abea avu putere să se poată scula; și luăndu ’și din nou arma, pe care hoțul i-o smuucișă din mănă, i-o împlântă in inimă, și pe urmă pică și el din nou alăturea cu imfamul său ucigător, cara espiră după puține minute. Thamar, obosit de ostenială și de durere, incurănd iși perdu simțirile. Acela care il redusese in această stare În­grozitoare era la zece pași departe de dăn­­sul. Fidelul Cerber se culeasă, sau mai de­grabă lipsa de putere il silisă pe pice ală­turea cu stăpânul seu. Ochii incă plini de focul mâniei, gura incă bpită de sânge și acoperită de clăbuci, el făcea zadarnice si­lințe pentru ca se i se audă gemetele. (Va urma),

Next