Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)
1876-07-11 / nr. 77
Judele instructor Trib. jud. Fălciu, mandat de aducere. No. 992. Noi Alexandru Hotnog, judecătorul de instrucțiune de pe lăngă Trib. jud. Fălcu, măndăm și ordonăm tuturor portăreilor și agenților puterei publice, a aduce înaintea noastră conformăndu-se legei pe Dimitrie Orfanu, fost domiciliat in comuna Roșești și acum necunoscut, spre a fi ascultat asupra faptelor de care este inculpat. Invităm pe toți depositarii puterei publice, a da mână de ajutor la cal de trebuință pentru esecutarea mandatului de față, spre acest final s’au subsemnat și sigilat cu sigilul nostru. Copie de pe acest mandat se va lăsa inculpatului, conform art. 99 proced. penală. Dat la 3 Iunie 1876. Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 608. In baza cărței de judecată No. 87, dată de judele ocol. al II-lea din Iași, la 17 Martie a. c., investită cu formula esecutorie, a căruia dispositiv este, ca Miralachi Dănilă se deie d-lui Nuță Fairștain, 3 merțe orz sau in caz contrariu suma de 150 lei vechi valoarea orzului, plus clausă penală de 2 franci pe fiecare zi, de la 26 Octom. anul 1875 pănă la numerătoare și timbru întrebuințat și in baza cererei d-lui Nuță Fairștain inreg. la No. 2541, D-nul I. Baltasar, portărel Trib. Iași, in numele legei și conform art. 388 proced. civilă, somează pe d-nul Mihalachi Dănilă, cu domiciliul necunoscut in România, ca in termin de una zi liberă de la publicarea acestiea, să respundă d-lui Nută Fairștain s’au mie păstrătorul titlului esesecutor, suma de 3 merțe ori s’au sus menționata sumă, cunoscând că in caz contrariu se va procede la urmărire, conform legei. Făcut in dublu escroplar. Judele de pace ocolul II din Iași. No. 1069. Prin cartea noastră de judecată No. 198, din 25 Iunie a. c., l’au condemnat pe d-nul Grigore Stroici, a plăti d. Pincu Rudberg suma de 198 lei noi, cu procente legale de la data reclamației pănă la numerătoare, plus 13 franci cheltueli, osebit timbru. Aceasta pe baza înscrisurilor presentate de d-nul Pincu Rdberg și a art. 1169, 1170 cod. civil, 28, 150, 146 proced. civilă, cu oposiție și apel. No. 1080. Prin cartea noastră de judecată No. 199, din 25 Iunie a. c., s’au condemnat pe d-nul G. N. Hulban, a plăti d-lui Pincu Rudberg suma de 200 franci, cu procent legal de la data reclamației pănă la numerătoare, plus 16 franci cheltueli, osebit timbru, aceasta pe baza înscrisului presentat de d-nul Pincu Rodberg și pe baza art. 28, 140, 146 proced. civilă, 1160, 1170 cod. pen., cu oposiție și apel. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 264. Conform art. 12, 227 și 75 al. 6 proced. civilă, d-nul Berent Ghinsberg fost in acest ocol ear acum cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta in persoană in pretorul nostru in ziua de 13 Iulie a. c., oarele 11 din zi, spre a respunde la interogator, in causa reclamată da d-nul Nusem Burich pentru o chitanță de împrumut, ce ar fi achitat’o, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. Judele Director al juriului de expropriere pentru Comuna Porcești plasa Siretiu de Jos, județ. Roman. No. 2825. După reclamațiunea făcută de d-nii avocați Costachi Preda și George Georgiade, in calitate de Procuratori și mandatari d-lor Dimitrie și Temistocle Ioan, ieputerniciți prin procura legalisată de Trib. jud. Roman sub No. 8087, contra societăței acționarilor căilor ferate Romăne da pe linia Roman-Galați-București, representata prin Direcția Generală cu reședința in capitala București, pentru pământul expropriat cu construcțiunea căilor ferate, din moșia Mirceștii situată in comuna Porceștii din plasa Siretiul de jos județul Roman, proprietate a numiților d-ni Dimitrie și Temisto y Ioan. Tribunalul prin procesul verbal No. 1966, indhiet conform legei de expropriare, pe de o parte au recunoscut utilitatea exproprierei făcută de compania căilor ferate din aratata moșie Mirceștii, iar pe de alta procedând la compunerea gurilor de expropriere ca să hotărască indemizațiunea cuvenită d-lor Dimitrie și Temistocly Ioan, au numit jude director al juriului de expropriere pe D-nul Vasile