Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)
1876-01-16 / nr. 5
CURIERUL DE IASSI. Prefectura districtului Suceava, No. 150. Pentru a se pute da autorisațiune D-lui Morie Zi Goldinberg și Evreicei Leia Consoarta lui Șmil Berinștam din urba Folticeni, a deschide stabilimente publice, cel inter cazin și cea a doua crâșmă, se publică ca toate autoritățile competente și in tine oricine cunoscând pe muniții căzuți in vre o faptă penală, corecțională sau p și sub privigherera polițienească, a-i denunța acestei Prefecturi un termin de 40 zile, socotit de la data aceștia. Primarul Municipiului Iași. LISTĂ. De numeral vitelor mari și mici tăete la macelăriele din urba Iași, pentru cosumațiune in cursul lunei espirate Dechemvrie, anul espirat 1875. * I Vite mari. Vite mici. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar, D. Antonescu Biproul IV. Șef, Mihailescu. No. 493. 1876 Ianuarie 13. Primăria urbei Botoșani. No. 139. Neivindu-se concurenți la termenul de 8 a curentei, fixat pentru revinderea antreprizei venitului comunal, din taxa apartului cărților de joc, pe compta garanției actualului antreprenore, pentru neurmarea regulat cu plata costurilor, pe timp de la data indierii contractului și pănă la 31 Dechemvrie inclusiv, anul 1877. Se publică din nou termen pentru ziua de 30 a curentei și se invită pe amatorii ce vor vroi a lua asupră de această antreprisă, să se presinte in acea zi la oarele 12 meridiane in camera primăriei cu garanțiile pretinse de condițiuni spre a lua parte la licitația, ce urmează a se ține cu respectul a 8 zile libere, pentru supralicitare. No. 133. La această comună se află de pripas o vacă, un păr porumbă hulubă, coarnele țap oșe fără alte semne. Se publică termin de 6 luni, conform art. 48 din legea poliței rurale, ca păgubașul ei să se presinte in lăuntrul termenului la primărie cu probe legale pentru a i se elibera, căci după espirarea acelui termin, vita se va vinde și banii se vor incasa in folosul casei comunale. Primăria Urbei Huși, 1 No 44. La oborul acestei primării aducăndu-se un cal, in păr murg, cu pete albe pe spinare și cu coama in amandoué părțile și după public țiunile inaintite in oraș nervindu-se proprietarul lui, pe o parte s’au declarat de pripas, iar pe de alta se pulică termenul de 6 luni, conform art. 48 din legea poliției rural« spre deșteptarea pugubașului. Primăria urbei Peatra, No. 108. De câtră Comisiunea ce in conformitatea art. 2, aliniatul a, din regulamentul de infrumusețare a orașului a fost numită, clasificandu-se intre baratcele ce urmează a se desființa in noul curent clădirile următoare: Strada Nouă. 1) Bucătăria de la casele d-lui Marcu Eșanu, fără No. 2) Casa cu No. 31 a d-lui Avram sin Șmil. Strada Mare. 3) Casa No. 76 și 81 a lui Simon Bender. 4) Casa No. 79 aim Solomon Bereu Leib. 5) O dugheană fară No. a d-nei Țiva Herșcu. 6) O dugheană fără No. a d-nei Toba Mer Leib. 7) O dugheană cu No. 43 a lui Iancu Cărligeanu. 8) O dugheană cu No. 145 a lui Herșcu Hrimzon. 9) O dughiană cu No. 146 a lui Herș Ber Grinstain. 10) O dugheană fără No. a lui Moisi Laba de la Rădin. 11) O dugheană cu N. 163 a lui Ioan Anatasiu. 12) O dugheană cu No. 694 a lui Piicu Câți. 13) O dugheană cu No. 46 și 45 a lui Calmăn Culbece. 14) O dugheană cu No. 44 și 43 a lui luc Fișei Tacsieriu. 15) O dugheana cu No. 42 a d-nei Măriuca Vornicul. 16) O dugheană cu No. ii a lui Șmeil Ciubotariu. 17) O dugheană, cu No. 40 a lui Bereu sin Șmil Făinariu. Strada Veche. 18) O casă fără No. a d-lui Costantin Șoarec. 191 Baretcele d-lui loan Anastasiu din colț in numar de 8, impreună cu gardul. 