Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-09-17 / nr. 99

mut viu. C­ALENDA­RUL SEPT­AMANEI, CURIERUL DE JASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DUST RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Stil vechiu. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI. | Res. Soar. Ap. Soar.­­ Stil vechiu. Stil nou. ZIU­A. PATRONUL ZILEI. j Res. Soar. Ap. Soar. Septemvrie Septemvrie. Ore. m. Ore. m. Septemvrie. 1 Septemvrie. I­­ Ore. m. Ore. m. 14 26 Duminică. (­J­) Inalțarea Sfintei Cruci. 6 3 5 55 18 30 Joi. Cuviosul Eumenie. 6 10 5 48 15 27 Luni. Martirul Nechita. 6 5 5 54 18 1 Oct. Vineri. Martirul Trofim. 6 12 5 47 16 28 Marți. Martira Eufimia. 6 6 5 52 20 2 Sâmbătă, 1 Marele Martir Eustatie. 6 13 5 45 _____17____________29________Mercuri.___________Martira Sofia. 6 8 5 51 21 __________________Duminică.­­ Apostolul Codrat.___________ 1 6 14 5 43 FREfüII ABONAMENTULUI . Iași. Pe un an 12 lei noi. — Pe șase luni 6 lei noi. — Pe trei luni 3 lei noi­ In districte: se adaugă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. IBCSCIDEI. Rândul sau locul sau 15 bani. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea­ si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc.— Manuscriptele­ nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rne Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Mirand, Constantinopoli 2 rne de la Banque Os'­man 2. Exemplarul 40 Bani, Revista Internă. ZIARISTICA NOASTRĂ (Urmare la No. trecut). S’au văzut destule ziare scrise așa, in­căt părinții cei ingrijați de moralitatea copiilor proprii, nu le putea suferi nici un moment in locuința lor. Au fost și mai sunt până in ziua de astăzi câteva ziare romănești, al căror element de via­ță se pare a fi ura, urgia, vindicta, ca­lomnia, nu numai pe teren politic, ci și pe cel religios, pe cel social și chiar in familii, pe care se incerca a se erita și destina. Aceste inprejurări făcură pe gu­vern și pe camera legislativă in anul tre­­cutu 1874, ca se ia oareși­care măsuri asupra presiei desfrânate, pentru ca cel puțin reputațiunea morală a oamenilor se fie scutită de atacuri. Spre a escala brutalitățile și lipsa to­tală de buna creștere a onor. Ziariști s’a zis că publicul nostru ar fi educat așa in­cât ’i ar plăcea expresiunele grosolane mojicești, că ar afla plăcere diabolică in scandale. Aici ne aducem aminte iarăși de o observațiune a repausatului Ioan Eliad: „Cum vreți domnilor ca se ne a­­legem expresiunile ? Au nu avurăm pănă in anul 1856 mulțimea de țigani slavi in casele, in familiile noastre ; au nu cres­­curăm alăturea cu ei, in societatea lor; au nu avem a face până in momentul de față cu atâtea popoare orientale, care toate sunt pasionate pe certe și nu prea sunt dedate a se certa in termini de sa­lon , așa de ex. evreii, armenii, grecii. Conviețuirea cu alt popor de limba, tem­perament și caracter divers, are influen­ța pătrunzătoare asupra spiritului și chiar asupra exteriorului unei națiuni. Eu cu­nosc indată, dacă un romăn venit la noi din Transilvania, a locuit intre sași sau intre unguri, acela se arată flegmatic, meditativ, prepuitor, rece și greu la vor­bă: Ni ..ca ... doară .. . domnu . .le.. . nu .. . ., să .. mă . , să.. gu.. bești. .., acesta din contra, ți să presintă răsucin­­du’și mustețele, positura lui ca și cum ar vrea să bată in pinteni, vorba trufa­șă, lăuduroasă, apăsată, pare că ar avea a face tot cu iobagi. Noa, se mergem, ca gre când te aștept, hai, blem o dată noă... Tot așa cunoști de minune pe ro­mânul care trăește intre sărbi ; vezi’l cum ’i sar in nas toate nimicurile, căte de