Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-10-22 / nr. 113

Depeșă Telegrafica adresată de Măria Sa Domnitoru, In­­nălțimei Sale Doamnei, in ziua sosirei sale in Iași. I. Sale Doamnei, Am sosit la 5 oare la Iași unde priimirea din cele mai călduroase a fost o adevărată ovațiune. Tot ora­șul era pe picioare, mulțimea nenu­mărată de mare.—Iluminațiunea stră­lucită. Mulțumesc pentru scrisoarea ce am găsit aice, măne incep ins­pecția trupelor. Timpul după o ploae de două săptămâni s’a îndreptat as­tăzi. Sunt sănătos. CAROL. Respunsu­ I. Sale Domnitorului. Priimirea ce ți-a făcut orașul Iașii m’a umplut de bucurie. — îmi pare numai reu că n’am putut fi cu tine spre a mulțumi prin grai pentru a­­cest semn de iubire. Sunt foarte bine. Simțit nerăbdarea de a mă scula, dar n’am destulă putere. EMSAVETA, Iași ir 21 Octomvrie. Duminică, ir 19 a curentei I. La Domnitorul, însoțit de Primul Mi­nistru, Prefectul Județului, Primarul orașului, și toată suita sa a asistat la serviciul Divin, celebrat de I. P. Sa Mitropolitul Moldovei și Sucevei in Catedrala Mitropoliei. După să­vârșirea serviciului Divin, Măria Sa Domnitorul a visitat Sarcofagiul Mar­tirului Dom Grigorie A. Ghica, re­­dicat in piața Beilicului și a bine­voit a declara că dăruește orașului Iașii, bustul de marmoră a numitu­lui Domn spre a se așeza la capul sacrofagiului. D. Primar care împreună cu D. Prefecți și un public numeros, se afla față, a mulțumit Măriei Sale, in nu­mele orașului pentru generoasa ofran­dă, care va remăne de toți Românii in veci neuitată. Tot in ace zi Măria Sa Domni­torul a vizitat spitalul militar, a a­­sistat la manevra armatei pe pla­toul Copoului, și a rămas foarte satisfăcut de progresele trupelor, a adresănd mulțumirile sale d-lui Ge­neral Cernat. Luni in 20, a. c. Măria Sa a vi­sitat Universitatea din Iași și școala de Bele-Arte. In fine eri in 21 a. c. la 9 oare dimineața înălțimea Sa Domnitorul, însoțit de primul seu Ministru D. Lascar Catargiu, a plecat cu un tren espres, spre Capitală, remăind in to­tul satisfăcut de bună primire ș’en­­tusiasmul Ieșenilor. La gară M. S. a fost însoțit de D. Primar orașului, D. Prefect de județ, D. General de divizie, D. Pim- Președinte al Curței, D. Procurore general, Primul procuror de Tribu­nal, toate autoritățile civile, militare și un public numeros, care cu tot timpul nefavorabil, zapada și ume­­zala, nu l’a oprit se asiste la ple­care și se exprime simpatiele sale pentru Domnitorul țerei. Ușor a fost de observat că pe căt zrua sosirei Măriei Sale Domnitorului, a fost o zi de serbare și de bucurie gene­rală pentru orașul nostru, pe atăta ziua plecărei sale a fost tristă pen­tru Iașeni care-l iubesc atăt de mult. ANUL VIII. Iassi, Mercuri 2210ctomvrie 1875. ____________________________aNO. 313. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C­AL­ENDA­RUL SEPT­AMANEI, Stil vechiu. Stil nou. ZIUA, PATRONUL ZILEI. Rea. Soar. j Ap. Soar, j Stil ve­chiu. Stil nou. ZIU­A. PATRONUL ZILEI, I Rea. Soar. Ap. Soar. Octtomvrie Octomvrie. I Ore. m. Ore. m. Octomvrie. 1 Noemvrie. I­­ Ore. m. Ore. m. 19 31 Duminică. Profetul Ioil. 7 39 4 20 23 4 Joi. Apostolul Iacov, fratele Domnului.­­ 7 43 4 17 20 1 Noem Luni. Marele Martir Artemie. 7 40 4 19 24 5 Vineri. Martirul Areta. 7 43 4 17 21 2 Marți. Cuviosul Ilarion cel mare. 7 41 4 18 25 6 Sâmbătă.­­ Martirul Marchian și Martiric.­ 7 44 4 16 ____22___________________Mercuri.­­ Părintele Averoie și cei 7 tineri._______7 42 4 18 26 7 Duminică.