20) Pitălia d-lui Ilie Nastulea cu No. 59 cu casa de alăturea de sub un acoperemânt. Se publică spre cunoștința proprietarilor lor ca până la 15 Mai anul curent 1876 să le desființeze si in sud, căci la neurmare să vor dărâma de primărie, conform citatului Regulament. Asemenea sunt obligați și proprietarii acaretelor notate mai jos, care sunt acoperite cu tablă, ca pănă la termenul aratat mai sus să inceapă și să facă păreții de cărămidă, căci la neurmare se va aplica și pentru aceste disposițiunea arătată mai sus. Strada Nouă. 1) Creele No. 68 și 69 a d lor Lupu Cibotaru și Bereu Ciubotaru. 2) Casa No. 38 a d-lu Aron Moisi. Strada mare. 3) Casa No. 2 a d-lui Moisi David Roșu. 4) Casa No. 13 a d-lui Burăksin Linba. 5) Casa No. 18 a d-nei Tolea Vadana. 6 Casa No. 26 și 27 a d-lui Ancei si Iosib, urmând la aceasta a se mai micșore și streșina fiind defectuoasă. 7) Casa No. 92 a d-lui Pincu Mungiu, și 93, a lui Haim David sin Bereut Leib. Primăria comunei Todireni. No. 1132. Fiindcă in ziua de 28 a trecutei luni, neputăndu-se ține licitație in pretoriul acestui oficiu, pentru darea in antrepriză a craturilor de băuturi spirtuoase și vânzuri de vite, pe anul curent 1876, precum și a dreptului de crâșme pe timp de 3 ani, incepător de la 23 April anul 1876 și pănă la acea zi și lună al anului 1879, din cauză că nu sau presentat concurenți spre aterdisii la mezat. Se publică din nou termen pentru ziua de 25 ale curentei luni Ianuarie 1876, spre deșteptarea concurenților, care cu garanță in regulă, să se presinte in aratata zi in camera acestui oficiu, spre aterdisi la mezat, conform legei, iar condițiunele acestor erate, amatorii ce vor fi le poate vide in cancelaria acestei primării, in toate zlele și înaintea de terminul fixat. Comisia dispărutei I Iași. No. 119. Pentru vânzarea averei sechestrată de la D-nii Costantin și Casandra Ghiulea in pretenția d-lor Dumitra a Aniței și soția sa Zamfira pentru bani, fiind regulat termin la 30 Ianuarie a. c. oara 12 din zi, in piața primăriei. Se publică spre cunoștința generală. Comisia Despărțirea III Iași. No. 81. La 19 a curentei, urmând a se vinde licitativ obiectele mobiliare, sechestrate de la Rudolf Machalevschi spre îndestularea d-lui Grigore Mititelu cu o sumă bani. Se publică acest termen pentru deșteptarea concurenților, carii să se presinte in piața Primăriei locale, unde urmează a să efectui vânzarea. Comisia desp. 1, poliției Tărg. Frumos. No. 9. Avănd in videre cartea de judecată a d-lui jude plasei Cărligatura sub No. 241, investita cu formula esecutorie la No. 87, din 1875 Defhemvrie 12, prin care obligă pe D. Carl Vassenbag fost cu domiciliu in astă ulbă și acum cu domiciliul necunoscut, să restitue d-lui Ignați Coler suma de 12 lei n. 98 bani, plus tacla timbrului și 30 franci cheltueli de publicații, transport și plata de aparare. Pe puterea art. 388 procedura civilă. In numele legei se somează pe D. Carl Waisenbag cu domiciliul necunoscut, ca de la data fonei presente și pănă in termenul prescris de lege, se achite cătră noi sau direct d-lui Coler suma prevăzută in aceasta somațiune, căci la din contra, se va păși la urmărirea averei. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCE. Tribunalul jud. Iași secția I-a. ESTRACT. No. 33. Fiindcă domiciliul și reședința d-lui George Litinschi ete necunoscut in România, spre a i se putea semnifica copie de pe hotărârea Tribunalului Iași secția I, No. 5, din 8 Ianuar, anul 1876, dată la procesul ce i sau intentat de d-na Elena Emilia Litinschi născută Pach, pentru divorț, și prin a căruia dispositiv se declară d slăcută căsătoria dintre reclamantă Cu domnia sa. Tribunalul conform art. 75 al. 6 pr. civilă, publică aceasta spre cunoștința d-lui George L tinschi că espusa copie de hotărâre, este depusă la biuroul