Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)

1876-01-16 / nr. 5

CURIERUL DE IASSI. Prefectura districtului Suceava, No. 150. Pentru a se pute da autorisa­­țiune D-lui Morie Zi­ Goldinberg și Evreicei Leia Consoarta lui Șmil Berinștam din urba Folticeni, a deschide stabilimente publice, cel inter cazin și cea a doua crâșmă, se publică ca toate autoritățile competente și in tine ori­cine cunoscând pe muniții căzuți in vre o faptă penală, corecțională sau p și sub pri­­vigherera polițienească, a-i denunța acestei Prefecturi un termin de 40 zile, socotit de la data aceștia. Primarul Municipiului Iași. LISTĂ. De numeral vitelor mari și mici tăete la macelăriele din urba Iași, pentru cosumați­­une in cursul lunei espirate Dechemvrie, anul espirat 1875. * I Vite mari. Vite mici. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar, D. Antonescu Biproul IV. Șef, Mihailescu. No. 493. 1876 Ianuarie 13. Primăria urbei Botoșani. No. 139. Neivindu-se concurenți la ter­menul de 8 a curentei, fixat pentru revinde­­rea antreprizei venitului comunal, din taxa apartului cărților de joc, pe compta garan­ției actualului antreprenore, pentru neurma­­rea regulat cu plata costurilor, pe timp de la data indierii contractului și pănă la 31 Dechemvrie inclusiv, anul 1877. Se publică din nou termen pentru ziua de 30 a curen­tei și se invită pe amatorii ce vor vroi a lua asupră de această antreprisă, să se presinte in acea zi la oarele 12 meridiane in camera primăriei cu garanțiile pretinse de condițiuni spre a lua parte la licitația, ce urmează a se ține cu respectul a 8 zile libere, pentru su­pralicitare. No. 133. La această comună se află de pripas o vacă, un păr porumbă hulubă, coar­nele țap oșe fără alte semne. Se publică ter­min de 6 luni, conform art. 48 din legea po­­liț­ei rurale, ca păgubașul ei să se presinte in lăuntrul termenului la primărie cu probe legale pentru a i se elibera, căci după es­­pirarea acelui termin, vita se va vinde și banii se vor incasa in folosul casei comu­nale. Primăria Urbei Huși, 1 No 44. La oborul acestei primării adu­­căndu-se un cal, in păr murg, cu pete albe pe spinare și cu coama in amandoué părțile și după public țiunile inaintite in oraș ne­rvindu-se pr­oprietarul lui, pe o parte s’au de­clarat de pripas, iar pe de alta se pulică termenul de 6 luni, conform art. 48 din le­gea poliției rural« spre deșteptarea puguba­­șului. Primăria urbei Peatra, No. 108. De câtră Comisiunea ce in con­formitatea art. 2, aliniatul a, din regulamen­tul de infrumusețare a orașului a fost nu­mită, clasificandu-se intre baratcele ce ur­mează a se desființa in noul curent clădiri­le următoare: Strada Nouă. 1) Bucătăria de la casele d-lui Marcu Eșanu, fără No. 2) Ca­sa cu No. 31 a d-lui Avram sin Șmil. Stra­da Mare. 3) Casa No. 76 și 81 a lui Simon Bender. 4) Casa No. 79 aim Solomon Ber­eu Leib. 5) O dugheană fară No. a d-nei Țiva Herșcu. 6) O dugheană fără No. a d-nei Toba M­er Leib. 7) O dugheană cu No. 43 a lui Iancu Cărligeanu. 8) O dugheană cu No. 145 a lui Herșcu Hrimzon. 9) O du­­ghiană cu No. 146 a lui Herș Ber Grinstain. 10) O dugheană fără No. a lui Moisi Laba de la Rădin. 11) O dugheană cu N. 163 a lui Ioan Ana­tasiu. 12) O dugheană cu No. 694 a lui Piicu Câți. 13) O dugheană cu No. 46 și 45 a lui Calmăn Culbece. 14) O du­gheană cu No. 44 și 43 a lui lu­c Fișei Tac­­sieriu. 15) O dugheana cu No. 42 a d-nei Măriuca Vornicul. 16) O dugheană cu No. ii a lui Șmeil Ciubotariu. 17) O dugheană, cu No. 40 a lui Bereu sin Șmil Făinariu. Strada Veche. 18) O casă fără No. a d-lui Costantin Șoarec. 191 Baretcele d-lui loan Anastasiu din colț in numar de 8, impreună cu gardul. 