intolerant și fanatic, ce cumplit știe să urască, cum ’și aroagă superioritate peste tot ce este împrejurul său. Iar pe moldovan ’1 vezi indată că are a face multe de toate cu jidovii, și așa mai de­parte. Cunoaștem și noi că petrecerea cu al­te popoare are influență mare asupra ca­racterului național; cu atăta insă nu să pot excusa nici defectele, nici excesele, desfreul, libertinagiul ziaristicei. Ce ? Pa­, Micului, maselor le plac scandalele, ex­presiunile brutale și mojicești, caricature de pe strade și din cabane? Și apoi toc­mai reprezentanții presei să se degrade in ochii lumei la rola de gladiatori, de comedianți, de măscărici? Frumoasă vo­ci ț­une! Și apoi mai așteptăm ca repre­­sentanții presei se fie respectați. Pănă j in a. 1871/2 lucrul ajunsese anume in­­ București și la Iași așa departe, incăt j dacă cineva te întreba: „nu cum va scrii j și d-ta in vre-un ziari“ se părea căte­­ insultă. Atât crescuse disprețul asupra ziaristicei. Nici o mirare. S’au văzut la noi, ca și bună­oară la maghiari și la unele ciuperce de foi din Viena, colabo­ratorii și chiar redactorii ciopliți din că­te un gimnasia și altul eșit din școala re­ală cu două clase, din căte un ofițer tă­­năr care nu văzuse altă șc­oală decăt pe cea militară de patru clase, cunoaș­tem și un biet neguțitor scăpătat care și el strica la hârtie, scriind: „Tesaure in varietăți, foae po^yredinico­t miverlă. Jos ce’i social datmos! Las ce’i bun ce’i și frumos!*)“ S’a întâmplat și mai mult de­căt atăta . Au scris in ziare indivizi in stare de alienațiunea minței, pe cănd e­­rau buni de a fi duși la casa de sănă­tate de la monastirea Mărcuța. Chiar as­tăzi este unul, care ocupănduse toată via­ța sa numai de politica efemeră, in fi­ne căzu la idee fixă, că ministerul regi­nei Victoriei a pus asasini, ca să ’l cu­rețe din lume, și ori­cănd aude pronun­­țăndu-se cuvântul englez, scuipă și fuge insă tot scrie in gazete. Mai avem din nefericire incă și o al­tă specie de ziariști fantaști, cari ori cănd scriu și dau aerul ca și cum enunciați­­unile lor ar fi susținute de­­ p00 mii ba­ionete 50 mii călărime, 500 de tunuri ghintuite și Krupp, un stat major com­pus din bărbații geniali ai tuturor po­poarelor, finanțe înfloritoare cu prisosuri de căte două­zeci de milioane pe an. In ochii acestor Phaetoni, cari poartă carul soarelui, toți părinții și moșii lor au fost numai niște găgăuți poltroni, dacă nu chiar trădători; de aceea durerea lor cea mai mare este, că nu s’au născut înain­tea tată-său și a moșu-său, precum să naște fumul înaintea flacărei, că atunci ar fi arătat ei lumei, cum era să o în­toarcă pe lăngă degetul cel mic. Despre unii ca aceștia zicea mitropolitul Neofit „ Aveți cu ei paciență, faceți-vă că nu -i vedeți și nu.’i auziți, pănă ce le va mai trece furia tinereților “ Se pare in adevăr că chiar și guvernul actual al României urmează un căt­va doctrina re­pausatului Neofit, pentru că pe căte­va ziare din cele mai insultătoare le igno­ra cu totul, și fiind-că nu le face onoa­rea de a se ocupa intru nimic de ele, numai s­e vezi că ’și dau peste cap și a­­pun, pentru că publicul le a intors do­sul. Avem unele ziare, care iți fac cea mai mare onoare atunci cănd te insultă cănd se freacă de tine ca de un gard. Pe oameni de aceștia nu este bine a ’i turbura in acea plăcere a lor, lasă’i ca să se scarpine de ajuns. Dar ei seduc lumea prin falsificări de adevăr? O se­duc de joi pănă mai apoi, pănă ce dau și ei, și adepții lor in nas, intr’aceea a­­devărul ese la lumină. Pentru oamenii de onoare ziare de calibrul acestora nu exist de loc, adică ele sunt ignorate cu totul. Cel