Dimitriu membru de ședințe. Și conform art. 40 din legea expropriere in ședința publică au tras la sorți 9 jurați ordinari și 3 suplementari dintre procesele din plasa Siretiu de jos, care compun turul de expropriere după lista formată de consiliul județian, conform legei de expropriere pentru anul curent 1876, și după rândul tragerei sorților au eșit. Jurați ordinari: 1) D-nul Constantin Boldescu din comuna Galbenii, 2) D-nul Ioan Constantinovici din comuna Galbenii, 3) D-nul Costache Roată din comuna Gălbenii, 4) D nul Alecu Ciocanii din comuna Hociugii, 5) D-nul Costache M. Ciocanu din comuna Hociungii, 6) D-nul Ioan Oatu din comuna Porceștii, 7) D-nul Nastase Năgejde din comuna Porceștii, 8) D-nul Dimitrie Gavriiu din comuna Poreștii și 9) D-nul Mihail Jora din comuna Tufești. Iar jurați suplementari : 1) D-nul Alecu V. Sava din comuna Porceștii, 2) D-nul Gheorghe Florescu din comuna Bahna și 3) D-nul Constantin Diaconu din comuna Onișcanii, pentru a hotără indemizațiunea cuvenită d-lor Dimitrie și Temistocly Ioan pentru pretențiunele eexproprierei. Noi judele director al juriului de expropriere pentru comuna Porceștii din plasa Siretiul de jos jud. Roman. Se publică prin foaea presentă menționata hotărâre de expropriere a Tribunaluilui, conform art. 22 și 41 legea de expropriere, spre cunștința celor interesați, cităm d-mi jurați aratați mai sus, pe Direcțiunea Generală a societăței acționarilor căilor ferate cu reședința in capitala București și pe d nii avocați Costache Preda și George Georgiade domiciliați in Roman, in calitate de mandatari d-lor Dimitrie și Temistocly Ioan, ca in ziua de 23 a curentei luni Iulie anul curent 1876, oarele 11 dini zi, să se presinte înaintea noastră judele director in camera Primăriei com. Porceștii, spre a se determina o asemenea lucrare. Persoanele sus menționate sunt invitate a se conforma citațiunelor publicațiunilor și lege de expropriere. CURIERUL DE IASSI. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Joi 8 Iulie, la oarele 11/2 dimineața I. S. Domnitorul, in prezența D-lor miniștri, înconjurat de casa Sa civilă și militară, a primit, la Palatul din Capitală, in sala Tronului, cu solemnitatea obicinuită, biuroul și comisiunea Senatului, însărcinată a prezenta Măriei Sale adresa spre răspuns la discursul Tronului. D. Ioan Ghica, vice-președinte al Senatului, a cetit următoarea adresă: Măria Ta, Senatul s’a grăbit a se aduna pentru a putea corespunde apelului Măriei Voastre și a readuce și cu această ocasiune omagiile sale respectuoase și cel mai deplin devotament. Senatului nu’i va lipsi patriotismul și moderațiunea la care Măria Voastră faceți apel, și in fața evenimentelor grave cari se petrec in hotarele noastre, națiunea română, respunzănd dorințelor Europei și intereselor sale, va continua, sub paladiul neutralităței, a desvolta și întemeia in pace forțele sale economice și a complecta organisațiunea sa socială. Reducerile in cheltuelile Statului, ce guvernul Măriei Tale este hotărât a face Senatul nu poate de căt a le aproba, căci numai punând echilibru intre veniturile și cheltuelile Statului, vom inceta de a ave recurs la contribuțiuni noui, care ar putea sl ei mijloacele de producțiune ale țarei. Să trăești Măria Ta. Să trăească Măria Sa Doamna. Să trăească Romănia. Președinte: Calinic, Mitropolul UngroVlahiei. Vice-președinți: loan Ghica D. Sturdza. Secretari: N. Cămăreșescu, St. Belu, D. R. Rășcan. Chestori: Tache Moscu, N. Manolescu. (L. S.) înălțimea Sa Domnitorul a răspuns: D-lor Vice-președinți D-lor Senatori Sunt foarte simțitor pentru sentimentele de devotament ce ’Mi exprimați și astă dată. Asigurările ce ’Mi dați, in numele Senatului, ’Mi sunt cu atăt mai scumpe cu căt, in împrejurările actuale, numai prin o strinsă înțelegere intre corpurile Legiuitoare și guvern, numai sprijinit și de spiritul de moderațiune al mandatarilor națiunei, vom putea menține, in fața evenimentelor ce se petrec la hotarele noastre, neutralitatea atăt de necesară spre a înlătura pericolele exterioare, spre a lucra la dezvoltarea din năuntru a intereselor morale și materiale ale iubitei noastre Patrii. Ve