20) Pitălia d-lui Ilie Nastulea cu No. 59 cu casa de alăturea de sub un aco­­peremânt. Se publică spre cunoștința pro­prietarilor lor ca până la 15 Mai anul cu­rent 1876 să le desființeze si in sud, căci la neurmare să vor dărâma de primărie, con­form citatului Regulament. Asemenea sunt obligați și proprietarii acaretelor notate mai jos, care sunt acoperite cu tablă, ca pănă la termenul aratat mai sus să inceapă și să facă pă­reții de cărămidă, căci la neurmare se va aplica și pentru aceste disposițiunea arătată mai sus. Strada Nouă. 1) Creele No. 68 și 69 a d lor Lupu Cibotaru și Ber­eu Ciubotaru. 2) Casa No. 38 a d-lu Aron Moisi. Strada mare. 3) Casa No. 2 a d-lui Moisi David Roșu. 4) Casa No. 13 a d-lui Burăk­sin Linba. 5) Casa No. 18 a d-nei Tolea Vadana. 6 Casa No. 26 și 27 a d-lui Ancei si Iosib, urmând la aceasta a se mai micșore și streșina fiind defectuoasă. 7) Casa No. 92 a d-lui Pincu Mungiu, și 93, a lui Haim David sin Bereut Leib. Primăria comunei Todireni. No. 1132. Fiind­că in ziua de 28 a tre­cutei luni, neputăndu-se ține licitație in pre­toriul acestui oficiu, pentru darea in antre­priză a craturilor de băuturi spirtuoase și vânzuri de vite, pe anul curent 1876, precum și a dreptului de crâșme pe timp de 3 ani, incepător de la 23 April anul 1876 și pănă la acea zi și lună al anului 1879, din cauză că nu sau presentat concurenți spre ater­­disii la mezat. Se publică din nou termen pentru ziua de 25 ale curentei luni Ianuarie 1876, spre deșteptarea concurenților, care cu garanță in regulă, să se presinte in aratata zi in camera acestui oficiu, spre aterdisi la mezat, conform legei, iar condițiunele aces­tor erate, amatorii ce vor fi le poate vide in cancelaria acestei primării, in toate z­lele și înaintea de terminul fixat. Comisia dispăru­tei I Iași. No. 119. Pentru vânzarea averei seches­­trată de la D-nii Costantin și Casandra Ghiu­lea in pretenția d-lor Dumitra a Aniței și so­ția sa Zamfira pentru bani, fiind regulat ter­min la 30 Ianuarie a. c. oara 12 din zi, in piața primăriei. Se publică spre cunoștința generală. Comisia Despărțirea III Iași. No. 81. La 19 a curentei, urmând a se vinde licitativ obiectele mobiliare, sechestra­te de la Rudolf Machalevschi spre îndestu­larea d-lui Grigore Mititelu cu o sumă bani. Se publică acest termen pentru deșteptarea concurenților, carii să se presinte in piața Primăriei locale, unde urmează a să efectui vânzarea. Comisia desp. 1, poliției Tărg. Frumos. No. 9. Avănd in videre cartea de jude­cată a d-lui jude plasei Cărligatura sub No. 241, investita cu formula es­ecu­torie la No. 87, din 1875 Defhemvrie 12, prin care o­­bligă pe D. Carl Vassenbag fost cu domici­liu in astă ulbă și acum cu domiciliul ne­cunoscut, să restitue d-lui Ignați Coler suma de 12 lei n. 98 bani, plus tacla timbrului și 30 franci cheltueli de publicații, transport și plata de aparare. Pe puterea art. 388 pro­cedura civilă. In numele legei se somează pe D. Carl Waisenbag cu domiciliul necunoscut, ca de la data fonei presente și pănă in ter­menul prescris de lege, se achite cătră noi sau direct d-lui Coler suma prevăzută in a­­ceasta somațiune, căci la din contra, se va păși la urmărirea averei. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCE. Tribunalul jud. Iași secția I-a. E­S­T­R­A­C­T. No. 33. Fiind­că domiciliul și reședința d-lui George Litinschi e­te necunoscut in România, spre a i se putea semnifica copie de pe hotărârea Tribunalului Iași secția I, No. 5, din 8 Ianuar, anul 1876, dată la pro­cesul ce i sau intentat de d-na Elena Emi­lia Litinschi născută Pach, pentru divorț, și prin a căruia dispositiv se declară d slăcută căsătoria dintre reclamantă Cu domnia sa. Tribunalul conform art. 75 al. 6 pr. civilă, publică aceasta spre cunoștința d-lui George L­ tinschi că espusa copie de hotărâre, este depusă la biuroul d-lui Portărel de ședință a acestei secțiuni gata a i se da intra căt va voi­a usa