d-lui Portărel de ședință a acestei secțiuni gata a i se da intra căt va voia usa de dreptul de apel ce i s’au acordat, conform legei, la din contra va perde acest drept, terminul apelului se socotește de la data eșirei acestui estrad prin fone. Secția a 111-a. No. 20. In virtutea sentinței No. 155 a Trib. Iași secția I, și după cerirea d-lui Gr. I. Mititelu, procuratore a d-nei Maria Castane, pe de o parte sau pus sequestra pe veniturile cuvenite d-lui Scarlat Tăutu după imobilul ce-l posedă in Iași disp. III, strada Podul Vechi, spre îndestularea d-nei Maria Castano cu o sumă bani, iar pe de alta conform art. 481 din pr. civilă, se publică această sequestrare spre cunoștință. No. 25. D-nul Neculcea Muta, de profesiune funcționar, domiciliat in Iași, prin comandamentul înregistrat la No. 689, au somat pe d na Ester Bela RosenMoi, de profesiune liberă, domiciliată in Iași, dispărțirea II, ca in termin de 30 zile se respunda suma de 100 galbeni, și a lor procent de 18 la sută pe an de la 23 April 1875 și pănă la numerătoare, plus 20 la sută clausă penală, ce se reclamă in virtutea obligațiunei hipotecară inscrisă de Tribunalul Iași secția III in condica inscripțiunelor la No. 85 din 7 Mai 1869 și investită cu formula esecutorie. Fiindcă d-na debitoare in avetatul termin ce au espirat, n’au plătit banii, iar d-nul creditare prin petițiunea înregistrată la No. 58, cerănd a se pune in urmărire vânzarea imobilului, care este una casă situată in orașul Iași, dispărț. II, strada Nicolina, inscrisă la No. 1237, construită de cărămidă, acoperită cu șindrlă și care se compune din o dugheană și 3 odă, cu șiță și pivniță dedesubt, având in ogradă o altă casă, construită tot de cărămidă, acoperită cu scânduri și care se compune din 5 odăi, in stare proastă, cu locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din proc. civilă. Trbunalul publică vănzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenarile la, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a III, cu garanția cerută de lege la 19 a lunei Aprilie, ziua Luni 1876, oara 11 din 7, când ave a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 proc. civil. Totodată se somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și arata pretențiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 24. D-nul Panaite Jiquide, de profesiune atelieriu, domiciliat in Iași și d-l Constantin Alep, precuratore d nei Eret, născută Areez, din Iași, prin comandamentele inregistrate la No. 035 și »19, au somat ambci pe d-nul Vasile Stamatu, de profesiune liberă, domiciliat in Iași, disp. III, cel intăiu au somat, ca in termn de 30 zile se respundă suma de 35 galbeni cu a lor procent de 17% Pe lună de la 27 Otomvrie a. c. și pănă la numerătoare, plus 10 galbeni clausă penală, ce se reclamă in virtutea transacțiunei din 30 Mai a. c. legal, la No. 5503 și investită cu formula esecutorie sub No. 213 de Trib Iași, fără prejudețul cheltuelilor de urmărire, iar cel al II, au somat de ai respunde suma de 120 galbeni cu procent de IV, pe lună, de 26 Octomvrie trecut și pană la numerătoare, fără prejudiul cheltundlor de judecată ce are a lua in virtutea oblig. leg. de Trib. Iași secț. III, investită cu formula esecutorie sub No. 344. Fiindcă d-nul debitor?, in aretatul termin re au espirat, n’au plătit banii iar d-nul P. Jiquide prin petițiunea înregistrată la No. 10420, cerănd a se pune în urmărire vânzarea imobililor, care sunt: 3 prăvălii situate in orașul Iași disp. I, strada Mare, înscrise la No. 2, 3 și 4, sub un acoperement, in rond, construite de cărămidă, acoperite cu tinichea, având fiecare prăvălie căte o odae, megieși aduse pe de o parte cu prăvălia d-lui Lefter Rafail, iar pe de altă parte cu prăvălia d-lui Iorg. Stamatiu, precum și d nul Constantin Alcaz proc. d-nei Ecat, prin petițiunea inreg. la No. 10744, a cerut a semnifica urmărirea imobililor d-lui V. Stamatiu, conform art. 523 procedura civilă, cu acea a d-lui Jiquide, deoarece debitorele a desistat de la terminul de 30 zile prevăzut prin comandament. