Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-10-22 / nr. 113
Depeșă Telegrafica adresată de Măria Sa Domnitoru, Innălțimei Sale Doamnei, in ziua sosirei sale in Iași. I. Sale Doamnei, Am sosit la 5 oare la Iași unde priimirea din cele mai călduroase a fost o adevărată ovațiune. Tot orașul era pe picioare, mulțimea nenumărată de mare.—Iluminațiunea strălucită. Mulțumesc pentru scrisoarea ce am găsit aice, măne incep inspecția trupelor. Timpul după o ploae de două săptămâni s’a îndreptat astăzi. Sunt sănătos. CAROL. Respunsu I. Sale Domnitorului. Priimirea ce ți-a făcut orașul Iașii m’a umplut de bucurie. — îmi pare numai reu că n’am putut fi cu tine spre a mulțumi prin grai pentru acest semn de iubire. Sunt foarte bine. Simțit nerăbdarea de a mă scula, dar n’am destulă putere. EMSAVETA, Iași ir 21 Octomvrie. Duminică, ir 19 a curentei I. La Domnitorul, însoțit de Primul Ministru, Prefectul Județului, Primarul orașului, și toată suita sa a asistat la serviciul Divin, celebrat de I. P. Sa Mitropolitul Moldovei și Sucevei in Catedrala Mitropoliei. După săvârșirea serviciului Divin, Măria Sa Domnitorul a visitat Sarcofagiul Martirului Dom Grigorie A. Ghica, redicat in piața Beilicului și a binevoit a declara că dăruește orașului Iașii, bustul de marmoră a numitului Domn spre a se așeza la capul sacrofagiului. D. Primar care împreună cu D. Prefecți și un public numeros, se afla față, a mulțumit Măriei Sale, in numele orașului pentru generoasa ofrandă, care va remăne de toți Românii in veci neuitată. Tot in ace zi Măria Sa Domnitorul a vizitat spitalul militar, a asistat la manevra armatei pe platoul Copoului, și a rămas foarte satisfăcut de progresele trupelor, a adresănd mulțumirile sale d-lui General Cernat. Luni in 20, a. c. Măria Sa a visitat Universitatea din Iași și școala de Bele-Arte. In fine eri in 21 a. c. la 9 oare dimineața înălțimea Sa Domnitorul, însoțit de primul seu Ministru D. Lascar Catargiu, a plecat cu un tren espres, spre Capitală, remăind in totul satisfăcut de bună primire ș’entusiasmul Ieșenilor. La gară M. S. a fost însoțit de D. Primar orașului, D. Prefect de județ, D. General de divizie, D. Pim- Președinte al Curței, D. Procurore general, Primul procuror de Tribunal, toate autoritățile civile, militare și un public numeros, care cu tot timpul nefavorabil, zapada și umezala, nu l’a oprit se asiste la plecare și se exprime simpatiele sale pentru Domnitorul țerei. Ușor a fost de observat că pe căt zrua sosirei Măriei Sale Domnitorului, a fost o zi de serbare și de bucurie generală pentru orașul nostru, pe atăta ziua plecărei sale a fost tristă pentru Iașeni care-l iubesc atăt de mult. ANUL VIII. Iassi, Mercuri 2210ctomvrie 1875. ____________________________aNO. 313. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. CALENDARUL SEPTAMANEI, Stil vechiu. Stil nou. ZIUA, PATRONUL ZILEI. Rea. Soar. j Ap. Soar, j Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI, I Rea. Soar. Ap. Soar. Octtomvrie Octomvrie. I Ore. m. Ore. m. Octomvrie. 1 Noemvrie. I Ore. m. Ore. m. 19 31 Duminică. Profetul Ioil. 7 39 4 20 23 4 Joi. Apostolul Iacov, fratele Domnului. 7 43 4 17 20 1 Noem Luni. Marele Martir Artemie. 7 40 4 19 24 5 Vineri. Martirul Areta. 7 43 4 17 21 2 Marți. Cuviosul Ilarion cel mare. 7 41 4 18 25 6 Sâmbătă. Martirul Marchian și Martiric. 