de dreptul de apel ce i s’au a­­cordat, conform legei, la din contra va perde acest drept, terminul apelului se socotește de la data eșirei acestui estrad­ prin fone. Secția a 111-a. No. 20. In virtutea sentinței No. 155 a Trib. Iași secția I, și după cerirea d-lui Gr. I. Mititelu, procuratore a d-nei Maria Cas­tane, pe de o parte sau pus sequestra pe veniturile cuvenite d-lui Scarlat Tăutu după imobilul ce-l posedă in Iași disp. III, strada Podul Vech­i, spre îndestularea d-nei Maria Castano cu o sumă bani, iar pe de alta con­form art. 481 din pr. civilă, se publică a­­ceastă sequestrare spre cunoștință. No. 25. D-nul Neculcea Muta, de pro­fesiune funcționar, domiciliat in Iași, prin co­mandamentul înregistrat la No. 689, au so­mat pe d na Ester Bela RosenMoi, de profe­siune liberă, domiciliată in Iași, dispărțirea II, ca in termin de 30 zile se respunda suma de 100 galbeni, și a lor procent de 18 la sută pe an de la 23 April 1875 și pănă la nume­­rătoare, plus 20 la sută clausă penală, ce se reclamă in virtutea obligațiunei hipotecară inscrisă de Tribunalul Iași secția III in con­dica inscripțiunelor la No. 85 din 7 Mai 1869 și investită cu formula esecutorie. Fiind­că d-na debitoare in avetatul termin ce au es­pirat, n’au plătit banii, iar d-nul creditare prin petițiunea înregistrată la No. 58, cerănd a se pune in urmărire vânzarea imobilului, care este­ una casă situată in orașul Iași, dispărț. II, strada Nicolina, inscrisă la No. 1237, con­struită de cărămidă, acoperită cu șindrlă și care se compune din o dugheană și 3 odă­, cu șiță și pivniță de­desubt, având in ogradă o altă casă, construită tot de cărămidă, aco­perită cu scânduri și care se compune din 5 odăi, in stare proastă, cu locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din proc. civilă. Tr­bunalul publică vănzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenari­le la,­­ să se înfățoșeze in camera acestei sec­țiuni a III, cu garanția cerută de lege la 19 a lunei Aprilie, ziua Luni 1876, oara 11 din 7­, când ave a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 proc. civi­l. Tot­o­dată se so­mează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi­rie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjude­­cațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și a­­rata pretențiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 24. D-nul Panaite Jiquide, de profe­siune atelieriu, domiciliat in Iași și d-l Cons­tantin Ale­p, precuratore d nei Eret, născută Areez, din Iași, prin comandamentele inre­­gistrate la No. 035 și »19, au somat am­bc­i pe d-nul Vasile Stamat­u, de profesiune liberă, domiciliat in Iași, disp. III, cel intăiu au somat, ca in term­n de 30 zile se res­­pundă suma de 35 galbeni cu a lor procent de 17­% Pe lună de la 27 O­tomvrie a. c. și pănă la numerăto­are, plus 10 galbeni clausă penală, ce se reclamă in virtutea transacțiu­­nei din 30 Mai a. c. legal, la No. 5503 și investită cu formula esecutorie sub No. 213 de Trib Iași, fără prejudețul cheltuelilor de urmărire, iar cel al II, au somat de ai res­­punde suma de 120 galbeni cu procent de IV,­ pe lună, de 26 Octomvrie trecut și pană la numerătoare, fără prejud­iul cheltundl­or de judecată ce are a lua in virtutea oblig. leg. de Trib. Iași secț. III, investită cu formula esecutorie sub No. 344. Fiind­că d-nul de­bitor?, in aretatul termin re au espirat, n’au plătit banii iar d-nul P. Jiquide prin peti­­țiunea înregistrată la No. 10420, cerănd a se pune în urmărire vânzarea imobililor, care sunt: 3 prăvălii situate in orașul Iași disp. I, strada Mare, înscrise la No. 2, 3 și 4, sub un acoperement, in rond, construite de cără­midă, acoperite cu tinichea, având fie­care pră­vălie căte o odae, megieși aduse pe de o parte cu prăvălia d-lui Lefter Rafail, iar pe de altă parte cu prăvălia d-lui Iorg. Stamatiu, pre­cum și d nul Constantin Alcaz proc. d-nei Ecat, prin petițiunea inreg. la No. 10744, a cerut a semnifica urmărirea imobililor d-lui V. Stamatiu, conform art. 523 procedura ci­vilă, cu acea a d-lui Jiquide, de­oare­ce de­­bitorele a desistat de la terminul de 30 zile prevăzut prin comandament. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din procedura civilă, Tr­bunalul publică vânzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpăra indicatele imobile cu a­­tenansele sale, să se înfățoșeze in camera a­­cestei secțiuni a III-a cu garanția cerută de lege la 21 a lunei Aprilie, ziua Mercuri 1876, oara 11 din zi, cănd ave a se face adjude­­cația potrivit art. 539—550 și cu restricțiu­­nea art 5 59, 561 564 și 565 proce­d. civilă. Tot­o­dată se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usu­fruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tri­bunal spre a-și arata pretențiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 23. D-nii loan Hagi Ghenciu, Necu­­lai Manu și Herș Hofman, cu domiciliul ne­cunoscut in Romănia. In virtutea art..... din pr. civilă, sunt citați a se presenta in per­soană sau prin procuratori admiși de lege, înaintea secțiunei III a Trib, la 28 a lunei Ianuar anul 1876, oarele 11 din zi, cănd are a se judeca contestația făcută de d-nul Pa­naite Popazol la tabloul de ordine a credi­torilor lui Avram Lantman, aducănd atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsa. No. 338. In baza jurn. consiliului de mi­niștri din 12 Decemvrie 1875, in urmarea a­­dresei prefecturei de județ No. 12.345, acest trib, prin inchierea ce a luat la 10 Ianuarie curent No. 115 a jurnalului, ordonând văn­zarea silită a caselor cu atenansele lor din Iași, proprietate a d-nei Eoșevița Negroponte spre satisfacerea fiscului cu suma de 15.430 lei 79 bani, datoriți de d. Neculai Buzdugan din arenda moșii statului Tomeștii căștiul al 3-le și al 4-le din 1870, in vederea art. 25 din legea de urmărire și art. 57 din regula­mentul acelei legi, publică vănzarea indica­tului imobil spre cunoștința persoanelor ama­toare de a’l cumpără, ca să se presinte in camera acestei secțiuni, la 26 a lunei Martie anul curent ziua Vineri, oarele H dimineața, cănd are a se face adjudecarea potrivit cu art. 539-550 și cu restricțiunea art. 559,561, 564, 565 proc. civ, tot odată conform art. 506, somăm pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate usufruct, chirie, pri­vilegiu, servitute, ipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca in lăuntrul aces­tui termin, să se presinte la trib, spre a-și valida pretențiunile, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No 340. In basa jurn. consiliului de mi­niștri, din 22 Decemvrie 1875, in urmărirea adresei prefecturei de județ No. 152, acest trib, prin inchierea ce a lua la 16 Ianuarie curent No. 416 a jurnalului, ordonând vân­zarea silită a caselor din Sculeni a d. Leib Yätfljelul sau Harabagiul, spre satisfacerea, casei fiscului cu suma de 1865 lei, datoriți ca amendă pentru contravențiune la legea monopolului tutunurilor, in vederea art. 25 din legea de urmărire și art. 57 din regula­mentul acelei legi, publică vănzarea indica­tului imobil, spre cunoștința persoanelor a­­­matoare de a’l cumpără, ca să se presinte in camera acestei secțiuni la 26 alunei Mar­tie anul curent, ziua Vineri, oarele 11 dimi­neața, cănd are a se face adjudecarea potri­vit art. 539-550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564, 565 pr. civ., tot odată conform art. 506 somăm pe toți acei ce ar pretind vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi­rie, privilegiu, ipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit ca in lăuntrul acestui termin, să se presinte la trib, spre a-și va­lida pretențiunile, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Tribunalul județului Dorohoi. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 70. Prin sentința Tribunal, județului Dorohoiu No. 420, din 29 Noemvrie 1875, numitul Ioan Popovici, fost domiciliat in co­muna Săm­hău, s’a condemnat in virtutea art. 309 alin. 2 codul penal, la închisoare corecțională de 3 luni, și la amendă de 100 lei noi in folosul Statului, pentru faptu că in noaptea de 18—19 Septemvrie 1874, au furat o câtime popușoi de pe locul d-nului Leiba Sig.1, și fiind că acum domiciliul a­­cestui condamnat este necunoscut, se publi­că acest estract spre cunoștința sa, cu deș­teptare că in terminele prescrise de art. 183 și 198 procedura penală, el are dreptul de oposițiune la acest Tribunal și de apel la Curte, in contra menționatei sentințe, soco­­tindu-se acest termin, de la data publicărei acestui estract prin foaea oficială. Trbunalul județului Neamțu. No._ 26534. D-na Zoița născută Iftime a Pănteiu, cu domiciliul necunoscut. In vir­tutea art. 71 din pr. civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator ad­mis de lege inaintea acestui Tribunal, la 20 a lunei Fevruar anul 1876, vara 10 din zi, cănd ave a se judeca procesul de divers c­­e au intentat consortele seu, d-nul Ioan Ia­­cob Ungureanu, iar esemplarul de reclama­­țiune și copie de pe ordonanța Tribunalului No. 3831, s’au anexat la esemplarul de re­­clamațiune lipit pe ușa Tribunalului local, aducând atuncea și probele ce va fi pose­dând, la neurmare, causa se va căuta in lipsă. No. 26548. D-nul Lascar Crupenschi, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 71 din pr. civilă, este citat a se prosreta in per­soană sau prin procurator admis de lege, inaintea acestui Tribunal la 20 a lunei Fe­­vruarie anul 1876, vara 10 din zi, cănd ave a se judeca procesul civil, ci eau intentat d-l Iosep David Corbu pentru bani, iar exem­­plarul de reclamațiune sau alipit la citațiune pusă pe ușa Tribunalului local, aducănd a­­tuncea și probele ce va fi posedând, la neur­mare causa se va căuta in lipsă. Tribunalul județului Roman. ESTRACT No. 291. De pe sentința corecțională No. 557 a trib. județului Roman de la 22 De­cemvrie 1875, d-nul Procuror local cu adre­sa No. 2679 din 1875, au trimes in cerce­tarea acestui trib, procesul in care se incul­pă pe Costachi Cornea, Iordachi Ciubotariu, Gh. V. a Tomei, Petrachi Comon­ță și loan Voi­ă, pentru că prin violență au răpit de la Dimitrie Iacobescu punga cu 60 g alb., d. sub­stitut de procuror au cerut a se pedepsi incul­pații afară de Comonița, conf. art. 308 c. p. și să admită dispăgubirea civilă, constatăn­­du-se quantum conform art. 1222 cod. civ., iar pe Domoniță să se achite de faptul ce i se impută. Trib. pentru motivele prevăzute in sentință și in baza art. 308 cod. pen., și 1222 cod. civ., ascultând conclusiunile minis­­sterului public. Hotărăște , condamnă pe Cos­tachi Cornea, Iordachi Ciubotariu, Gh. V. a Tomei, Ioan Voină ca se stea la închisoare corecțională timp de căte 2 luni de zile fie­care și se plătească solidar in dispăgubirea pacientului Dimirie Iacobescu suma de 60 galb. plus 40 lei noi cheltueli de judecată, iar pe Petrachi Comanița ii achită de fap­tul ce i se impută, apărândul de veri­ce pe­nalitate, sentința să dă cu drept de oposiție pentru judecatul in lipsă, conf. art. 183 p. p., și cu drept de apel conform art. 196 și ur­mător pr. pen., partea ne­mulțumită. Dată și pronunțată in audiența publică de astăzi 22 Decemvrie 1375. Tribunalul județului Vaslui. No. 17,994. La 19 a viitoarei luni Fevru­­arie 1876, urmând a se cerceta procesul co­­recțional, intentat lui Simion Blanariu, pentru delict de banie, și necunoscăndu-se domici­liul numitului inculpat, pentru a i se pute s­măna