Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-09-17 / nr. 99
mut viu. CALENDARUL SEPTAMANEI, CURIERUL DE JASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DUST RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Stil vechiu. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI. | Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. j Res. Soar. Ap. Soar. Septemvrie Septemvrie. Ore. m. Ore. m. Septemvrie. 1 Septemvrie. I Ore. m. Ore. m. 14 26 Duminică. (J) Inalțarea Sfintei Cruci. 6 3 5 55 18 30 Joi. Cuviosul Eumenie. 6 10 5 48 15 27 Luni. Martirul Nechita. 6 5 5 54 18 1 Oct. Vineri. Martirul Trofim. 6 12 5 47 16 28 Marți. Martira Eufimia. 6 6 5 52 20 2 Sâmbătă, 1 Marele Martir Eustatie. 6 13 5 45 _____17____________29________Mercuri.___________Martira Sofia. 6 8 5 51 21 __________________Duminică. Apostolul Codrat.___________ 1 6 14 5 43 FREfüII ABONAMENTULUI . Iași. Pe un an 12 lei noi. — Pe șase luni 6 lei noi. — Pe trei luni 3 lei noi In districte: se adaugă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. IBCSCIDEI. Rândul sau locul sau 15 bani. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc.— Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rne Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Mirand, Constantinopoli 2 rne de la Banque Os'man 2. Exemplarul 40 Bani, Revista Internă. ZIARISTICA NOASTRĂ (Urmare la No. trecut). S’au văzut destule ziare scrise așa, incăt părinții cei ingrijați de moralitatea copiilor proprii, nu le putea suferi nici un moment in locuința lor. Au fost și mai sunt până in ziua de astăzi câteva ziare romănești, al căror element de viață se pare a fi ura, urgia, vindicta, calomnia, nu numai pe teren politic, ci și pe cel religios, pe cel social și chiar in familii, pe care se incerca a se erita și destina. Aceste inprejurări făcură pe guvern și pe camera legislativă in anul trecutu 1874, ca se ia oareșicare măsuri asupra presiei desfrânate, pentru ca cel puțin reputațiunea morală a oamenilor se fie scutită de atacuri. Spre a escala brutalitățile și lipsa totală de buna creștere a onor. Ziariști s’a zis că publicul nostru ar fi educat așa incât ’i ar plăcea expresiunele grosolane mojicești, că ar afla plăcere diabolică in scandale. Aici ne aducem aminte iarăși de o observațiune a repausatului Ioan Eliad: „Cum vreți domnilor ca se ne alegem expresiunile ? Au nu avurăm pănă in anul 1856 mulțimea de țigani slavi in casele, in familiile noastre ; au nu crescurăm alăturea cu ei, in societatea lor; au nu avem a face până in momentul de față cu atâtea popoare orientale, care toate sunt pasionate pe certe și nu prea sunt dedate a se certa in termini de salon , așa de ex. evreii, armenii, grecii. Conviețuirea cu alt popor de limba, temperament și caracter divers, are influența pătrunzătoare asupra spiritului și chiar asupra exteriorului unei națiuni. Eu cunosc indată, dacă un romăn venit la noi din Transilvania, a locuit intre sași sau intre unguri, acela se arată flegmatic, meditativ, prepuitor, rece și greu la vorbă: Ni ..ca ... doară .. . domnu . .le.. . nu .. . ., să .. mă . , să.. gu.. bești. .., acesta din contra, ți să presintă răsucindu’și mustețele, positura lui ca și cum ar vrea să bată in pinteni, vorba trufașă, lăuduroasă, apăsată, pare că ar avea a face tot cu iobagi. Noa, se mergem, ca gre când te aștept, hai, blem o dată noă... Tot așa cunoști de minune pe românul care trăește intre sărbi ; vezi’l cum ’i sar in nas toate nimicurile, căte de intolerant și fanatic, ce cumplit știe să urască, cum ’și aroagă superioritate