Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)
1876-10-10 / nr. 112
ANUL IX. Iassi, Duminica 10 Octomvrie 1876. No. 113 PREȚUL ABONAMENTULUI, Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 Inni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase Inni 22 franci. ANUNCIURI. Rândul san local sen 15 bani. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Botoșani. No. 8229. Pe teritorul comunei Costești din plasa Târgului, pripășindu-se o vacă, in păr hulubă, la coarne țapoșe, fără alte semne, precum d. sub-prefect acelei plăși prin raportul No. 2594 incredințată, se publică termin de 6 luni, conform legei poliției rurale spre ivirea păgubașului, care cu dovezi in regulă, să se presinte la Primăriea comunei respective de a o primi. Primăria comunei Cucuteni. No. 1553. Conform regularistrei de Judecător de pace al plasei Stavnic, prin adresa No. 522, la 22 a curentei in iarmarocul de la Frumoasa din Iași, urmează a se vinde: 1 mănzată a lui V. a Balașei, 2 lăicere delănă a lui Ion Hangan, 1 merță popușoi a lui T. Moga, 1 porc a lui Dumitru Butnărică, 1 mănzat a lui T. Trofin, 2 lăicere a lui Ștefan Borci și 2 lăicere a lui Vasile Tricolici, spre îndestularea d-lui V. Cocoveică, cu o sumă bani, se publică spre cunoștința concurenților. Primăria Tărgul-Frumos. No. 837. In privire că la licitațiunea ținută la 2 și 3 a curentei, pentru darea in antreprisă a veniturilor acestei comuni, pe periodul de 3 ani, începător de la 1 Ianuarie 1877, publicată prin foaia No. 101, nu s’au ivit nici un concurent, Consiliul comunal au amănat facerea unei nouă licitațiuni după terminul de 15 zile, focsindu-se in zilele de 21 și 22 Octomvrie curent, oarele 10 dimineața in camera Primăriei, și cu supralicitarea orală la Comitetul Permanent, in ziua de 28 a curentei, să publică aceasta spre cunoștința doritorilor, ca in aratatele zile însoțiți de garanții legale, să bine-voiască a să înfățoșa la concurență, condițiunele de antreprisă se pot observa oricând, pănă la adjudecațiune. No. 809. La 2 și 3 a viitoarei luni Noemvrie, oarele 10 dimineața, s’au decis a să ține licitațiune orală in camera Primăriei, cu supra licitare orală in camera Comitetului Permanent din Iași, la 9 acei luni, pentru darea in antreprisă pe timp de un an, începător de la 1 Ianuarie 1877, a căsăpiilor, mangeriilor și cratul tăerei vitelor și eclozarea cu gaz a 120 fănare din astă comună, să publică aceasta spre generala cunoștință, condițiunele se pot videa in toate zilele până la adjudecare, este citat a se presenta in persoană înaintea secțiunei I a Curței de Apel, la zi a lunei Noemvrie, anul 1876, oarele 11 din zi, când are a se judeca apelul făcut de d-nul procurore general al Curței din Iași, contra sentinței Trib. Neamț No... prin care d-l Gherghel se inculpă pentru iregularitatea in actele stărei civile. Tribunalul județului Iași secția a I-a. No. 696. D-nul G. P. Cardaș, cu domiciliul necunoscut in Romănia. In virtutea art. 75 alin. 6 din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege înaintea secțiunei I a Tribunalului la 29 a lunei Octomvrie, anul 1876, oarele 11 din zi, cănd avea sa judeca propunrea făcută de d-nul Pincu Rudberg in mănele d-nei Maria Cardaș, pentru banii ce are a lua de la d-sa, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, In neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a III-a, No. 770. D-nul Mihai Popescu, de profesiune doctor, domiciliat in Iași, prin comandamentul înregistrat la No. 620, au somat pe d-nele Maria Dimitriu și Savastița Dimitriu, de profesiuni libere, domiciliate in Iași, tutnicele minorilor defuncților Neculai Dimitriu și Iorgu Țincov, ca un termin de 30 zile se respundă suma de 200 galbeni capital cu a lor procente de 192 galbe neplătiți, plus cheltuelile de urmărire, ce se reclamă in virtutea obligațiune hipotecară înscrisă de Tribunalul Iași, secțiunea III, sub No. 421, din 18 Octomvrie 1872 și investită cu formula esecutorie. Fiindcă d-nele tutnice in tratatul termin ce au aspirat n’a plătit banii, iar d-1 creditor prin petițiunea înregistrată la No. 6636, cerând a se pune in urmărire vânzarea imobilului hipotecar, care este o casă situată in orașul Iași disp. II, strada Palatului și strada Sf. Andrei la colț, înscrisă la No. 207 vechiu, iar nou No. 91 și 93, construită de cărămidă, acoperită cu șindilă, in 2 etaje, și care se compune din 2 dugheni și 4 odăi jos, și 3 odăi și o sală sus, având in ogradă o altă casă, construită tot de cărămidă, acoperită cu șindilă, și compusă din 2 odăi și un paravan sus, iar jos o bască cu ușele