mai spurcat morb al ziaristicei es­te intoleranța și farisaismul. Un exemplu dintr’o sută: In ani mai dincoace un pu­blicist propaga in toate părțile despre un coleg al său, că primește subvențiune de la nu știu care ministru. In aceleași zi­le conversând cu un fost ministru de in­terne despre starea literaturei noastre peste tot, și observăndu-se că aceea es­te ajutată prea puțin de către public, iar ajutătorul care i s’ar putea face de la Stat, ar da ocaziune la incriminări și compromisiuni grele, se aduse și cazul acesta ca de exemplu, la care d­ fost mi­nistru fiind cu totul surprins răspunse: Mă mir foarte de aceasta, pentru că eu pe căt am fost ministru, ’i am dat și lui dară ferească-mă D-zeu ca­re le fi cerut vre­un serviciu pentru persoana mea; iam ajutat pe ambii pentru meritele lor de buni români și buni patrioți.“ in prima linie prin vecinătatea directă și re­­lațiunile multiple ce rezultă din ea. Relațiu­­nele noastre cordiale cu cele­l’alte Strie la­să insă a părea fundată speranța că, cu toa­te aceste evenimente, liniștea monarh­iei și pacea europeană vor fi menținute. Constantinopole, 23 Septembrie. — Agen­tul Serbiei a comunicat Porței să depeșă de la guvernul său prin care se plânge că o bandă de jăfuitori a intrat in Serbia, răpind bucate și animale. Poarta nu a răspuns incă Belgrad. 23 Septembrie. — Adresa adopta­tă de Scripcină Conține pasagiul următor re­lativ la insurecțiunea din Bosnia și Herze­govina: Națiunea profund întristată de văr­sarea de sănge provocată de niște suferințe perpetue a fraților noștri, este recunoscătoa­re principelui pentru declararea sa că va con­opera pentru stabilirea păcii in Bosnia și Herzegovina, ea va pune la disposițiunea principelui toate mijloacele necesare pentru acest scop și nu va cruța nici un sacrificiu. Națiunea speră că principele, nu înțelepciu­nea sa, va îndeplini cu demnitate această sarcină. Berlin, 23 Septembrie. — Monitorul impe­riului declară că ministrul afacerilor străine a Germaniei este cu totul străin de aprecia­­țiunele ziarelor germane asupra evenimente­lor din Turcia. Politica germană, nici de loc interesată in prima linie la aceste evenimen­te, este mai mult prin posițiunea geografică asemnată la o atitudine reservată, mărginin­­du-se a sprijini dorințele puterilor amice. Madrid, 23 Sempembrie. — Poliția a des­coperit un deposit de arme preparate de so­cialiști și cari aveau să servească la o pro­vocare de tulburări in Madrid. Paris, 24 Septembrie. — Ministeriul a ho­tărât in unanimitate a face cestiune de ca­binet din scrutinul de arondisment. Cetinje, 24 Septembrie. — Insurgenții au surprins Marți mai multe companii turce ce conduceau un convoiu de bucate la Goran­­sko. A avut loc o luptă de mai multe oare cu perderi considerabile de ambele părți. Constantinopole, 23 Septembrie. — Niște depeși oficiale cu data din 21 și 22 curent spun: Insurgenții cari au prins un convoiu de bucate pe calea de la Ragusa la Trebin­­je au fost urmăriți de trupe și complect bă­tuți cu o perdere de 150 oameni. Șevket-pa­­șa, după ce a pevăzut cu bucate și muniți­­uni trupele campate la Pesra, s-a intors la Gaczko In incăerarea ce a avut loc, 200 in­surgenți au fost uciși, printre care șeful Darik. Iacă scrisoarea lui Liubibratkci, unul din ca­pii insurecțiunei herzegovineze, primită de co­respondentul Curierului Franciei in Dalmația, Zapci, 21 August 1875. Brea onoratul meu domn. „Voevodul Huimbayer, acum in luptă cu Turcii inaintea orașului Dijen, mă înștiințea­ză că un Frances din Paris, numit Gouillau­­me J.... in etate de 25 ani, locuitor la Scu­tari, care se zice amic și