7 44 4 16 ____22___________________Mercuri. Părintele Averoie și cei 7 tineri._______7 42 4 18 26 7 Duminică. (*) Martirul Dimitrie. N 7 44 4 16__ pe oamenii moderați ce se încercaseră a o funda. Condițiunile nouă de existență ce revoluțiunea franceză a făcut Franciei nu mai permit a se întoarce indărăpt. Aceste condițiuni trebue primite pentru că sunt juste și nasc din principie a căror descoperire a îmbogățit umanitatea. Adunările viitoare vor avea mult de făcut spre a termina opera începută de Adunarea de la Versailles; ele vor trebui, înainte de toate, să ridice instrucțiunea publică, foarte neglijentă pănă acum. Regenerarea Franciei nu va fi impedicată de Europa. Republica franceză, dacă va fi înțeleaptă și tare, nu va mai găsi înaintea ei murul, de mult distrus, a Săntei Alianțe; ea va căpăta simpatii in afară, va asigura guvernele, va prepara alianțe. D. Thiers consideră cariera sa politică ca terminată, dar și rezervă de a da tinerimii lecțiuni pe care le a căpatat in lunga sa experiență de beneficiul art. 8, adecă revizuirea. Iată resumatul discursului ținut de eminentul om de Stat francez. Primile telegrame ce ne au sosit din Milan nu vorbesc decăt de bucuria celor doi suverani ce s’au salutat și de entusiasmul populațiunilor. Primirea este splendidă. Fiecare se prezintă cu spiritul liber de orice suvenir. Aceasta e cel puțin părerea telegrafului; trebue să credem telegraful! Imperatorul Wih'dm, ne spune el, a exprmat de mai multe ori convingerea că Italia și Germnia vor remănea de aici înainte unite printr’o amiciția cordială și constantă. Viitorul se presintă deci sub culorile cele mai rose, in mijlocul focurilor de artificie și a manifestărilor ce mădușă sgomotele trecutului. Presa germană și cea italiană sunt pline de mărturii de admirațiune reciprocă și jurăminte de eternă amiciție. Alte timpuri, alt limbagiu! La 1866 ziarele germane acopereau Italia cu sarcasmle lor amenințătoare, dar totul se schimbă; desprețul de altă dată s’a transformat in stimă. Este insă un punct negru la orizont, absența D-lui de Bismarc. In zadar marele cancelar a scris regelui Victor-Emanuel: „Credeți că e ca și cum ași fi lângă D-voastră“ in realitate nu e tot același lucru. Boala sa, in orice caz, nu poate fi decăt o scuză onestă destinată a acoperi desacordul ce există intre cele două State asupra chestiunilor religioase. Acesta este adevărul adevărat. Orice s’ar zice, visul Imperatorului Wilhelm e o simplă visită de etichetă. Numai moartea ar putea convinge pe lume că motivul absenței D-lui de Bismark e in adevăr boala. Detim in Nord deutsche Allgemeine Zeitung. Din România ne vine, din o sorginte foarte stimabilă, o relațiune despre situațiunea care probează că România a contribuit mult, prin atitudinea sa corectă, la domolirea insurecțiunei din Herzgovina. Corespunde și demnitatea guvernului principelui Carol, in atăt de grele împrejurări, a provocat din partea guvernului turcesc manifestațiuni neechivocedentul nostru constată că singele redă rEPREȚUL ABONAMENTULUI 5 Iași. Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi- In districte: se adaogă portul de 2 i. 40 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția —Pe șase luni 22 franci. ANUNOSURI, Răndul sau locul sen 15 bani. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea în localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Bănciul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani, cunoștință. In adevăr Turcia increzăndu-se in realitatea României, a lăsat hotarele sale spre Nord cu totul golite de armată și a putut astfel să intrebuințeze aceste trupe in părțile cele mai expuse a imperiului. Dacă la Constantinopoli n’ar fi fost siguranță de disposițiunile reale a României, ar fi fost necesar, spre a se asigura frontiera despre România, de a se arunca 100,000 oameni la Dunăre, lucru ce ar fi cauzat o mare impedicare in operațiunile de pe câmpul de resbel din Herzegovina. Energia cu care România a știut a resista la toate tentațiunile care puteau se o conducă la veleități halardoase se poate și mai bine aprecia când vedem cu ce greutate Turcia poate stăpâni revoluțiunea din Herzegovina, cu toate limitele înguste in care a rămas redusă. Este prin urmare de netăgăduit că politica înțeleaptă a României a contribuit mult la menținerea păcei in Europa și a făcut un mare serviciu causei ordinei in Orient. Din toate aceste corespondentul nostru trage conclusiunea că Statul roman, departe de a fi un cuib de revoluțiune sau de