mulțumesc incă o dată, D-lor Senatori, pentru afecțiunea domniilor voastre. Doamna se asociează la aceste mulțumiri. La 6 curent, oarele 8 dimineață, M. S. Domnitorul, mergând pe platoul de la Cotroceni, a bine-voit a asista la tragerea la țintă cu tunurile cele nouă, sosite astă primăvară. Joi, 1 Iulie 1876, s’a ținut și a treia solemnitate a distribuțiunei premiilor elevilor școalelor primare din capitală, tot in sala Ateneului. Și in această zi, ca și in cea precedentă, sala era plină de un numeros public, părinți ai elevilor, cari așteptau sosirea M. S. Domnitorului, spre a deschide solemnitatea. La oara 1, Măria Sa sosind, a fost salutat de muzica militară și primit la intrare de către d. ministru al instrucțiunei și membrii consiliului permanent de instrucțiune. Intrând in sala solemnitatei, Măria Sa a fost intimpinat prin un imn căutat de elevii conservatorului de muzică. După terminarea imnului, d-nul institutor N. Scurtescu a pronunțat un discurs, care a fost aplăudat de public. După terminarea discursului d-lui Scurtescu, M. S. Domnitorul ordonând intrarea premianților in sala solemnităței a respuns la discursul d-lui Scurtescu prin un alt discurs, care a fost necontenit aplăudat de corpul profesoral și publicul asistent. După terminarea respunsului Măriei Sale, făcăndu-se apelul nominal, au venit pe rănd toți elevii de premiat de ’și-a primit coroanele din minele Măriei Sale, iar premiile din minele d-lui ministru al instrucțiunei. Premianții I cu cunună erau salutați de muzica militară. Premianții I ai claselor superioare de la aceste școale, ca și ai celor alte școale, deosebit de premiile destinate de minister, mai primeau din minele Măriei Sale incă căte un premiu ce Măria Sa trimisese mai dinainte pentru acest scop, spre încurajare. Este mai cu neputință a descrie cineva emoțiunea de care era cuprins tot publicul asistent la aceste serbări școlare, auzind atăt discursurile rostite de profesori și respunsurile pline de patriotism și de malte cugetări ale Măriei Sale, căt și inocenta impaciență mai cu samă a micilor elevi și eleve, cari ,așteptau să-și primească din minele Domnitorului modesta, dar prețioasa recompensă a silințelor lor de peste an, cum și afecțiunea cu care erau primite de către Măria Sa aceste tinere ființe, pe care le încunună dăndu-li părinteasca mângâiere. După terminarea și acestei a treia solemnități, M. S. Domnitorul a părăsit sala in aplauzele publicului și elevilor primind cu gentileță buchete oferite pentru M. S. Doamna. D. Scurtescu a vorbit asupra însemnătății invățămăntului primar, despre personal, clase, programă și local, arătând neajunsurile principale ale acestor condiții ale școalei, și crede că îndreptarea acestor condiții ar fi cel mai sigur mijloc pentru a face națiunea fericită. La aceasta M. S. au bine-voit a răspunde Domnilor, „Sunt fericit de a putea prezida estimp solemnitatea distribuirei premiilor la elevii școalelor primare. Știți interesul ce am purtat totdeauna pentru invățămăntul popular; el este temelia instrucțiunei, el dă mai intăi direcțiunea studiilor și de la dănsul depinde adesea soarta ce copilul ’și prepară vi ziua in care va intra in societate. Nu se poate clar veghia îndestul asupra acestui învățământ, și nu este sarcină mai nobilă și mai frumoasă decăt aceea a institutorului primar. El devine pentru copilul încredințat creșterei și invățăturei sale un al doilea părinte care ’i dă o a doua viață, aceea morală și intelectuală. Voiu cere intotdeuna guvernului Meu a nu cruța nici un sacrificiu pentru școalele primare, pentru prosperarea, pentru înmulțirea lor. Un mare și generos rege al Franței zicea in vremele trecute că nu va fi mulțumit de căt cănd fiecare supus al său ’și va avea fiertura pe vatră asigurată, eu voi zice la răndul Meu că in ziua aceea voi fi pe deplin mulțumit cănd fiecare român va ști să scrie și să citească, căci atunci traiul său moral și material va fi asigurat. Timpul nu ’Mi a permis in anul anul acesta a asista la examenele d-voastre, precum am făcut pentru alte școli. Sper că in cursul anului insă o voi putea face. Cu toate acestea insă, in călătoriile Mele prin