corespondent al ci­­tale in acel oraș, incorporat la 19 (3 i) Au­gust seara in corpul de armată al lui Mas­­law Huimbauer, a fost din nefericire rănit la umărul stâng înaintea bulei de la Drjen. El a dorit ca să fiu­ înștiințat despre acest fapt și ca să vi se rapoarte cuvintele medicului care speră a -l vedea cu totul însănătoșit mai nainte de două luni. „Profit de această ocaziune ca să vă mulță­­mesc, in numele cauzei noastre, pentru oste­nelile ce ve dau­ d’a trimite in Francia nou­tățile cele mai interesate despre noi. Cănd toți strigau : „Herzegovina a murit d-ta ai fost cel d’ăntăiu care ai zis: „Nu, ea va trăi tot d’auna!“ Vă mulțumesc prea ilustre domn; ea va trăi tot­deauna; căci noi aceștia trăim, și forțele noastre, numărul nostru, ar­mele noastre se imulțesc in fie­care zi; via­ța se reaprinde in sufletele tuturor acelora raiale pe care le amorțise iartaganul turcesc. „Vom trăi, vom trăi chiar in pace cu Tur­­cii. Eu nu sunt de loc diplomatic, de­și ma­tur am făcut studii la Viena, Belgrad, Saint- Petersburg ; cu toate astea cred in cele din urmă că diplomația poate pune in acord foar­te bine vechile noastre ore cu arzătoarea noastră iubire de libertate. Ceea ce cerem noi, au cerut Serbia, Muntenegrul, Egiptul, România și li s'a acordat. „Pentru ce ni s’ar refuza locul ce am me­ritat in mijlocul celor­alte națiuni tributare ale Turciei ? Suntem temuți negreșit; afirm insă că odată liberi, nu va mai fi nici un Turc care să aibă frică de un Herzegovinean. Ei bine jur pe sântul Ioan, că vom prefera a da tot, de căt a deveni raiale. Am sacrificat viața, familia, patria noastră; nu mai voim a fi tratați ca bestii, ca o turmă, ci ca oameni. Voia ca acest resbel să fie cel din urmă ; căci vedem pe Turci venisd, contra noastră, unii cu moliciune pentru că visează liberta­tea ; alții cu turbare, pentru că cred că noi visăm distrugerea Islamului. „Noi nu facem un resbel religios, plângem pe f­ra­ții noștri mahometani cărora suntem siliți azi să le tăem capetele, dar dorim să fim liberi pentru a trăi cu ei ca amici, ca frați, uniți cu toții, guvernați toți de un prin­cipe, ori­care ar fi: șerb, german, rus, aus­triac, francez, turc insă, nu. „Poarta va fi suzerana noastră; ea va in­vesti pe principele nostru, ’i vom plăti un tribut fixat de dansa, adoptat de noi și, din acea zi, dacă vr’o putere va amenința pe Poartă, noi vom participa atunci la viața Tur­ciei, vom ști s’o apărăm, precum știm să a­­părăm libertatea noastră. „Ast­fel situțiunea noastră e foarte simplă și să nu se mai încurce prin lungi și zadar­nice negoțiari. Aceasta e o comedia jucată poate cu bune intențiuni, dară o curată co­­medie. Dacă Omer-pașa ar fi aici, eu, care am cunoscut pe acest teribile inamic al li­bertăților noastre, nu m’ași teme să ’i spuiu. Ne-ați mai înșelat Osmanilor: nu ne vom lă­sa și acum să mai fim prinși. „Nu vom trimite pe nimeni la Mostar, căci acolo sunt Turci cari incongiură sala consi­liului și represintanții noștrii ar putea sub­scrie sub presiunea baionetelor. Să vie să ne găsească aici la Zapci, sau chiar la Kossie­­revo, ori chiar la Gachiko, in fine pretutin­deni unde este un voevod, să discute in li­bertate; vor vedea că grămădesc la sofisme și vor trebui să se retragă in fața protestă­rilor dreptului. „Noi n’avem nici o garanția; nu putem ne­gocia ; s’aleagă curat intre pace sau resbel; pacea cu libertatea noastră, resbelul cu ura noastră; și mai cu seamă grăbească-se ! Ca­petele sunt aprinse in patria Czerni Gheor­­ghilor. Vitezi Sărbi, sunteți întârziați d’a des­chide pântecele Turcilor. La Cettinje, vitejii fii ai lui Ivan cel Negru râd cu impactență frânele cari caută să le mai astâmpere entu­­siasmul lor pentru cauza libertății. „Adio, prea ilustre domn; vă mulțămesc neincetat; nu vă temeți pentru amicul d­­voastră; el va fi bine îngrijit, și luptați ne­contenit cu bărbăție cu condeiul, precum eu mă lupt cu spada. „Trăiască libertatea herzegovinesă! Dum­nezeu să ne ajute.