citațiunea, se publică conform art. 75 al. 6 pr. civ., cu invitare a se presenta in camera acestui trib., căci la din contra, pro­cesul se va cerceta in absența. No. 18,000. La 17 a viitoarei luni Fevru­­arie 1876, urmând a se cerceta procesul co­­recțional intentat Mărioarei lui Ilie Cismariu pentru delict de barae, și necunoscăndu-se domiciliul martorilor jidovul Iancu și evreica Hula, pentru a li se pute­a­măna citațiunile se publică conform art. 75 al. 6 pr. civilă, spre cunoștința numiților cu invitare a se presenta in camera acestui trib., căci la din contra, procesul se va cerceta in absență. •s "S TTi 3 "S •§ J­I © Ö *C* S5 „O ^ „O p” pq I­a ^ ^ ^ ^ 130 1408 4 1542 „­­ 220 990 1210 I și pre mare, se așaza un altul mic de tot și terminat in săgură. De asemene la biserica Dan cu tot din Iași, și la alte biserici, pe lângă lipsa de măsură a părților, mai sunt și formele cele greoie ale turnurilor, astfel la Sf. Vasile, Sf. Sava, Sf. Nicolai cel sarac, bis. Banul etc. din Iași, bis. Colțea, Schitu Măgureanu, Sf. Voivozi, Mihai Vodă etc. din București. Am arătat căteva din Iași și Bu­curești, adică monumentele celor două capi­tale și cred că este de ajuns, căci a inșira pe­ toate cărora le lipsesc valoarea artistică, este a face d­ialogul tuturora bisericelor noastre. Un popor iși are arh­itecture ca conform caracterului, simțimintelor și moravurile sale, și toate acești­a se învederează și se exprimă in ten­siul seu, căci templul reproduce aspi­­rațiunile lui sufletești, fiind­că religiunea lui este expresiunea credinților sale și conform acestei aspirațiuni, acestei credinți, se împru­mută, se accentează și forma templului, a caracterului său architectonic. Există legă­tură intre proprietar și casă, căci cu căt pro­prietarul este înzestrat cu mai mult gust, cu mai mult spirit de ordine, pe atât vedem și in casa sa căutată podoaba, frumuseții, prin mijlocul unei îngrijiri vădite, prin orănduială și altele. De asemenea există legătură intre un popor și templul seu și acolo unde vom găsi biserici fără valoare estetică și sub as­pecte de ruine, acolo starea sufletească este josnică cu totul și credința începe a dispărea spre a face loc nepăsării, căci la ori­ce po­por vedem complectă asemănare intre starea sa sufletească și templul seu. Separarea, cio­plirea și prefacerea munților in templu la Indieni este expresiunea credinței lor pan­teiste, arătăndu-ne tot­deodată și puterea simțimentului lor religios pentru care mii de brațe din neam in neam sbuciumau natura, pre­făcând o un templu. Templul fiind expre­siunea credinței ce înfățișează, se poate ju­deca din felul templului de măsura acelei cre­dinți. Templul gotic este deplina incoană a cre­dinței creștine cu totul spirituală, și cu înăl­țarea cat mai mult a tuturor liniilor și tur­nurilor sale, pare că se înalță și sufl­tul creș­tinului la cerul spre care aspiră și pentru care lumea aceasta este un ce vremelnic. Înfățișarea bisericilor noastre este strivită la vedere și nu ne arată decăt îngustimea minții acelor ce le-au zidit și lipsa credinței celor ce le îngrijesc. Din toate bisericile țerei noaste nu este decăt una singură, care cu drept cuvânt se poate numi maestrio de artă, și aceasta es­te mânăstirea Curții de Argeș, ce apare in mijlocul ar­­hitecturilor noastre, cum apare steaua pe bolta întunecoasă a cerului. Pe malurile Argeșului cu valuri sgomo­toși, intre falnicii Cărpați, măreție Dumne­­zeească, se inalță și această biserică, fală o­­meneasca. Dar mai cu samă fala lui Nea­­goe Vodă căci dansa ne-a remas nouă spre pomenire, despre măreția inimei lui, cum și de măestria celui ce a croit-o și zidit-o. Să arătăm dară in ce stau frumusețele a­­ceste arh­itecturi. Mai intăi in fața bisericei se află un chioșc in forma celor maurești care slujește pentru