țară, ’Mi am făcut o deosebită plăcere de a vizita școalele primare de prin orașe și de prin sate chiar, și pretutindeni Am constat un real progres. Inițiativa luată in anul acesta de primăria capitalei de a clădi o școală primară comunală, a cărei temelie Am fost fericit a o putea așeza Eu-Insumi, această inițiativă este din cele mai lăudabile și sper că acest exemplu se va imita in curând de celealte orașe ale țerei. Instrucțiunea primară in comunele urbane trebuește căt mai mult susținută de comunele insăși, pentru ca Statul, mai ușurat, pe cât putință, de această sarcină, să poată mai lesne intrebuința prisosul la desvoltarea invățămăntului primar rural, a celui secundar și superior. Tineri și studioși copii, veniți acum de primiți resplata silinților voastre din măria Mea. Voi cari ve destinați a urma cu studiile voastre înainte, mergeți intotdeauna pe această cale spre a deveni intr’o zi membri folositori ai Statului și ai familiei voastre, iar voi care opriți învățătura voastră la studiile primare spre a îmbrățișa arte și meșteșuguri folositoare societății, nu uitați niciodată că omul se onoară numai prin muncă, prin probitate, prin iubirea de Dumnezeu și de patrie.“ Serbarea școalelor naționale s’a terminat in anul acesta cu un prânz oferit de M. S. Domnitorul corpului profesoral din capitală. Au asistat împreună cu d. ministru al instrucțiunei publice peste 40 profesori intre cari: d. Zalomit, rectore al Universității, d. A. T. Laurian, decanul facultății de litere, d-nii membri ai consiliului permanent: Aron Florian, V. A. Urechiă și Gr. Ștefănescu, și delegațiuni din toate ramurile invețământului primar secundar, școala de comerț, muzică, pictură etc. Atăt înainte de masă căt și apoi, pănă târziu la 9 oare sara, Măria Sa a binevoit a se întreține cu fiecare profesor și institutor, arătând pentru școli cel mai viu interes și discutând cu iubire cestiuni școlare, despre interesele învățământului național, despre reforma limbei etc. La prânz, Măria Sa purtă următorul toast: „Ridic, zise Măria Sa, acest pahar in onoarea invățăturei noastre naționale și in sănătatea celor cari sunt chemați a o răspăndi.“ „Urez ca silințele corpului profesoral să fie încununate cu un deplin succes, asigurând astfel tăria și prosperitatea scumpei noastre țări.“ Lungi aclămări acoperiră ultimele vorbe ale Măriei Sale iar d. V. A. Urechiă, in numele corpului profesoral, respinse închinând un pahar in sănătatea M. Sale Domnului. Revista Externă Romănia și cestiunea Orientului De căteva zile ziare foarte răspăndite din străinătate se ocupă cu atitudinea, ce va lua-a România față cu complicațiunea orientală. Astfel Pesth^r Lloyd, organul oficios al ministeriului unguresc și in special al contelui Andrassy, este se vede că autorizat de a desminți știrea despre presiunea, ce România ar vor d’o exercite asupra Turciei, pentru a căpătă concesii de natură internațională, ba chiar posesia deltei Dunărene. Noue freie Presse pe de altă parte crede, că cessiunea deltei Dunărene este o cestiune, care interesează pe toate puterile mari in mod egal și ar trebui să formeze obiectul unei confrente europene. In fine Norddeutsche Allgemeine Zeitung, organul principelui Bismark, crede că mersul răsboiului in Serbia nu e de loc de natură de-a încuraja pretențiunele României și că accentuarea neutralității statului nostru nu poate merge pănă la cererea deltei Dunărene. In urma acestei alarme a organelor cancelarului austriac și a celui germanic au urmat desmințiri, a căror izvor poate să fie Bucureștiul. Acestea se mărginesc a spune, că comunicările, făcute Porții in mod confidențial din partea agentului romănesc, nu au de loc cuprinsul, care li se substitue, că aceste propuneri n’au fost făcute nici prin memoriu nici prin memorand că nu privesc ștergerea trbutului, ci cer numai stabilirea unui modus vivendi mai convenabil intre imperiu și Romănia și o mai exactă definiție a condițiilor de reciprocitate intre aceste două state. Limbagiul cel lune-eoă al diplomației, care îmblânzește toate espressile ca o arte stilistică rară, nu e făcut pentru a ne lumina asupra cestiunei—sed rriata