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din procedura civilă, Trbunalul publică vânzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpăra indicatele imobile cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a III-a cu garanția cerută de lege la 21 a lunei Aprilie, ziua Mercuri 1876, oara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art 5 59, 561 564 și 565 proced. civilă. Totodată se somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau orice alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și arata pretențiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 23. D-nii loan Hagi Ghenciu, Neculai Manu și Herș Hofman, cu domiciliul necunoscut in Romănia. In virtutea art..... din pr. civilă, sunt citați a se presenta in persoană sau prin procuratori admiși de lege, înaintea secțiunei III a Trib, la 28 a lunei Ianuar anul 1876, oarele 11 din zi, cănd are a se judeca contestația făcută de d-nul Panaite Popazol la tabloul de ordine a creditorilor lui Avram Lantman, aducănd atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsa. No. 338. In baza jurn. consiliului de miniștri din 12 Decemvrie 1875, in urmarea adresei prefecturei de județ No. 12.345, acest trib, prin inchierea ce a luat la 10 Ianuarie curent No. 115 a jurnalului, ordonând vănzarea silită a caselor cu atenansele lor din Iași, proprietate a d-nei Eoșevița Negroponte spre satisfacerea fiscului cu suma de 15.430 lei 79 bani, datoriți de d. Neculai Buzdugan din arenda moșii statului Tomeștii căștiul al 3-le și al 4-le din 1870, in vederea art. 25 din legea de urmărire și art. 57 din regulamentul acelei legi, publică vănzarea indicatului imobil spre cunoștința persoanelor amatoare de a’l cumpără, ca să se presinte in camera acestei secțiuni, la 26 a lunei Martie anul curent ziua Vineri, oarele H dimineața, cănd are a se face adjudecarea potrivit cu art. 539-550 și cu restricțiunea art. 559,561, 564, 565 proc. civ, tot odată conform art. 506, somăm pe toți acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate usufruct, chirie, privilegiu, servitute, ipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca in lăuntrul acestui termin, să se presinte la trib, spre a-și valida pretențiunile, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No 340. In basa jurn. consiliului de miniștri, din 22 Decemvrie 1875, in urmărirea adresei prefecturei de județ No. 152, acest trib, prin inchierea ce a lua la 16 Ianuarie curent No. 416 a jurnalului, ordonând vânzarea silită a caselor din Sculeni a d. Leib Yätfljelul sau Harabagiul, spre satisfacerea, casei fiscului cu suma de 1865 lei, datoriți ca amendă pentru contravențiune la legea monopolului tutunurilor, in vederea art. 25 din legea de urmărire și art. 57 din regulamentul acelei legi, publică vănzarea indicatului imobil, spre cunoștința persoanelor amatoare de a’l cumpără, ca să se presinte in camera acestei secțiuni la 26 alunei Martie anul curent, ziua Vineri, oarele 11 dimineața, cănd are a se face adjudecarea potrivit art. 539-550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564, 565 pr. civ., tot odată conform art. 506 somăm pe toți acei ce ar pretind vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit ca in lăuntrul acestui termin, să se presinte la trib, spre a-și valida pretențiunile, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Tribunalul județului Dorohoi. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 70. Prin sentința Tribunal, județului Dorohoiu No. 420, din 29 Noemvrie 1875, numitul Ioan Popovici, fost domiciliat in comuna Sămhău, s’a condemnat in virtutea art. 309 alin. 2 codul penal, la închisoare corecțională de 3 luni, și la amendă de 100 lei noi in folosul Statului, pentru faptu că in noaptea de 18—19 Septemvrie 1874, au furat o câtime popușoi de pe locul d-nului Leiba Sig.1, și fiind că acum domiciliul acestui condamnat este necunoscut, se publică acest estract spre cunoștința sa, cu deșteptare că in terminele prescrise de art. 183 și 198 procedura penală, el are dreptul de oposițiune la acest Tribunal și de apel la Curte, in contra menționatei sentințe, socotindu-se acest termin, de la data publicărei acestui estract prin foaea oficială. Trbunalul județului Neamțu. No._ 26534. D-na Zoița născută Iftime a Pănteiu, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 71 din pr. civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege inaintea acestui Tribunal, la 20 a lunei Fevruar anul 1876, vara 10 din zi, cănd ave a se judeca procesul de divers ce au intentat consortele seu, d-nul Ioan Iacob Ungureanu, iar esemplarul de reclamațiune și copie de pe ordonanța Tribunalului No. 3831, s’au anexat la esemplarul de reclamațiune lipit pe ușa Tribunalului local, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare, causa se va căuta in lipsă. No. 26548. D-nul Lascar Crupenschi, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 71 din pr. civilă, este citat a se prosreta in persoană sau prin procurator admis de lege, inaintea acestui Tribunal la 20 a lunei Fevruarie anul 1876, vara 10 din zi, cănd ave a se judeca procesul civil, ci eau intentat d-l Iosep David Corbu pentru bani, iar exemplarul de reclamațiune sau alipit la citațiune pusă pe ușa Tribunalului local, aducănd atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. Tribunalul județului Roman. ESTRACT No. 291. De pe sentința corecțională No. 557 a trib. județului Roman de la 22 Decemvrie 1875, d-nul Procuror local cu adresa No. 2679 din 1875, au trimes in cercetarea acestui trib, procesul in care se inculpă pe Costachi Cornea, Iordachi Ciubotariu, Gh. V. a Tomei, Petrachi Comonță și loan Voiă, pentru că prin violență au răpit de la Dimitrie Iacobescu punga cu 60 g alb., d. substitut de procuror au cerut a se pedepsi inculpații afară de Comonița, conf. art. 308 c. p. și să admită dispăgubirea civilă, constatăndu-se quantum conform art. 1222 cod. civ., iar pe Domoniță să se achite de faptul ce i se impută. Trib. pentru motivele prevăzute in sentință și in baza art. 308 cod. pen., și 1222 cod. civ., ascultând conclusiunile minissterului public. Hotărăște , condamnă pe Costachi Cornea, Iordachi Ciubotariu, Gh. V. a Tomei, Ioan Voină ca se stea la închisoare corecțională timp de căte 2 luni de zile fiecare și se plătească solidar in dispăgubirea pacientului Dimirie Iacobescu suma de 60 galb. plus 40 lei noi cheltueli de judecată, iar pe Petrachi Comanița ii achită de faptul ce i se impută, apărândul de verice penalitate, sentința să dă cu drept de oposiție pentru judecatul in lipsă, conf. art. 183 p. p., și cu drept de apel conform art. 196 și următor pr. pen., partea nemulțumită. Dată și pronunțată in audiența publică de astăzi 22 Decemvrie 1375. Tribunalul județului Vaslui. No. 17,994. La 19 a viitoarei luni Fevruarie 1876, urmând a se cerceta procesul corecțional, intentat lui Simion Blanariu, pentru delict de banie, și necunoscăndu-se domiciliul numitului inculpat, pentru a i se pute smăna citațiunea, se publică conform art. 75 al. 6 pr. civ., cu invitare a se