“ Mihail Liubibratkci. Vechiu secretar al lui Luka Bucalovici, mare voevod al trupelor libertății și loco­­țiitor al sântului descendinte al vlădicilor Muntenegrului și Berdei. Revista Esternă, Viena, 22 Septembrie. — Imperatorul a pri­mit delegațiunile ungară și austriacă. La dis­cursurile președinților imperatorul a răspuns mulțumind și comptănd pe patriotisml in­­cercat a delegațiunilor, exprimând convinge­rea că ele vor sprijini guvernul in tot ce es­te indispensabil necesar pentru asigurarea monarhiei și conservarea intereselor sale. Trebue ca mișcarea isbucnită in cate­va pro­vincii a imperiului turc să atingă monarh­ia (r*) București, 186? Asul 1 tib 1* lass!, Mercuri 17 Septemvrie 1875. PARTEA OFCIASA. PUBLICAȚII ADM­NISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 8964. La 27 a lunei curente, urmând a se ține licitațiune in camera acestui oficiu pentru darea in antreprisă a aprovisionării Poliției și comisielor de dispăru­ri cu lemnele necesarie pentru iarna anului 1875/76. Se publică spre cunoștința persoanelor ce ar dori să se însărcineze cu asemene antreprisă. No. 8971. Din regimentul 1 de Artilerie din Iași, a dezertat soldatul Pascariu Vasile, talia 1­m 690 mii, fața brună, ochii tulburi gura mare și părul negru. Se publică afla­rea lui și trimiterea la Prefectura jud. Iași. Prefectura districtului Cahul. No. 7296. Pe teritorul comunei Țigancă, din plasa Tigheci, s’au pripășit doi cai, cu semnele următoare: omul la păr murg șarg, la găt din stănga cu danga nediscifrabilă, coama in ambele părți, pânzănog la picioarele de dinapoi și cu o pată neagră pe spinare, și altul la păr negru, coama in dreapta, la spata de dinainte din dreapta jos de bani, fără alte semne. Se publică teresmul legal, pentru cunoștința proprietarului. Prefectura județului­­ Fălciu. No. 7434. Pe teritorul comunei Albești acest județ, pripășindu-se doi boi unul in păr porumb cu coarnele ramașcate și unul la păr porumb lupan cu coarnele mici butace, fără alte semne. Se publică spre cunoștința pro­prietarului, care in termenul de 6 luni să se presinte cu dovezi legale la primăria menți­­onatei comuni, spre ai primi. Prefectura județului Neamț. • No 14,529. Sub­ prefectul plasei Piatra prin raportul No. 2829, incredințază, că pe teritorul comunei Dobreni sau pripășit o iapă a fata, in par murgă, coarna coada castanie neagră, cu furculița la urechea dreaptă, pete albe pe spinare și cu osișoare la ambele pi­cioare dinainte, fiind și roase de pedică fără No. 99. alte semne. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui cu probe legale la sus zisa comună in termenul prescris de legea poli­ței rurale. Prefectura județului Vaslui. No. 67,725. Postul de medic veterinar de la acest județ, devenind vacant, se publi­că spre cunoștința generală cu invitare, ca d-nii titulari care vor bine-voi a ocupa ase­­minea post, să se presinte cu acte legale îna­intea comisiunei de­­igienă și salubritate publică a acestui județ, spre a se regula cele de cuviință. Sub-prefectul plasei Jijia jud. Botoșani, in calitate de jude de pace. No. 188. D. Gheorghi Rotariu, de profe­siune serv. cu domiciliul necunoscut in Ro­mânia este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, in came­ra noastră in ziua de 6 Octomvrie