a acoperi toaca. El este susținut pe patru coloane slobode adecă neîngrădite de la una la alta. Bazele lor sunt puțin inalte și ro­tunde, iar capitolele săpate in imitațiuni de stalactite care cum știm sunt din podoabele de căpitenie ale architecturei maure. Pe a­­ceste patru coloane se razămă patru arcuri sfârșite in dentelare, adică săpături sfârșite ascuțit și gingaș, printre care pătrude lumi­na. Prin frumuseța și gingășia lor ele sa­­mănă cu o cusutură aleasă de gherghef. De­asupra acestei dentelări sunt două arcuri scoase neted din peatră in forma a doi co­laci. In urmă vine un alt colac de piatră mai gros decăt cei doi de ’ntăi, iar locul ră­mas gol la mijloc este neted, adăugănd la efectul reliefului arcurilor. Arcul al treile nu este neted ca celelalte doue, ci este su­pit imitănd împletiturile crucișe de cordele. Deasupra acestui arc vine brăul chioșcului care, bine ințeles, il incinge de jur împrejur. Săpăturile acestui brău pornesc, cele de dea­supra, de la stânga spre dreapta in jos, iar cele de­desubt de la stânga spre dreapta in sus, atingăndu-se astfel vârfurile in mijlocul brăului, semănând intre aceasta foarte mult cu niște teci umflate și resucite de fasole și care ar ave care ar ave pe cotul acelaș punct de plecare. Locul remas slobod intre brăul incingător și arcuri formează pe fie­care față căte două triunghiuri umplute cu săpături numite ara­bescuri și foarte neted lucrat. Deasupra a­­cestui brău este remas un plan earăși săpat care slujește drept frisă formată din mai mul­te ciubuce de deosebite grosimi. Apoi vine învelișul in forma unui clopot scurt la trap și mărginele lățite. Ear pardoseala acestui chioșc este un mozaic din lespezi de marmu­­mură albă și neagră, care pardoseală acum este mai de tot stricată. La trei păși de acest chioșc nuau­ ca de două ori un stat de om vine însăși clădirea bisericei. Construită in stilul bizantin și îm­podobită in chipul celui mauresc, ea este din un fel de peatră care dacă nu e tocmai ma­rmură, dar are calitatea ei estetică, căci tim­pul și asprimea elementelor departe de a o inegri ca pe peatra de rănd, ii dă o nuanță gălbie amintind gingășia tomunului osului de fel­deș, ton ce are ac­um biserica noastră. Trupul bisericei nu este nici pre mare nici pre mic, ci este întocmai potrivit, iar păr­țile ei sunt așa de bine cumpănite intre dăn­­sele ca proporții, incăt nici o parte susținută nu este nici groaie, nici mare pentru partea susținătoare precum și vice-versa, ci totul se susține in deplină armonie, care se varsă și înfășură biserica de jur împrejur. Dacă aș ave masurele fie­cărei părți dintr’usa le-aș arăta aici și atunci s’ar pute calcula rapor­tul și proporția lor. Ea este încinsă cu un brău format din trei colaci resuciți unul du­pă altul, ca niște șerpi. Aceș­ti trei colaci sunt săpați fie­care in chip deosebt: pe in­­tăiul mici flori zise arabescuri, pe al doilea imitațiuni de solzi și pe al treilea mici cio­pliri neregulate făcute din intăia lovire de daltă; iar insușirea acestor săpături este că dă impresiunea unei materii molatice colaci­lor de peatră amintind in tocmai moliciunea și mlădierea șerpilor. Zidurile împrejmuitoare ale bisericei in loc de a merge drept pănă la fața pământului cum sunt clădirile de rănd, se in­chiagă puternic intr’un soclu alcătuit din mai multe brâuri ale căror planuri sunt gra­dat e șite afară din ce in ce pănă la fața pă­mântului, astfel că lărgimea basei pe de o parte dă bisericei soliditatea reală, și vădită tot­odată ear pe de alta adaogă la înfățișa­re­a ei sveltă ce are, câștigând astfel aspec­tul unui monument prin ființa soclului, pe care ea pare așezată și amintind, deși in chip deosebit, soclul cu trepte pe care se ridica templul la Greci. (Va urma). (Din Convorbiri Literare). P. Verussi.

Next