peste tot ce este împrejurul său. Iar pe moldovan ’1 vezi indată că are a face multe de toate cu jidovii, și așa mai departe. Cunoaștem și noi că petrecerea cu alte popoare are influență mare asupra caracterului național; cu atăta insă nu să pot excusa nici defectele, nici excesele, desfreul, libertinagiul ziaristicei. Ce ? Pa, Micului, maselor le plac scandalele, expresiunile brutale și mojicești, caricature de pe strade și din cabane? Și apoi tocmai reprezentanții presei să se degrade in ochii lumei la rola de gladiatori, de comedianți, de măscărici? Frumoasă voci țune! Și apoi mai așteptăm ca representanții presei se fie respectați. Pănă j in a. 1871/2 lucrul ajunsese anume in București și la Iași așa departe, incăt j dacă cineva te întreba: „nu cum va scrii j și d-ta in vre-un ziari“ se părea căte insultă. Atât crescuse disprețul asupra ziaristicei. Nici o mirare. S’au văzut la noi, ca și bunăoară la maghiari și la unele ciuperce de foi din Viena, colaboratorii și chiar redactorii ciopliți din căte un gimnasia și altul eșit din școala reală cu două clase, din căte un ofițer tănăr care nu văzuse altă școală decăt pe cea militară de patru clase, cunoaștem și un biet neguțitor scăpătat care și el strica la hârtie, scriind: „Tesaure in varietăți, foae po^yredinicot miverlă. Jos ce’i social datmos! Las ce’i bun ce’i și frumos!*)“ S’a întâmplat și mai mult decăt atăta . Au scris in ziare indivizi in stare de alienațiunea minței, pe cănd erau buni de a fi duși la casa de sănătate de la monastirea Mărcuța. Chiar astăzi este unul, care ocupănduse toată viața sa numai de politica efemeră, in fine căzu la idee fixă, că ministerul reginei Victoriei a pus asasini, ca să ’l curețe din lume, și oricănd aude pronunțăndu-se cuvântul englez, scuipă și fuge insă tot scrie in gazete. Mai avem din nefericire incă și o altă specie de ziariști fantaști, cari ori cănd scriu și dau aerul ca și cum enunciațiunile lor ar fi susținute de p00 mii baionete 50 mii călărime, 500 de tunuri ghintuite și Krupp, un stat major compus din bărbații geniali ai tuturor popoarelor, finanțe înfloritoare cu prisosuri de căte douăzeci de milioane pe an. In ochii acestor Phaetoni, cari poartă carul soarelui, toți părinții și moșii lor au fost numai niște găgăuți poltroni, dacă nu chiar trădători; de aceea durerea lor cea mai mare este, că nu s’au născut înaintea tată-său și a moșu-său, precum să naște fumul înaintea flacărei, că atunci ar fi arătat ei lumei, cum era să o întoarcă pe lăngă degetul cel mic. Despre unii ca aceștia zicea mitropolitul Neofit „ Aveți cu ei paciență, faceți-vă că nu -i vedeți și nu.’i auziți, pănă ce le va mai trece furia tinereților “ Se pare in adevăr că chiar și guvernul actual al României urmează un cătva doctrina repausatului Neofit, pentru că pe căteva ziare din cele mai insultătoare le ignora cu totul, și fiind-că nu le face onoarea de a se ocupa intru nimic de ele, numai se vezi că ’și dau peste cap și apun, pentru că publicul le a intors dosul. Avem unele ziare, care iți fac cea mai mare onoare atunci cănd te insultă cănd se freacă de tine ca de un gard. Pe oameni de aceștia nu este bine a ’i turbura in acea plăcere a lor, lasă’i ca să se scarpine de ajuns. Dar ei seduc lumea prin falsificări de adevăr? O seduc de joi pănă mai apoi, pănă ce dau și ei, și adepții lor in nas, intr’aceea adevărul ese la lumină. Pentru oamenii de onoare ziare de calibrul acestora nu exist de loc, adică ele sunt ignorate cu totul. Cel mai spurcat morb al ziaristicei este intoleranța și farisaismul. Un