viitor a. c., oarele 10 de dimineață cănd urmează a se cerceta procesul civil intentat de d-nul Vasile Stanciu din Muscateni contra d-sale pentru bani, aducând atunci și toate probile ce va fi avend, știind că la neurmare se va căuta in lipsă conform art. 28 pr. civilă. Primăria urbei Botoșani. No. 3814. La această comună se află de pripas o mănzață, un păr porumbă, coarnele țapoșe, fără alte semne, găsită pe stradele orașului. Se publică termenul de 6 luni, con­form art. 48 din legea poliței rurale, ca pă­gubașul ei să se prezinte la primărie in lă­­untrul acestui termin cu probe legale pentru a i se elibera, căci după espirarea termenu­lui se va vinde și banii se vor incasa in fo­losul casei comunale. No. 3823. La supra­licitarea ținută in zi­ua de 7 a curentei, ne­resultănd un preț fa­vorabil casei comunale, nu s’au putut antre­­presui venitul comunal din tacsa cantariului facultativ, pe timp de trei ani, incepător de la 1 Ianuarie 1876 pănă la 31 Dechemvrie inclusiv 1878. Se publică din nou termin pen­tru ziua de 28 a curentei, ca amatorii ce vor fi să se presinte atunci in camera Primăriei la carele 12 meridiane, insoțiți de garanțiile cuvenite spre a asista la licitație, care vor fi cu respectul zilei a opta pentru supra­ li­­citare și după condițiunile esistente, care se pot vide de amatori in cancelaria primăriei carele de lucru. Primăria comunei Cărnicenii. No. 1318. Conform ordinului d-lui Subt prefect No. 1592, motivat de al d-lui Prefec­­te județ No. 8375 și a decisiunei Onor. Co­mitet Permanent. Se publică spre generală cunoștință că la 28 a curentei luni Septem­vrie, urmând a se ține licitație, pentru darea in antreprisă a accesului din această comună pe timp de trei ani, cu începere de la 1 Ia­nuarie 1876 și pănă la 31 Dechemvrie 1879. Concurenții ce vor voi se ia acest accis, se bine-voească a se presenta la aratata zi oara 10 dim., in camera acestei primării insoți­­fiind și de garanție, cănd se va adjudeca me­zatul asupra persoanei cari va oferi mai a­­vantajos preț in folosul Comunei, dupe con­­dițiunele prevăzute in foae, iar după adju­decare mezatul se mai admite și recurs de opt zile la onor. Comitet permanent. Primăria comunei Podgorica Copou. No. 1748. In conformitatea adresei d-lui Judecător de pace al plasei Copou No. 343, se publică ziua de 25 a. c., vânzarea a 2 go­­nitori la păr­unu galben și unu porumb coar­nele la amândoi potrivite sechestrat de la Gh. Spiridon din comuna Aroneanu astă co­mună, pentru îndestularea d-lui Th. Popovici din Iași cu o sumă bani prevăzuți in cartea de judecată No. 40, investită cu formula e­­secutorie No. 324, d-nni concurenți ce vor bine-voi a lua aseminea gonitori, in emise zi se vor presenta la acest oficiu unde are a se efectua venzarea. Primăria comunei Rădiu. No. 1340. La 28 August, pe teritorul aces­tei comuni s’au pripășit o iapă la păr murgă, coama din stănga, doua pete albe in frunte, semne albe de­se pe ambele părți la coaste și stricată de se in spinare, se publică aceas­ta spre aflarea proprietarului ei, conform art. 48 din legea poliței rurale. Primăria comunei Sinești. No. 697. Se publică darea vi _ antreprisă a facselor impuse asupra băuturilor spirtu­­oase ce se vor consuma in această comună pe timp de 3 ani cu începere de la 1 Ianuarie 1876 și pănă la 31 Dechem v. 1879, spre deșteptarea d-lor concurenți ce vor vor a lua asemenea antrepri să se bine-voească a se presenta in camera acestui oficiu in ziua de 28 a­ curen­tei luni Septemvrie, unde are a se ținea li­citația, fiind insoțiți tot­odată și de garanțiile necesare, adecă o a treia parte din valora cu

Next