presenta in camera acestui trib., căci la din contra, procesul se va cerceta in absența. No. 18,000. La 17 a viitoarei luni Fevruarie 1876, urmând a se cerceta procesul corecțional intentat Mărioarei lui Ilie Cismariu pentru delict de barae, și necunoscăndu-se domiciliul martorilor jidovul Iancu și evreica Hula, pentru a li se puteamăna citațiunile se publică conform art. 75 al. 6 pr. civilă, spre cunoștința numiților cu invitare a se presenta in camera acestui trib., căci la din contra, procesul se va cerceta in absență. •s "S TTi 3 "S •§ JI © Ö *C* S5 „O ^ „O p” pq Ia ^ ^ ^ ^ 130 1408 4 1542 „ 220 990 1210 I și pre mare, se așaza un altul mic de tot și terminat in săgură. De asemene la biserica Dan cu tot din Iași, și la alte biserici, pe lângă lipsa de măsură a părților, mai sunt și formele cele greoie ale turnurilor, astfel la Sf. Vasile, Sf. Sava, Sf. Nicolai cel sarac, bis. Banul etc. din Iași, bis. Colțea, Schitu Măgureanu, Sf. Voivozi, Mihai Vodă etc. din București. Am arătat căteva din Iași și București, adică monumentele celor două capitale și cred că este de ajuns, căci a inșira pe toate cărora le lipsesc valoarea artistică, este a face dialogul tuturora bisericelor noastre. Un popor iși are arhitecture ca conform caracterului, simțimintelor și moravurile sale, și toate aceștia se învederează și se exprimă in tensiul seu, căci templul reproduce aspirațiunile lui sufletești, fiindcă religiunea lui este expresiunea credinților sale și conform acestei aspirațiuni, acestei credinți, se împrumută, se accentează și forma templului, a caracterului său architectonic. Există legătură intre proprietar și casă, căci cu căt proprietarul este înzestrat cu mai mult gust, cu mai mult spirit de ordine, pe atât vedem și in casa sa căutată podoaba, frumuseții, prin mijlocul unei îngrijiri vădite, prin orănduială și altele. De asemenea există legătură intre un popor și templul seu și acolo unde vom găsi biserici fără valoare estetică și sub aspecte de ruine, acolo starea sufletească este josnică cu totul și credința începe a dispărea spre a face loc nepăsării, căci la orice popor vedem complectă asemănare intre starea sa sufletească și templul seu. Separarea, cioplirea și prefacerea munților in templu la Indieni este expresiunea credinței lor panteiste, arătăndu-ne totdeodată și puterea simțimentului lor religios pentru care mii de brațe din neam in neam sbuciumau natura, prefăcând o un templu. Templul fiind expresiunea credinței ce înfățișează, se poate judeca din felul templului de măsura acelei credinți. Templul gotic este deplina incoană a credinței creștine cu totul spirituală, și cu înălțarea cat mai mult a tuturor liniilor și turnurilor sale, pare că se înalță și sufltul creștinului la cerul spre care aspiră și pentru care lumea aceasta este un ce vremelnic. Înfățișarea bisericilor noastre este strivită la vedere și nu ne arată decăt îngustimea minții acelor ce le-au zidit și lipsa credinței celor ce le îngrijesc. Din toate bisericile țerei noaste nu este decăt una singură, care cu drept cuvânt se poate numi maestrio de artă, și aceasta este mânăstirea Curții de Argeș, ce apare in mijlocul arhitecturilor noastre, cum apare steaua pe bolta întunecoasă a cerului. Pe malurile Argeșului cu valuri sgomotoși, intre falnicii Cărpați, măreție Dumnezeească, se inalță și această biserică, fală omeneasca. Dar mai cu samă fala lui Neagoe Vodă căci dansa ne-a remas nouă spre pomenire, despre măreția inimei lui, cum și de măestria celui ce a croit-o și zidit-o. Să arătăm dară in ce stau frumusețele aceste arhitecturi. Mai intăi in fața bisericei se află un chioșc in forma celor maurești care slujește pentru a acoperi toaca. El este susținut pe