exemplu dintr’o sută: In ani mai dincoace un publicist propaga in toate părțile despre un coleg al său, că primește subvențiune de la nu știu care ministru. In aceleași zile conversând cu un fost ministru de interne despre starea literaturei noastre peste tot, și observăndu-se că aceea este ajutată prea puțin de către public, iar ajutătorul care i s’ar putea face de la Stat, ar da ocaziune la incriminări și compromisiuni grele, se aduse și cazul acesta ca de exemplu, la care d fost ministru fiind cu totul surprins răspunse: Mă mir foarte de aceasta, pentru că eu pe căt am fost ministru, ’i am dat și lui dară ferească-mă D-zeu care le fi cerut vreun serviciu pentru persoana mea; iam ajutat pe ambii pentru meritele lor de buni români și buni patrioți.“ in prima linie prin vecinătatea directă și relațiunile multiple ce rezultă din ea. Relațiunele noastre cordiale cu celel’alte Strie lasă insă a părea fundată speranța că, cu toate aceste evenimente, liniștea monarhiei și pacea europeană vor fi menținute. Constantinopole, 23 Septembrie. — Agentul Serbiei a comunicat Porței să depeșă de la guvernul său prin care se plânge că o bandă de jăfuitori a intrat in Serbia, răpind bucate și animale. Poarta nu a răspuns incă Belgrad. 23 Septembrie. — Adresa adoptată de Scripcină Conține pasagiul următor relativ la insurecțiunea din Bosnia și Herzegovina: Națiunea profund întristată de vărsarea de sănge provocată de niște suferințe perpetue a fraților noștri, este recunoscătoare principelui pentru declararea sa că va conopera pentru stabilirea păcii in Bosnia și Herzegovina, ea va pune la disposițiunea principelui toate mijloacele necesare pentru acest scop și nu va cruța nici un sacrificiu. Națiunea speră că principele, nu înțelepciunea sa, va îndeplini cu demnitate această sarcină. Berlin, 23 Septembrie. — Monitorul imperiului declară că ministrul afacerilor străine a Germaniei este cu totul străin de apreciațiunele ziarelor germane asupra evenimentelor din Turcia. Politica germană, nici de loc interesată in prima linie la aceste evenimente, este mai mult prin posițiunea geografică asemnată la o atitudine reservată, mărginindu-se a sprijini dorințele puterilor amice. Madrid, 23 Sempembrie. — Poliția a descoperit un deposit de arme preparate de socialiști și cari aveau să servească la o provocare de tulburări in Madrid. Paris, 24 Septembrie. — Ministeriul a hotărât in unanimitate a face cestiune de cabinet din scrutinul de arondisment. Cetinje, 24 Septembrie. — Insurgenții au surprins Marți mai multe companii turce ce conduceau un convoiu de bucate la Goransko. A avut loc o luptă de mai multe oare cu perderi considerabile de ambele părți. Constantinopole, 23 Septembrie. — Niște depeși oficiale cu data din 21 și 22 curent spun: Insurgenții cari au prins un convoiu de bucate pe calea de la Ragusa la Trebinje au fost urmăriți de trupe și complect bătuți cu o perdere de 150 oameni. Șevket-pașa, după ce a pevăzut cu bucate și munițiuni trupele campate la Pesra, s-a intors la Gaczko In incăerarea ce a avut loc, 200 insurgenți au fost uciși, printre care șeful Darik. Iacă scrisoarea lui Liubibratkci, unul din capii insurecțiunei herzegovineze, primită de corespondentul Curierului Franciei in Dalmația, Zapci, 21 August 1875. Brea onoratul meu domn. „Voevodul Huimbayer, acum in luptă cu Turcii inaintea orașului Dijen, mă înștiințează că un Frances din Paris, numit Gouillaume J.... in etate de 25 ani, locuitor la Scutari, care se zice amic și corespondent al citale in acel oraș, incorporat la 19 (3 i) August