referro. Tot odată se1 de smint știrile despre moblizare și Nord D. Alig. Ztting este autorizată a declara, că neînsemnatele concentrări la marginea Serbiei (abia suficiente pentru manevrele de toamnă) nu dau numănui dreptul la ipoteze și combinațiuni de o însemnătate oarecare. De pe câmpul de resbel. Depeșe din ijlabe spun, că un nou atac al generalului Lesiania (la Zaițar) asupra unei aripe a trupelor de sub Osman Pașa, a fost respins. O altă știre (din Vissegrad in Bosnia) desminte vestea, că Muntenegrenii ar fi împresurat orașul Mostar. Buletin Comercial. Cursurile curente din piața lașului in ziua de 8 Iulie. Napoleonu 20 fr.—12 Carb. Rus. scăd. 15 la °/ Lira 22—85 Florinul 2 fr. Galbănul 11—82 Marcul 1. 26, „ cu burtă 11—79 Carnea de vacă . . . .cca 90— 80 „ „ vițel .... „ 100- 70 „ „ mascul............................... — — n „ miel • • • • 8 60— 40 Grăsime de vacă . . • • „ 160-------„ „ mascul • • • • » —-------Pâinea, franzelă ; • ■ • 0 80— 60 „ nemțască . . • • » 40------_ de sacară . . ■ • b 40------_ semnă....................................... 60------„ de rând ... ■ „ 33— 80 Făină de popușoi . . . . „ 15— 43 Lumănări de seu . . • „00— — 8 stearin fundul . . • » 440—175 Unt proaspăt....................................... Lapte dulce de vacă • • • » 20— 15 Brânză de vacă . • • • » 40--------,, de oaie . . . • » 60------Unt-de-lemn...................................... 400—267 Oloiu de cănepă . . . . „ — — — Sopon prost................................... 150—100 Monezi cursul Iași. CEVA INTERESANT! Anunciul de noroc a D-lui Samuel Heckscher senr. din Hamburg, care se află ina-rul de astăzi a ziarului nostru, este foarte interesant. Aceasă casă și-au câștigat o reputație atăt de bună prin plata promptă și discretă a sumelor câștigate aici și in împrejurimi incăt noi rugăm pe toți cetitorii noștri, de a supune atenției lor inserțiunea de astăzi. ANUNCIURI. ---------------------——-------------| ADVOCATUL Grigorie M. Buiucliu Licențiat in Drept fost Procuror General la Curtea de Apel din Ias si locuește in strada Păcurari, casele Arhip, vis-a-vis de strada Carp. Carele de consultațiune de la 9—12 dimineața, și de la 6 pănă la 9 sara. (163—12). ^ ________________ Casa in Economie si laput DIN IASSI Cuponul No. 1 de patru lei noui al acțiunelor primei Serii se plătesc in toate zilele intre orele 9—11 a. m. la biuroul casei situat in strada Primăriei, casa Alecu Vasiliu. Tot o dată se roagă pe Domnii Acționari ce posedă recipioe provisorii ale casei ale aduce spre a-și primi actele definitive. Comitetul Dirigent. UNE PARISIENNE DIPL0MÉE sacbant l’anglais dăsire se placer. S’adreser au bureau. (189—2) "Povrlivi Un mandat de plată alcoLULUI» m Unei Prisacani pe numele Maria Mihailescu, sau pierdut in ziua de 8 iuliu, găsitorul este rugat al aduce la Redacția acestei foi. Comisia disp. III din Iași. De cătră o copilă numită Natalia Arbore s’au găsit un bold de aur cu jumal albastru cu o peatră de smarald la mijloc și cu 7 boabe mici de mărgăritar. Păgubașul să se presinte cu probe legale la această comisie spre a-și primi obiectul. ri’oil rripit doue cărți de drept. Cine le-au U dtl Util pierdut poate lua informații la administrația acestei foi. EPITROPIA SPITALULUI Precista Mare din Roman FORE DE PUBLICAȚIUNE. La 16 a viitoarei luni Iulie sau regulat a se ține licitațiune in camera acestei Epitropii pentru darea in antreprisă a facerii din nou a următoarelor obiecte de garderobă și anume: 90 bucăți prostiri 80 „ cămeși 64 „ batiste femeești (degremele) 234 peste tot două sute treizeci și patru bucăți necesare serviciului spitalului pe anul 1876. Se publică prin aceasta ca d-nii amatori de a lua asuprăle facerea unor asemenea obiecte, să se presinte in aratata zi la această Epitropie însoțiți de garanția cerută de legea de comptabilitate când licitațiunea va fi orală și adjudecarea se va face asupra persoanei care va lasa cel mai avantagios preț pentru casă. Condițiunile și probele după care au a se face acele obiecte se pot vedea in toate zilele la cancelaria acestei Epitropii. Epitrop A. V. Irmnescu. No. 183. Roman in 15 Iunie 1876. Casier I. Codreamu.