patru coloane slobode adecă neîngrădite de la una la alta. Bazele lor sunt puțin inalte și rotunde, iar capitolele săpate in imitațiuni de stalactite care cum știm sunt din podoabele de căpitenie ale architecturei maure. Pe aceste patru coloane se razămă patru arcuri sfârșite in dentelare, adică săpături sfârșite ascuțit și gingaș, printre care pătrude lumina. Prin frumuseța și gingășia lor ele samănă cu o cusutură aleasă de gherghef. Deasupra acestei dentelări sunt două arcuri scoase neted din peatră in forma a doi colaci. In urmă vine un alt colac de piatră mai gros decăt cei doi de ’ntăi, iar locul rămas gol la mijloc este neted, adăugănd la efectul reliefului arcurilor. Arcul al treile nu este neted ca celelalte doue, ci este supit imitănd împletiturile crucișe de cordele. Deasupra acestui arc vine brăul chioșcului care, bine ințeles, il incinge de jur împrejur. Săpăturile acestui brău pornesc, cele de deasupra, de la stânga spre dreapta in jos, iar cele dedesubt de la stânga spre dreapta in sus, atingăndu-se astfel vârfurile in mijlocul brăului, semănând intre aceasta foarte mult cu niște teci umflate și resucite de fasole și care ar ave care ar ave pe cotul acelaș punct de plecare. Locul remas slobod intre brăul incingător și arcuri formează pe fiecare față căte două triunghiuri umplute cu săpături numite arabescuri și foarte neted lucrat. Deasupra acestui brău este remas un plan earăși săpat care slujește drept frisă formată din mai multe ciubuce de deosebite grosimi. Apoi vine învelișul in forma unui clopot scurt la trap și mărginele lățite. Ear pardoseala acestui chioșc este un mozaic din lespezi de marmumură albă și neagră, care pardoseală acum este mai de tot stricată. La trei păși de acest chioșc nuau ca de două ori un stat de om vine însăși clădirea bisericei. Construită in stilul bizantin și împodobită in chipul celui mauresc, ea este din un fel de peatră care dacă nu e tocmai marmură, dar are calitatea ei estetică, căci timpul și asprimea elementelor departe de a o inegri ca pe peatra de rănd, ii dă o nuanță gălbie amintind gingășia tomunului osului de feldeș, ton ce are acum biserica noastră. Trupul bisericei nu este nici pre mare nici pre mic, ci este întocmai potrivit, iar părțile ei sunt așa de bine cumpănite intre dănsele ca proporții, incăt nici o parte susținută nu este nici groaie, nici mare pentru partea susținătoare precum și vice-versa, ci totul se susține in deplină armonie, care se varsă și înfășură biserica de jur împrejur. Dacă aș ave masurele fiecărei părți dintr’usa le-aș arăta aici și atunci s’ar pute calcula raportul și proporția lor. Ea este încinsă cu un brău format din trei colaci resuciți unul după altul, ca niște șerpi. Acești trei colaci sunt săpați fiecare in chip deosebt: pe intăiul mici flori zise arabescuri, pe al doilea imitațiuni de solzi și pe al treilea mici ciopliri neregulate făcute din intăia lovire de daltă; iar insușirea acestor săpături este că dă impresiunea unei materii molatice colacilor de peatră amintind in tocmai moliciunea și mlădierea șerpilor. Zidurile împrejmuitoare ale bisericei in loc de a merge drept pănă la fața pământului cum sunt clădirile de rănd, se inchiagă puternic intr’un soclu alcătuit din mai multe brâuri ale căror planuri sunt gradat e șite afară din ce in ce pănă la fața pământului, astfel că lărgimea basei pe de o parte dă bisericei soliditatea reală, și vădită totodată ear pe de alta adaogă la înfățișarea ei sveltă ce are, câștigând astfel aspectul unui monument prin ființa soclului, pe care ea pare așezată și amintind, deși in chip deosebit, soclul cu trepte pe care se ridica templul la Greci. (Va urma). (Din Convorbiri Literare). P. Verussi.