seara in corpul de armată al lui Maslaw Huimbauer, a fost din nefericire rănit la umărul stâng înaintea bulei de la Drjen. El a dorit ca să fiu înștiințat despre acest fapt și ca să vi se rapoarte cuvintele medicului care speră a -l vedea cu totul însănătoșit mai nainte de două luni. „Profit de această ocaziune ca să vă mulțămesc, in numele cauzei noastre, pentru ostenelile ce ve dau d’a trimite in Francia noutățile cele mai interesate despre noi. Cănd toți strigau : „Herzegovina a murit d-ta ai fost cel d’ăntăiu care ai zis: „Nu, ea va trăi tot d’auna!“ Vă mulțumesc prea ilustre domn; ea va trăi totdeauna; căci noi aceștia trăim, și forțele noastre, numărul nostru, armele noastre se imulțesc in fiecare zi; viața se reaprinde in sufletele tuturor acelora raiale pe care le amorțise iartaganul turcesc. „Vom trăi, vom trăi chiar in pace cu Turcii. Eu nu sunt de loc diplomatic, deși matur am făcut studii la Viena, Belgrad, Saint- Petersburg ; cu toate astea cred in cele din urmă că diplomația poate pune in acord foarte bine vechile noastre ore cu arzătoarea noastră iubire de libertate. Ceea ce cerem noi, au cerut Serbia, Muntenegrul, Egiptul, România și li s'a acordat. „Pentru ce ni s’ar refuza locul ce am meritat in mijlocul celoralte națiuni tributare ale Turciei ? Suntem temuți negreșit; afirm insă că odată liberi, nu va mai fi nici un Turc care să aibă frică de un Herzegovinean. Ei bine jur pe sântul Ioan, că vom prefera a da tot, de căt a deveni raiale. Am sacrificat viața, familia, patria noastră; nu mai voim a fi tratați ca bestii, ca o turmă, ci ca oameni. Voia ca acest resbel să fie cel din urmă ; căci vedem pe Turci venisd, contra noastră, unii cu moliciune pentru că visează libertatea ; alții cu turbare, pentru că cred că noi visăm distrugerea Islamului. „Noi nu facem un resbel religios, plângem pe frații noștri mahometani cărora suntem siliți azi să le tăem capetele, dar dorim să fim liberi pentru a trăi cu ei ca amici, ca frați, uniți cu toții, guvernați toți de un principe, oricare ar fi: șerb, german, rus, austriac, francez, turc insă, nu. „Poarta va fi suzerana noastră; ea va investi pe principele nostru, ’i vom plăti un tribut fixat de dansa, adoptat de noi și, din acea zi, dacă vr’o putere va amenința pe Poartă, noi vom participa atunci la viața Turciei, vom ști s’o apărăm, precum știm să apărăm libertatea noastră. „Astfel situțiunea noastră e foarte simplă și să nu se mai încurce prin lungi și zadarnice negoțiari. Aceasta e o comedia jucată poate cu bune intențiuni, dară o curată comedie. Dacă Omer-pașa ar fi aici, eu, care am cunoscut pe acest teribile inamic al libertăților noastre, nu m’ași teme să ’i spuiu. Ne-ați mai înșelat Osmanilor: nu ne vom lăsa și acum să mai fim prinși. „Nu vom trimite pe nimeni la Mostar, căci acolo sunt Turci cari incongiură sala consiliului și represintanții noștrii ar putea subscrie sub presiunea baionetelor. Să vie să ne găsească aici la Zapci, sau chiar la Kossierevo, ori chiar la Gachiko, in fine pretutindeni unde este un voevod, să discute in libertate; vor vedea că grămădesc la sofisme și vor trebui să se retragă in fața protestărilor dreptului. „Noi n’avem nici o garanția; nu putem negocia ; s’aleagă curat intre pace sau resbel; pacea cu libertatea noastră, resbelul cu ura noastră; și mai cu seamă grăbească-se ! Capetele sunt aprinse in patria Czerni Gheorghilor. Vitezi Sărbi, sunteți întârziați d’a deschide pântecele Turcilor. La Cettinje, vitejii fii ai lui Ivan cel Negru râd cu impactență frânele cari caută să le mai astâmpere entusiasmul lor pentru cauza libertății. „Adio, prea ilustre domn; vă mulțămesc neincetat; nu vă temeți pentru amicul dvoastră; el va fi bine îngrijit, și luptați necontenit cu bărbăție cu condeiul, precum eu mă lupt cu spada. „Trăiască libertatea herzegovinesă! Dumnezeu să ne ajute.