neliniște (lucru ce s’a pretins până acum) este din contra o garanție pentu menținerea desvoltarei pacifice a orientului, și poate chiar servi de paratoner și zid de apărare contra turburărilor sau usurpărilor eventuale ce s’ar putea ivi in acea parte a Europei. Revista Esternă. In Francia evenimentul zilei, afară de polemica dintre partizanii scrutinului de list și a celui de arondisment, care continuă din ce in ce mai viu că căt epoca reintrării Adunării este mai apropiată, este discursul ce a pronunțat vechiul președinte a Republicei, D. Thiers, la Arcacon. N’avem incă înaintea ochilor textul acelui discurs, ne mărginim dar la o analiză scurtă după limbalul laconic a telegrafului. D. Thiers a reamintit serviciile ce a adus țarei sale, reparațiunea desastrelor, liberarea teritoriului, desfacerea partidelor violente;el a arătat că republica s’a născut intru cătva din necesitățile situațiunii actuale și impunăndu-se celor ce ar fi dorit pentru țara lor o altă formă de guvern. Monarhiștii, voind să o răstoarne la 24 Mai, au probat că numai ea este posibilă; au justificat pe deplin PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 10,197. In ziua de 6 Noemvrie, oara 11 antemeridian?, urmând a se ține licitațiune in localurile autorităților comunilor Tomeștii din plasa Codru, Domneștii din plasa Cărligătura, Vlădenii, Bivolarii, Hermeziu, Cărnicenii din plasa Turia, și Copou din pla Copou acest județ, pentru antrepnia accizelor pe băuturi spirtuoase și altor obiecte, supuse la darea de facse către casele comunale pe termen de trei ani, cu începere de la 1 Ianuarie anul viitor 1876. Se publică acest termin spre cunoștința concurenților pentru ca in aratata zi, să se presinte la primărie însoțiți și de garanțiile cuvenite, care va fi 1/3 din valora cu care sunt aceste venituri arendate deja, spre a pute fi admiși la concurență, urmând totodată ca in ziua de 14 Noiembrie, adecă după opt zile libere de la licitație a se ține supra-licitație la comitet pentru oferte scrise, asupra prețurilor rezultate la prima licitație, iar condițiunile de antreprisă se pot vide de cei interesați la cancelaria autorităților comunale respective, la sub-Prefecturile plășilor și la Comitetul Permanent, in toate zilele până la adjudecare. Prefectura districtului Roman. No. 10.862. Pe teritorul comunei Brăteștii acest județ sau pripășit un mănzat cade doi ani, un păr plavan galben și la coarne țapoși mici, fără alte semne. Se publică spre cunoștința păgubașului ce ar fi, care in lăuntru terminului prevăzut de legea poliției rurale, să se presinte la citata comună cu devizi in regulă, spre ași primi vita, căci la din contra se va vinde licitativ, Prefectura Poliției Iași. No. 7367. D. Avner Olivenbaum, in ziua de 7 a curentei, după cum arată au perdut o trată pe suma de 159 galb, cu data din ace zi pe numele seu, și termen de trei luni subscrise de Marcu Gutman din Tărgu-Frumos, se publică spre generala cunoștință că persoana care va fi găsit acea dată se o aducă la acest oficiu. Primăria urbei Berladu. No. 4481. Pentru darea in antrepriză atăt a acceselor, a căror contracte expiră, căt și a nouilor taxe comunale, ce sunt încuviințate a se percepe in folosul casei comunale, sau regulat a se ținea licitația in camera acestei Primării in zilele următoare : a) . Pe ziua de 28 Octomvrie curent, vinitul taxelor de un leu nou de la fiecare ocă lichior și căte 50 bani de la fiecare ocă rom, coeniac și mistic, vinațe străine ect. b) . Pe ziua de 28 Octomvrie, vinitul taxelor de căte un leu nou pentru fiecare vită mire și căte 50 bani vită mică, aseminea 50 bani fiecare rămător și câte 15 bani fiecare mol ce se vor taca la căsăpide din această urbă. c). Pe ziua de 28 Octomvrie, vinitul taxelor vecchi de la vitele ce se vând in piață precum și in tot teritoriul comunei. d). Pe zia de 29 Octomvrie, venitul taxei de căte un leu nou de la fiecare vadră de gazu. e). Pe ziua