­­ (*) Martirul Dimitrie. N­ 7 44 4 16__ pe oamenii moderați ce se încercaseră a o funda. Condițiunile nouă de existență ce re­­voluțiunea franceză a făcut Franciei nu mai permit a se întoarce indărăpt. Aceste condi­­țiuni trebue primite pentru că sunt juste și nasc din principie a căror descoperire a îm­bogățit umanitatea. Adunările viitoare vor avea mult de făcut spre a termina opera începută de Adunarea de la Versailles; ele vor trebui, înainte de toate, să ridice instrucțiunea publică, foarte neglijentă pănă acum. Regenerarea Franciei nu va fi impedicată de Europa. Republica franceză, dacă va fi înțeleaptă și tare, nu va mai găsi înaintea ei murul, de mult distrus, a Săntei­ Alianțe; ea va căpăta simpatii in afară, va asigura gu­vernele, va prepara alianțe. D. Thiers consideră cariera sa politică ca terminată, dar­­ și rezervă de a da tineri­mii lecțiuni pe care le a căpatat in lunga sa experiență de beneficiul art. 8, adecă re­vizuirea. Iată resumatul discursului ținut de eminentul om de Stat francez. Primile telegrame ce ne au sosit din Mi­lan nu vorbesc decăt de bucuria celor doi suverani ce s’au salutat și de entusiasmul po­­pulațiunilor. Primirea este splendidă. Fie­care se pre­zintă cu spiritul liber de ori­ce suvenir. A­­ceasta e cel puțin părerea telegrafului; tre­bue să credem telegraful! Imperatorul Wi­­h'dm, ne spune el, a expr­mat de mai multe ori convingerea că Italia și Germ­nia vor remănea de aici înainte unite printr’o ami­ciția cordială și constantă. Viitorul se pre­­sintă deci sub culorile cele mai rose, in mij­locul focurilor de artificie și a manifestărilor ce m­ădușă sgomotele trecutului. Presa ger­mană și cea italiană sunt pline de mărturii de admirațiune reciprocă și jurăminte de e­­ternă amiciție. Alte timpuri, alt limbagiu! La 1866 ziarele germane acopereau Italia cu sarcasm­le lor amenințătoare, dar totul se schimbă; desprețul de altă dată s’a transfor­mat in stimă. Este insă un punct negru la orizont, absența D-lui de Bismarc. In zadar marele cancelar a scris regelui Victor-Ema­­nuel: „Credeți că e ca și cum ași fi lângă D-voastră“ in realitate nu e tot același lu­cru. Boala sa, in ori­ce caz, nu poate fi de­căt o scuză onestă destinată a acoperi des­­acordul ce există intre cele două State asu­pra chestiunilor religioase. Acesta este ade­vărul adevărat. Ori­ce s’ar zice, visu­l Im­­peratorului Wilhelm e o simplă visită de e­­tichetă. Numai moartea ar putea convinge pe lume că motivul absenței D-lui de Bismark e in adevăr boala. Detim in Nord deutsche Allgemeine Zeitung. Din România ne vine, din o sorginte foarte stimabilă, o relațiune despre situațiunea care probează că România a contribuit mult, prin atitudinea sa corectă, la domolirea insurec­­țiunei din Herz­­govina. Co­respunde și dem­nitatea guvernului principelui Carol, in atăt de grele împrejurări, a provocat din partea guvernului turcesc manifestațiuni neechivo­­cedentul nostru constată că singele redă rE­PREȚUL ABONAMENTULUI 5 Iași. Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi- In districte: se adaogă portul de 2 i­. 40 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția­ —Pe șase luni 22 franci. ANUNOSURI, Răndul sau locul sen 15 bani. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea în localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Bănciul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani, cunoștință. In adevăr Turcia increzăndu-se in realitatea României, a lăsat hotarele sale spre Nord cu totul golite de armată și a pu­tut ast­fel să intrebuințeze aceste trupe in părțile cele mai expuse a imperiului. Dacă la Constantinopoli n’ar fi fost siguranță de disposițiunile reale a României, ar fi fost ne­cesar, spre a se asigura frontiera despre Ro­mânia, de a se arunca 100,000 oameni la Dunăre, lucru ce ar fi cauzat o mare impe­­dicare in operațiunile de pe câmpul de res­­bel din Herzegovina. Energia cu care Româ­nia a știut a resista la toate tentațiunile care puteau se o conducă la veleități halardoase se poate și mai bine aprecia când vedem cu ce greutate Turcia poate stăpâni revoluțiu­­nea din Herzegovina, cu toate limitele în­guste in care a rămas redusă. Este prin ur­mare de netăgăduit că politica înțeleaptă a României a contribuit mult la menținerea păcei in Europa și a făcut un mare serviciu causei ordinei in Orient. Din toate aceste corespondentul nostru trage conclusiunea că Statul roman, departe de a fi un cuib de re­­voluțiune sau de neliniște (lucru ce s’a pre­tins până acum) este din contra o garanție pentu menținerea desvoltarei pacifice a ori­entului, și poate chiar servi de paratoner și zid de apărare contra turburărilor sau usur­­părilor eventuale ce s’ar putea ivi in acea parte a Europei. Revista Esternă. In Francia evenimentul zilei, afară de po­lemica dintre partizanii scrutinului de list și a celui de arondisment, care continuă din ce in ce mai viu că căt epoca reintrării Adu­nării este mai apropiată, este discursul ce a pronunțat vechiul președinte a Republicei, D. Thiers, la Arcacon. N’avem incă înaintea ochilor textul acelui discurs, ne mărginim dar la o analiză scurtă după limba­lul laconic a telegrafului. D. Thiers a reamintit serviciile ce a adus țarei sale, reparațiunea desastrelor, liberarea teritoriului, desfacerea partidelor violente;el a arătat că republica s’a născut intru căt­va din necesitățile situațiunii actuale și impu­­năndu-se celor ce ar fi dorit pentru țara lor o altă formă de guvern. Monarh­iștii, voind să o răstoarne la 24 Mai, au probat că nu­mai ea este posibilă; au justificat pe deplin PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 10,197. In ziua de 6 Noemvrie, oara 11 antemeridian?, urmând a se ține licita­­țiune in localurile autorităților comunilor To­­meștii din plasa Codru, Domneștii din plasa Cărligătura, Vlădenii, Bivolarii, Hermeziu, Cărnicenii din plasa Turia, și Copou din pla­ Copou acest județ, pentru antrepnia accize­lor pe băuturi spirtuoase și altor obiecte, su­puse la darea de facse către casele comu­nale pe termen de trei ani, cu începere de la 1 Ianuarie anul viitor 1876. Se publică acest termin spre cunoștința concurenților pentru ca in aratata zi, să se presinte la pri­mărie însoțiți și de garanțiile cuvenite, care va fi 1/3 din valora cu care sunt aceste ve­nituri arendate deja, spre a pute fi admiși la concurență, urmând tot­odată ca in ziua de 14 Noiembrie, adecă după opt zile libere de la licitație a se ține supra-licitație la comi­tet pentru oferte scrise, asupra prețurilor rezultate la prima licitație, iar condițiunile de antreprisă se pot vide de cei interesați la cancelaria autorităților comunale respec­tive, la sub-Prefecturile plășilor și la Comi­tetul Permanent, in toate zilele până la ad­judecare. Prefectura districtului Roman. No. 10.862. Pe teritorul comunei Brăteș­­tii acest județ sau pripășit un mănzat cade doi ani, un păr plavan galben și la coarne țapoși mici, fără alte semne. Se publică spre cunoștința păgubașului ce ar fi, care in lă­­untru terminului prevăzut de legea poliției rurale, să se presinte la citata comună cu devizi in regulă, spre ași primi vita, căci la din contra se va vinde licitativ, Prefectura Poliției Iași. No. 7367. D. Avner Olivenbaum, in ziua de 7 a curentei, după cum arată au perdut o trată pe suma de 159 galb, cu data din ace zi pe numele seu, și termen de trei luni subscrise de Marcu Gutman din Tărgu-Fru­­mos, se publică spre generala cunoștință că persoana care va fi găsit acea d­ată se o aducă la acest oficiu. Primăria urbei Berladu. No. 4481. Pentru darea in antrepriză a­­tăt a acceselor, a căror contracte expiră, căt și a nouilor taxe comunale, ce sunt încuvi­ințate a se percepe in folosul casei comu­nale, sau regulat a se ținea licitația in ca­mera acestei Primării in zilele următoare : a) . Pe ziua de 28 Octomvrie curent, vinitul taxelor de un leu nou de la fie­care ocă lichior și căte 50 bani de la fie­care ocă rom, coeniac și mistic, vinațe străine ect. b) . Pe ziua de 28 Octomvrie, vinitul taxelor de căte un leu nou pentru fie­care vită mire și căte 50 bani vită mică, aseminea 50 bani fie­care rămător și câte 15 bani fie­care mol ce se vor taca la căsăpide din această urbă. c). Pe ziua de 28 Octomvrie, vinitul taxelor vec­chi de la vitele ce se vând in piață precum și in tot teritoriul comunei. d). Pe z­ia de 29 Octo­mvrie, venitul taxei de căte un leu nou de la fie­care vadră de gazu. e). Pe ziua de 29 