“ Mihail Liubibratkci. Vechiu secretar al lui Luka Bucalovici, mare voevod al trupelor libertății și locoțiitor al sântului descendinte al vlădicilor Muntenegrului și Berdei. Revista Esternă, Viena, 22 Septembrie. — Imperatorul a primit delegațiunile ungară și austriacă. La discursurile președinților imperatorul a răspuns mulțumind și comptănd pe patriotisml incercat a delegațiunilor, exprimând convingerea că ele vor sprijini guvernul in tot ce este indispensabil necesar pentru asigurarea monarhiei și conservarea intereselor sale. Trebue ca mișcarea isbucnită in cateva provincii a imperiului turc să atingă monarhia (r*) București, 186? Asul 1 tib 1* lass!, Mercuri 17 Septemvrie 1875. PARTEA OFCIASA. PUBLICAȚII ADMNISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 8964. La 27 a lunei curente, urmând a se ține licitațiune in camera acestui oficiu pentru darea in antreprisă a aprovisionării Poliției și comisielor de dispăruri cu lemnele necesarie pentru iarna anului 1875/76. Se publică spre cunoștința persoanelor ce ar dori să se însărcineze cu asemene antreprisă. No. 8971. Din regimentul 1 de Artilerie din Iași, a dezertat soldatul Pascariu Vasile, talia 1m 690 mii, fața brună, ochii tulburi gura mare și părul negru. Se publică aflarea lui și trimiterea la Prefectura jud. Iași. Prefectura districtului Cahul. No. 7296. Pe teritorul comunei Țigancă, din plasa Tigheci, s’au pripășit doi cai, cu semnele următoare: omul la păr murg șarg, la găt din stănga cu danga nediscifrabilă, coama in ambele părți, pânzănog la picioarele de dinapoi și cu o pată neagră pe spinare, și altul la păr negru, coama in dreapta, la spata de dinainte din dreapta jos de bani, fără alte semne. Se publică teresmul legal, pentru cunoștința proprietarului. Prefectura județului Fălciu. No. 7434. Pe teritorul comunei Albești acest județ, pripășindu-se doi boi unul in păr porumb cu coarnele ramașcate și unul la păr porumb lupan cu coarnele mici butace, fără alte semne. Se publică spre cunoștința proprietarului, care in termenul de 6 luni să se presinte cu dovezi legale la primăria menționatei comuni, spre ai primi. Prefectura județului Neamț. • No 14,529. Sub prefectul plasei Piatra prin raportul No. 2829, incredințază, că pe teritorul comunei Dobreni sau pripășit o iapă a fata, in par murgă, coarna coada castanie neagră, cu furculița la urechea dreaptă, pete albe pe spinare și cu osișoare la ambele picioare dinainte, fiind și roase de pedică fără No. 99. alte semne. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui cu probe legale la sus zisa comună in termenul prescris de legea poliței rurale. Prefectura județului Vaslui. No. 67,725. Postul de medic veterinar de la acest județ, devenind vacant, se publică spre cunoștința generală cu invitare, ca d-nii titulari care vor bine-voi a ocupa aseminea post, să se presinte cu acte legale înaintea comisiunei deigienă și salubritate publică a acestui județ, spre a se regula cele de cuviință. Sub-prefectul plasei Jijia jud. Botoșani, in calitate de jude de pace. No. 188. D. Gheorghi Rotariu, de profesiune serv. cu domiciliul necunoscut in România este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, in camera noastră in ziua de 6 Octomvrie viitor a. c., oarele 10 de dimineață cănd