de 29 Octomvrie, venitul taxei de 50 bani de la fiecare vadră păcură sau dohot. f). Pe ziua de 29 Octomvria, venitul taxelor (facultative) de căte un leu nou măhălitul pentru un vas până la 50 vedre și căte 2 lei noi pentru fiecare vas peste 50 vedre. g). Pe ziua de 29 Octomvrie, veniturile taxelor noui impuse asupra băcanelor și cantariatică cu taxele vechi asupra obiectelor rămase nesuprimate. Timpul pentru care se arendează aseminea venituri sunt de 3 ani, cu începerea de la 1 Ianuarie 1876 și până la 1 Ianuarie 1879. Se publică dar spre generala cunoștină, și se invită pe toți d-nii amatori de a lua in antrepriză asemenea venituri, ca la terminul fixat mai sus, parele 12 meridiane, cănd urmează a se incepe licitațiunea, se binevoească a se presenta in camera acestei Primării, însoțiți de garanțiunile cuvenite, spre a pute concura la mezat. Iar condițiunele de intrepriză se pot vede in cancilarea acestei Primării, in toate zilele lucrătoare. Primăria comunei Bădenii. No. 1974. Se publică termenul de 15 zile de la data fonei, cănd urmează a se vinde licitativ in camera acestei Primării, un cal și una păreche hamuri de cură, pentru un cal, a cărora păgubaș nu sau ivit in termenul prescris de legea poliției rurale, se invită clar pe doritorii de a cumpăra acest cal și hamuri, să se presinte in camera acestui oficiu la termenul stipulat. Primăria comunei Dumești. No. 919. Se publică că in ziua de 22 a FOILETON. CATEVA PASAGE Estrasă din Cărțile fondamentale ale Spiritismului. I. Sunt Spirite? Tot efectul are o causa. Tot efectul inteligent are o causă inteligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efectului. Indoeala atingătoare de esistența Spiritului are pentru prima causă neștiința despre adevărata lor natură. In deosebi ele se inchipuesc ca niște ființe aparte in creațiune, și a cărora trebuință nu este demonstrată. Mulți le cunoscu numai din niște povești fantastice, după cum se poate zice că și istoria se cunoaște prin romanuri, fără a căuta dacă aceste povești desbracate de accesoriile lor ridicule, repausează pe un fond de adevăr, singură numai partea cea absurdă face intipărire; fără a se mai osteni de a ridica coaja cea amară pentru a descoperi migdala, ei resping totul, după cum fac, in religiune, acei cari, suparăți de oarecare abusuri, confundă totul iu același despreț. Ori și care ar fi idea ce se cee despre Spirite, totuși această credință este fondată pe esistența unui princip inteligent afară din materie; ea nu se unește cu negarea absolută a acestui princip. Noi nu luăm clar puntul nostru de plecare din existență, supraviețuirea și individualitatea sufletului, pentru care spiritualismul,partea duhovnicească) este demonstrarea teoretică și dogmatică, și spiritismul demonstrarea pe față. Le facem pentru un moment abstracțiune de adevăratul înțeles al manifestărilor, și, resenănd prin inducțiune, se vedem la ce urmări vom ajunge. Din momentul ce se admite existența sufletului și individualitatea sa după moarte, trebue a admite de aseminea 1a că el este de o natură deosebită de a corpului, pentru că odată despărțit de dânsul nu mai are acele proprietăți; 2 le că el se bucură de conștiința despre sine insuși, pentru că i se atribue bucuria sau suferința, altfel ar fi o ființă inertă și fără de nici un preț pentru noi. Admise acestea, acest suflet se duce el undeva, ce devine el și unde se duce el ? După credința obștească el se duce in raiu sau in iad, dar unde sunt raiul și iadul? Odată se zicea că raiul ar fi sus și iadul jos, dar ce este susul și josul in universuri, de cănd se cunoaște rotunzimea pământului, mișcarea stelelor, care face ca aceia ce este sus in 12 oara se devie jos, spațiul cel infinit in care ochiul se scufundă, la niște distanțe nemăsurate. Este adevărat că prin locuri joase se înțelege de aseminea adăncimele pământului; dar ce au devenit acele adâncimi de cănd ele au fost scormonite