Octomvrie, venitul taxei de 50 bani de la fie­care vadră păcură sau dohot. f). Pe ziua de 29 Octomvria, venitul taxelor (facultative) de căte un leu nou măhăli­­tul pentru un vas până la 50 vedre și căte 2 lei noi pentru fie­care vas peste 50 vedre. g). Pe ziua de 29 Octomvrie, veniturile taxe­lor noui impuse asupra băcan­elor și canta­­riatică cu taxele vechi asupra obiectelor ră­­mase nesuprimate. Timpul pentru care se arendează aseminea venituri sunt de 3 ani, cu începerea de la 1 Ianuarie 1876 și până la 1 Ianuarie 1879. Se publică dar spre generala cunoștină, și se invită pe toți d-nii amatori de a lua in antrepriză asemenea ve­nituri, ca la terminul fixat mai sus, parele 12 meridiane, cănd urmează a se incepe li­­citațiunea, se bine­voească a se presenta in camera acestei Primării, însoțiți de garan­­țiunile cuvenite, spre a pute concura la me­zat. Iar condițiunele de intrepriză se pot vede in cancilarea acestei Primării, in toate zilele lucrătoare. Primăria comunei Bădenii. No. 1974. Se publică termenul de 15 zile de la data fonei, cănd urmează a se vinde licitativ in camera acestei Primării, un cal și una păreche hamuri de cură, pentru un cal, a cărora păgubaș nu sau ivit in terme­nul prescris de legea poliției rurale, se in­vită clar pe doritorii de a cumpăra acest cal și hamuri, să se presinte in camera acestui oficiu la termenul stipulat. Primăria comunei Dumești. No. 919. Se publică că in ziua de 22 a FOILETON. CATE­VA PASAGE Estrasă din Cărțile fondamentale ale Spiritismului. I. Sunt Spirite? Tot efectul are o causa. Tot e­­fectul inteligent are o causă inte­ligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efec­tului. Indoeala atingătoare de esistența Spiritului are pentru prima causă ne­știința despre a­­devărata lor natură. In deosebi ele se in­­chipuesc ca niște ființe aparte in creațiune, și a cărora trebuință nu este demonstrată. Mulți le cunoscu numai din niște povești fan­tastice, după cum se poate zice că și istoria se cunoaște prin romanuri, fără a căuta dacă aceste povești desbracate de accesoriile lor ridicule, repausează pe un fond de adevăr, singură numai partea cea absurdă face inti­­părire; fără a se mai osteni de a ridica coaja cea amară pentru a descoperi migdala, ei res­ping totul, după cum fac, in religiune, acei cari, suparăți de oare­care abusuri, confundă totul iu același despreț. Ori și care ar fi idea ce se cee despre Spirite, totuși această credință este fondată pe esistența unui princip inteligent afară din materie; ea nu se unește cu negarea abso­lută a acestui princip. Noi nu luăm clar pun­tul nostru de plecare din existență, supra­viețuirea și individualitatea sufletului, pentru care spiritualismul,­­partea duhovnicească) este demonstrarea teoretică și dogmatică, și spiritismul demonstrarea pe față. Le facem pentru un moment abstracțiune de adevăra­tul înțeles al manifestărilor, și, resenănd prin inducțiune, se vedem la ce urmări vom a­­junge. Din momentul ce se admite existența su­fletului și individualitatea sa după moarte, trebue a admite de aseminea 1a că el este de o natură deosebită de a corpului, pentru că odată despărțit de dânsul nu mai are a­­cele proprietăți; 2­ le că el se bucură de con­știința despre sine insuși, pentru că i se a­­tribue bucuria sau suferința, alt­fel ar fi o ființă inertă și fără de nici un preț pentru noi. Admise acestea, acest suflet se duce el unde­va, ce devine el și unde se duce el ? După credința obștească el se duce in raiu sau in iad, dar unde sunt raiul și iadul? Odată se zicea că raiul ar fi sus și iadul jos, dar ce este susul și josul in universuri, de cănd se cunoaște rotunzimea pământului, miș­carea stelelor, care face ca aceia ce este sus in 12 oara se devie jos, spațiul cel in­finit in care ochiul se scufundă, la niște dis­tanțe nemăsurate. Este adevărat că prin lo­curi joase se înțelege de aseminea adănci­­mele pământului; dar ce au devenit acele a­­dâncimi de cănd ele au fost scormonite de geologie? Ce au