de fer, 2 pivnițe petruite, 2 magazii de scânduri cu atenansele și locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din pr. civ., Tribunalul publică vânzarea, conf. art. 50 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a III-a, cu garanția cerută de lege, la 14 a lunei Ianuarie, ziua Vineri 1877, oara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația, potrivit art. 539— 550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 procedura civilă. Totodată se somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, uzufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și arata pretențiunele lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 777. Conform procesului verbal, din 22 April 1876, omologat de Tribunalul Iași, secțiunea II sub No. 1106 al consiliului de familie a casei def. Isaia și Anica Aslan și in consecința cererei d-lui Nicu Aslan in calitate de procuratore și tutorele minorilor remași de la defuncții Isaia și Anica Aslan, și anume: Natalia, Elvira și Măndița Aslan, prin care solicită a se pune in vânzare benevol a imobilului remas pe urma defuncților ce se stăpânește de copii majori anume: Elisabeta Leon și Nicu Aslan, in coproprietate cu d-nul Efrim Mazlămi. Tribunalul prin jurnalul No. 3736, din 29 Septemvrie anul ■ curent a dispus punerea in vânzare voluntară a imobilului remas de la numiții defuncți, care după procesul verbal al consiliului de familie sunt: 2 odăi și una bucătărie situată in Iași, strada Sf. Vineri. Pe acest temeiu și in baza art. 681 din pr. civilă, Tribunalul publică vânzarea indicatului imobil, conform art. 687 din pr. civilă, iar concurenții ce ar fi de a compara menționatul imobil, să se presinte in camera acestei secțiuni a IlI-a, la 12 a lunei Noemvrie, zioa Vineri, oara 11 din zi, anul 1876, cănd are a se face vânzarea, adjudecănduse asupra acelui din concurenți care ar da un preț mai avantajos, cunoscând că prețul de la care se va începe licitația va fi de 250 galbeni fixat prin jurnalul consiliului de familie. No. 747. D-nul Meer Loeber, de profesiune comersant, domiciliat in Iași, prin comandamentul înregistrat la No. 609, au somat pe d-nul Gheorghe Bucă, de profesiune comersant, domiciliat in Iași, ca in termin de 30 zile se respundă suma de 400 galb. cu a lor procent până la numerătoare, ce sa reclamă in virtutea obligațiune hipotecară legalizată de Tribunalul Iași, secțiunea III, la 22 Decemvrie 1873, sub No. 9908 și trecută d-lui Meer Loeber de d-na Elena Alex. Asachi născută Damian, cu cesiunea legalizată de Tribunalul Iași, secțiunea III, sub No. 407, din 6 Iuniu, fără prejudețul cheltuelilor de punere in esecuțiune și plata avocatului. Fiindcă d-nul debitor in tratatul termin ce au espirat, n’a plătit banii iar d-1 creditor prin petițiunea inreg.la No. 5819, cerănd a se pune in urmărire vânzarea imobilului hipotecar care este o casă situată in orașul Iași, disp. I, strada Moțoc, înscrisă la No. 6, construită de cărămidă, acoperită cu șidilă, și compusă din 4 odăi cu o șală prin centru, având deosebit o casă, construită tot de cărămidă, acoperită cu șindilă, compusă din o odae și o bucătărie, cu pivniță fănăntănă, șură și grajdiu, cu grădina și locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din procedura civilă, Tribunalul publică vânzarea, conform art. 510 din acea procedură, cu concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a 3- a, cu garanția cerută de lege la 10 a lunei Ianuar, ziua Luni 1877, vara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația, potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 proc. civ., totodată se somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau orice alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arate la trib, spre a-și arata pretențîunile lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Lămurinduse că pe lângă suma indicată mai sus mai există sarcina de 400 galbeni, după obligațiunea din 1 Octomvrie 1874, înscrisă la No. 329, împrumutați de la Iacob Șor pe termin de 2 ani, cu procent de 1 la % Pe lună. Tribunalul județului Dorohoi. No. 9424. Prin sentința acestui Tribunal No. 23, din 1 Octomvrie anul curent 1876, s’a declarat in stare de falit pe comersantul Iosub Eli Bercovici, din Târgul Rădăuți, s’a fixat epoca incetărei plăților de la 29 Septemvrie anul curent, data certrei, s’a ordonat asigurarea persoanei falitului in casa sa, sub privigherea primarului de Rădăuți, s’a numit jude comisar pe d. Membru de ședință și sindic provisoriu pe d. Mihail V. Teutu, despunăndnsn convocarea creditorilor pentru ziua