de geologie? Ce au devenit de aseminea acele sferi concentrice numite cerul de foc, cerul de stele, de cănd se știe că pământul nu mai este centrul lumelor, că soarele nostru este unul dintre milionii de sori ce strălucește un spațiu, fiind fiecare centrul unei volbure planetare? Ce devine însemnătatea pământului perdută in această imensitate? Prin ce privilegiu nejustificabil acest fir de năsmip ce nu se poate zări care nu se deosebește nici prin volumul seu, nici prin posițiunea sa, nici prin un rol particular, ar fi singur populat de ființe resonabile? Dreapta judecată refusă de a admite această nimic aicime a infinitului, și totul nu spune că aceste lumi sunt locuite. Dacă ele sunt populate, ele iși dau contigentul lor lumei sufletelor ; dar incă odată mai repetăm ce de ivin acele suflete, pentru că astronomia și geoologia au dărâmat locașurile ce li erau hotărăte și mai ales de căt teoria cea atăt de rațională a mulțumei lumelor le a immulțit la nesfârșire ? Doctrina localisărei sufletelor neputăndu-se invoi cu arătările științei, o alta doctrină mult mai logică si hotărăsce pentru locuință, nu un joc determinat și circonscris, dar spațiul universal, aceasta e o lumie întreagă nevăzută la mijlocul calea viețui ce ne incunjură și ne iubește neincetat. Se fie aceasta cu neputință, sau este vreun lucru pe care deapta judecată nu’l poate primi? Nu, din contra, totul nu spune și nu poate fi altfel. Dar atunci ce devin muncele și resplătirile viitoare dacă le scoateți aceste locuri speciale ? Bagați de samă că incredulitatea atrngător de aceste munci și răsplătiri indeobște este provocată pentru că se prezintă in niște condițiuni neadmisibile; dar, in loc de aceasta, ziceți mai bine că sufletele iși au in sine fericirea și nefericirea lor; că soarta lor este subordonată stărei lor morale ; că reuniunea sufletelor simpatice și bune este un izvor de fericire; că, potrivit cu gradul lor de curățire, ele străbat și întrevăd niște lucruri care se șterg dinaintea sufletelor grosiere; mai ziceți încă că sufletele nu sosesc la gradul cel suprem decăt prin silințele ce-și fac pentru a se îmbunătăți și după o serie de încercări ce servesc la curățirea lor; că ingerii sunt sufletele sosite la cel de pe urmă grad pe care oricine poate să-l ajungă cănd are bunăvoință; că ingerii sunt slugele lui D-zeu, insercinate de a veghea esecutarea hotărârilor sale in toate universurile, că sunt fericiți de aceste misiuni glorioase, și veți da fericirei lor un scop mult mai folositor și mult mai atrăgător decăt o contemplații ne nesfârșită care n’ar fi alta ceva decăt o inutilitate vecinică; ziceți in fine că demonii nu sunt decăt sufletele celor rei, incă necurățiți, dar cari pot sosi ca și ceilalți, și aceasta va părea multi mai conform cu dreptatea și bunătatea lui zeu decăt doctrina de a fi creați pentru rău și vecinie devotați la zeu. Încă odată, iată ceea ce resonul cel mai sever, logica cea mai riguroasă, intr’un cuvănt, bunele simțuri, pot se admiră. Fiindcă aceste suflete ce populară spaciul sunt curat aceia ce se numesce Spirite, Spiritele dar nu sunt altă ceva decăt sufletele oamenilor desbracați de învelișul lor cel trupesc. Dacă spiritele ar fi niște ființe aparte, existența lor ar fi mai mult o inchipuire; dar dacă se admite că sunt suflete, de aseminea trebue a se admite Spiritele care nu sunt alta decăt sufletele; dacă se admite că sufletele sunt pretutindene, tot astfel trebue a se admite că și Spiritele sunt pretutindenea. Nu s’ar putea clar nega existența Spiritelor fără a nu se nega și a sufletelor. Ce e drept, aceasta nu e decat o teorie mult mai rațională decăt cea altă; dar cu toate acestea e mult dacă o teorie nu o contrazice nici resonul, nici știința, și dacă ea mai este intărită prin fapte, atunci ea are pentru dăusa sancționarea resonamentului și a experienței. Aceste fapte, noi le găsim in fenomenul manifestațiunilor spirit, care