devenit de aseminea acele sferi concentrice numite cerul de foc, cerul de stele, de cănd se știe că pământul nu mai este centrul lumelor, că soarele nostru este unul dintre milionii de sori ce strălucește un spațiu, fiind fie­care centrul unei volbure planetare? Ce devine însemnătatea pămân­tului perdută in această imensitate? Prin ce privilegiu nejustificabil acest fir de năsmip ce nu se poate zări care nu se deosebește nici prin volumul seu, nici prin posițiunea sa, nici prin un rol particular, ar fi singur populat de ființe resonabile? Dreapta j­u­decată refusă de a admite această nimic ai­­cime a infinitului, și totul nu spune că ac­es­te lumi sunt locuite. Dacă ele sunt po­pu­­late, ele iși dau contigentul lor lumei su­fle­telor ; dar incă odată mai repetăm ce de ivin acele suflete, pentru că astronomia și geo­olo­­­gia au dărâmat locașurile ce li erau hotăr­­ăte și mai ales de căt teoria cea atăt de raț­­io­­nală a mulțumei lumelor le a immulțit la ne­sfârșire ? Doctrina localisărei sufletelor ne­putăndu-se invoi cu arătările științei, o alta doctrină mult mai logică si hotărăsce pe­ntru locuință, nu un joc determinat și circons­­cris, dar spațiul universal,­ aceasta e o lumie în­treagă nevăzută la mijlocul calea viețui ce ne incunjură și ne iubește ne­incetat. Se fie aceasta cu neputință, sau este vre­un lucru pe care deapta judecată nu’l poate primi? Nu, din contra, totul nu spune și nu poate fi alt­fel. Dar atunci ce devin muncele și resplătirile viitoare dacă le scoateți aceste lo­curi speciale ? Bagați de samă că incredu­litatea atrngător de aceste munci și răsplă­­tiri in­deobște este provocată pentru că se prezintă in niște condițiuni neadmisibile; dar, in loc de aceasta, ziceți mai bine că sufle­tele iși au in sine fericirea și nefericirea lor; că soarta lor este subordonată stărei lor mo­rale ; că reuniunea sufletelor simpatice și bune este un izvor de fericire; că, potrivit cu gradul lor de curățire, ele străbat și în­trevăd niște lucruri care se șterg dinaintea sufletelor grosiere; mai ziceți încă că sufle­tele nu sosesc la gradul cel suprem de­căt prin silințele ce-și fac pentru a se îmbună­tăți și după o serie de încercări ce servesc la curățirea lor; că ingerii sunt sufletele so­site la cel de pe urmă grad pe care ori­cine poate să-l ajungă cănd are bună­voință; că ingerii sunt slugele lui D-zeu, insercinate de a veghea esecutarea hotărârilor sale in toate universurile, că sunt fericiți de aceste misi­uni glorioase, și veți da fericirei lor un scop mult mai folositor și mult mai atrăgător de­căt o contemplații­ ne ne­sfârșită care n’ar fi alta ceva de­căt o inutilitate vecinică; zi­ceți in fine că demonii nu sunt de­căt su­fletele celor rei, incă necurățiți, dar cari pot sosi ca și ceilalți, și aceasta va părea multi mai conform cu dreptatea și bunătatea lu­i­ zeu de­căt doctrina de a fi creați pentru rău și vecinie devotați la zeu. Încă odată, iată ceea ce resonul cel mai sever, logica cea mai riguroasă, intr’un cuvănt, bunele sim­țuri, pot se admiră. Fiind­că aceste suflete ce populară spa­ciul sunt curat aceia ce se numesce Spirite, Spiritele dar nu sunt altă ceva de­căt su­fletele oamenilor desbracați de învelișul lor cel trupesc. Dacă spiritele ar fi niște ființe a­parte, existența lor ar fi mai mult o in­­chipuire; dar dacă se admite că sunt suflete, de aseminea trebue a se admite Spiritele care nu sunt alta de­căt sufletele; dacă se admite că sufletele sunt pretutindene, tot ast­fel trebue a se admite că și Spiritele sunt pretutindenea. Nu s’ar putea clar nega exis­tența Spiritelor fără a nu se nega și a su­fletelor. Ce e drept, aceasta nu e de­cat o teorie mult mai rațională de­căt cea altă; dar cu toate acestea e mult dacă o teorie nu o con­trazice nici resonul, nici știința, și dacă ea mai este intărită prin fapte, atunci ea are pentru dăusa sancționarea resonamentului și a experienței. Aceste fapte, noi le găsim in fenomenul manifestațiunilor spirit, care

Next