urmează a se cerceta procesul civil intentat de d-nul Vasile Stanciu din Muscateni contra d-sale pentru bani, aducând atunci și toate probile ce va fi avend, știind că la neurmare se va căuta in lipsă conform art. 28 pr. civilă. Primăria urbei Botoșani. No. 3814. La această comună se află de pripas o mănzață, un păr porumbă, coarnele țapoșe, fără alte semne, găsită pe stradele orașului. Se publică termenul de 6 luni, conform art. 48 din legea poliței rurale, ca păgubașul ei să se prezinte la primărie in lăuntrul acestui termin cu probe legale pentru a i se elibera, căci după espirarea termenului se va vinde și banii se vor incasa in folosul casei comunale. No. 3823. La supralicitarea ținută in ziua de 7 a curentei, neresultănd un preț favorabil casei comunale, nu s’au putut antrepresui venitul comunal din tacsa cantariului facultativ, pe timp de trei ani, incepător de la 1 Ianuarie 1876 pănă la 31 Dechemvrie inclusiv 1878. Se publică din nou termin pentru ziua de 28 a curentei, ca amatorii ce vor fi să se presinte atunci in camera Primăriei la carele 12 meridiane, insoțiți de garanțiile cuvenite spre a asista la licitație, care vor fi cu respectul zilei a opta pentru supra licitare și după condițiunile esistente, care se pot vide de amatori in cancelaria primăriei carele de lucru. Primăria comunei Cărnicenii. No. 1318. Conform ordinului d-lui Subt prefect No. 1592, motivat de al d-lui Prefecte județ No. 8375 și a decisiunei Onor. Comitet Permanent. Se publică spre generală cunoștință că la 28 a curentei luni Septemvrie, urmând a se ține licitație, pentru darea in antreprisă a accesului din această comună pe timp de trei ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1876 și pănă la 31 Dechemvrie 1879. Concurenții ce vor voi se ia acest accis, se bine-voească a se presenta la aratata zi oara 10 dim., in camera acestei primării insoțifiind și de garanție, cănd se va adjudeca mezatul asupra persoanei cari va oferi mai avantajos preț in folosul Comunei, dupe condițiunele prevăzute in foae, iar după adjudecare mezatul se mai admite și recurs de opt zile la onor. Comitet permanent. Primăria comunei Podgorica Copou. No. 1748. In conformitatea adresei d-lui Judecător de pace al plasei Copou No. 343, se publică ziua de 25 a. c., vânzarea a 2 gonitori la părunu galben și unu porumb coarnele la amândoi potrivite sechestrat de la Gh. Spiridon din comuna Aroneanu astă comună, pentru îndestularea d-lui Th. Popovici din Iași cu o sumă bani prevăzuți in cartea de judecată No. 40, investită cu formula esecutorie No. 324, d-nni concurenți ce vor bine-voi a lua aseminea gonitori, in emise zi se vor presenta la acest oficiu unde are a se efectua venzarea. Primăria comunei Rădiu. No. 1340. La 28 August, pe teritorul acestei comuni s’au pripășit o iapă la păr murgă, coama din stănga, doua pete albe in frunte, semne albe dese pe ambele părți la coaste și stricată de se in spinare, se publică aceasta spre aflarea proprietarului ei, conform art. 48 din legea poliței rurale. Primăria comunei Sinești. No. 697. Se publică darea vi _ antreprisă a facselor impuse asupra băuturilor spirtuoase ce se vor consuma in această comună pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Ianuarie 1876 și pănă la 31 Dechem v. 1879, spre deșteptarea d-lor concurenți ce vor vor a lua asemenea antrepri să se bine-voească a se presenta in camera acestui oficiu in ziua de 28 a curentei luni Septemvrie, unde are a se ținea licitația, fiind insoțiți totodată și de garanțiile necesare, adecă o a treia parte din valora cu