de 16 Octomvrie a. c., spre a procede la alegerea sindicului definitiv. No. 9423. Se publică prin această citație ca creditorii falitului Iosub Eli Bercovici din târgul Rădăuții ca să se presinte in camera acestui Tribunal in ziua de 16 Octomvrie a. c. spre a procede inpreună cu ceilalți creditori la alegerea sindicului definitiv, la neurmare se va procede conform legei. No. 9378. D-na Catinca lui Grigore loan Morariu, cu domiciliul necunoscut, este citată prin această singură citațiune ca la 4 Noemvrie 1876, oarele 11 ante-meridiane, să se presinte in camera acestrai Tribunal spre a depune științele ca martoră in procesul corecțional următor contra lui Lupa Chițac, la neurmare va fi constrâns, conform art. 77 și 155 pr. criminală. No. 9377. D-nul Hutea Moisei, cu domiciliul necunoscut, este citat prin această singură citațiune ca la 4 Noemvrie 1876, carele 11 ante-meridiane, să se presinte in camera acestui Tribunal spre a depune științele ca martor in procesul corecțional următor contra lui Lupu Chițoc, la neurmare va fi constrins conform art. 77 și 155 proced. criminală. No. 9373. D-nul Lupu Chițoc, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 4 Noemvrie viitor, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal, spre infățoșare in procesul in care se inculpă pentru furt de grâu de la Iacob Buiucliu, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 9372. D-nuî Grigorie Ilie, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 4 Noemvrie 1876, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal, spre infățoșare in procesul in care se inculpă pentru furt de grâu de la Iacob Buiucliu, cunoscănd că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 9315. D-nul Spiru Buzaghevici, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 27 Octomvrie 1876, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal, spre infățoșare în procesul in care se inculpă pentru violare de domiciliu, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 631. In urmarea certrei d-lui S. Meyrhofer, de profesiune bancher, domiciliat in urba Iași, reg. la No. 5101, din 4 Octomvrie anul curent, prin care cere a se pune in vânzare zilnică moșia Tărnauca și Probotești cu acaretele, toate părțile și siliștele, din care se întrupează, proprietatea principesei Olga Obalinschi, domiciliată in comuna Tărnauca, pentru îndestularea numitului Meyrhofer, cu suma de 17.000 galbeni, ce-i debitează după obligațiunea hipotecară, înscrisă de Tribunal la 24 Noemvrie 1871, sub No. 105, investită cu formula executorie, in virtutea căror Tribunalul prin jurnalul No... din 4 curent, au încuviințat silnica vânzare a arătatului imobil, care este: moșia Tănauca și Probotești situate in acest județ, plasa Herța, comuna Tărnauca, învecinată despre răsărit cu moșia Herța și Ibănești, despre miază-zi cu moșia Pomăria și Hilișeu, despre apus cu moșia Culiceni și Fundoaia, și despre miază-noapte cu moșia Băcești, Hreațca și parte cu Herța, întinderea ei este ca la 3800 fălci, din care ca 2200 fălci pădure parchetată și ca 1600 fălci pământ cultivator, adică arătură, fănaț și imaș, pe această moșie sunt atenansele următoare: o velniță cu atenansele ei necesare, in ograda velniței sunt 2 grajduri de piatră și unul de lemne pentru boi, o casă de locuință compusă din 8 odăi, construcția de piatră și cărămidă, acoperită cu șindilă, o bucătărie de bârne, acoperită cu șindilă, un hambar de piatră și cărămidă, și unul de bărne acoperite cu șindilă. una casă mare de proprietate unde se află Spitalul, sunt compusă din 2 etajuri, având 18 dispăruturi și un paraclis, construite de piatră și cărămidă, acoperite cu șindilă, pe lângă aceste case mai este și alte case la poartă, compusă din 9 dispăruturi construcția de piatră și cărămidă, acoperite cu șindilă, dedesubtul lor este o pivniță de piatră, inprejurul acestor case este o livadă cu pomi roditori, inpresurată toată cu zid de piatră, mai este o altă casă in sat pentru servitori, construcția de piatră, acoperită cu șindilă, un rătuși de piatră, alte 4 crâșme de bărne, cum și 2 vii roditoare ca la 20 pogoane, prin care sunt și pomi roditori. Se publică vânzarea acestei moșii in termin de 3 luni, socotite de la data Ioaei, adică in cea intăi zi după espirarea terminului de 3 luni, anunținduse totodată că persoanele ce vor dori a cumpără aratatul imobil, să se presinte cu garanțiunele cerute de lege in sala de licitațiune a acestui Tribunal, vara 10 de dimineață, cănd se va adjudeca asupra persoanei ce va oferi prețul cel mai favorabil. Se mănduse pe toți acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau orice alt drept asupra imobilului pus in vânzare, ca înaintea adjudecațiunei să vină la Tribunal, spre a-și arata pretențiunele lor, căci in urmă nu li se vor mai ține in Bârnă. Sarcini asupra acestui imobil afară de aceste pentru care este scoasă in vânzare sunt următoarele: 1) Testamentul def. Maria Potlog, din 6 Noem-FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASS. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI Și TINERI, Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. Inacrțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de Iași" foaea oficială se fac la Havas, Laffite - Cune, 8 Place de la Bourse, Paris, Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Micoud. Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. 1_______PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. 1 Res. Soar. Ap. Soar. Octomvrie. Octomvrie. I ore. m. ore. m. Octomvrie. Octomvrie. Iore. m. ore. m. 10 22 Duminică. Martira Eulampie. 6 30 4 30 14 26 Joi. (J) Cuv. Parascheva. 6 35 4 25 11 23 Luni. Apostolul Filip. 6 31 4 29 15 27 Vineri. Martirul Luchian. 6 36 4 24 13 34 Marți. Martirul Prov. Tarah Cosm. 6 33 4 27 16 28 Sâmbătă. Martirul Loghin. 6 37 4 23 13__________25________Mercuri. Martirul Carp și Papii. ____________6 34 4 27 17 39 Duminică. Profetul Osie._____________________16 38 4 22 PUBLICAȚII JUDECĂTORESCĂ. Curtea de Apel din Iași secția a I-a. No. 35 44. Inculpatul Panainte Gherghel, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 204 din pr. penală și 75 al. 6 din pr. civilă, FOILETON. DIN ALBUMUL UNUI BIBLIOFIL. (V. Alexandri.) I Stoicismul Romanului. ^ Dacă nepasarea de moarte este o probă de mare putere sufletească, trebue să recunoaștem că Românul este înarmat cu un stoicism admirabil cănd el se apropie de marginile vieții sale. Așteptând ultimul moment fără a fi dominat de cea mai mică îngrijire, privind cu ochi liniștiți venirea morții, el iși face singur pregătirile de plecare pe calea necunoscută a Eternității, cere a i se pune o luminare aprinsă la căpâtâiu, îndeplinește datoriile sale de creștin prin sfânta impartășenie, și așteaptă să-i vie ceasul! Nevasta, copiii, rudele, amicii lui stau pe lăngă dânsul, unii plângând, alții ocupăndu- se de pregătirile comăndului, și el, neuimit, grăește cu toți, le dă sfătuiri înțelepte, ei măngăe cu vorbe blânde, pune la cale avutul seu cu limbă de moarte, și cănd simte că se stinge, el aruncă asupra lumei plină privire, zice: Jemăneți cu bine, oameni buni! , și închide ochii dăndu-și ultima resuflare. Arghir. Limba este tesaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depositul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită de a fi păstrat cu sfințenie de generațiile ce-l primesc. Ea este cartea de nobleță, testimoniul de naționalitate al unui neam, semnul caracteristic prin care membrii aceleeași familii se recunosc in marea diversitate a popoarelor din lume; lanțul tainic ce-i leagă împreună și-i face a se numi frați; altarul împrejurul căruia toți se adună cu inimi iubitoare și cu simțirea de devotament unii cătră alții. Această mărime de suflet in fața morții nu e resultatul fanatismului, nici al degustului de lume, dar efectul acelui stoicism sublim care aparținea vechilor Romani și care s’a transmis la poporul roman prin firul secular al tradiției. Este clar a se întreba: La ce grad de putere morală ar ajunge acest popor prin îngrijirea unei creșteri inteligente, unei educații ce ar scoate la lumină calitatea naturii sale și le-ar desvolta pentru practica vieței pe aceeași măsură cu care ele se ivesc in ora morții ? A se atinge fără respect de acest altar este o profanare, a cerea de a-i schimbă forma sa originală, spre a-i da o aparență străină este un act de pedantism și chiar de nebunie; intr’un cuvânt, a destina marea familie introducând diverse jargonuri in diversele ramuri ale ei, este un fapt de les-naționalitate, căci el naște o fatală neînțelegere intre frați și poate cu timpul să producă înstrăinare intre dânșii. Cănd dlar vedem unele scrieri de peste munți eșite la lumină in zilele noastre, ne mirăm de forma limbei lor, lipsită de adevăratul sigil românesc, și ne întrebăm dacă totdeauna au dominat in spiritul autorilor Ardeleni și chiar Bucovineni acea manie de schimosire limbistică, sub pretext de o absolută latinizare? Inse la întrebarea noastră vine eroul Arghir și ne respunde că pe la 1800 se asita in Transilvania o limbă limpede și armonioasă pe care toți Românii din toate colțurile țerilor noastre o înțelegeau culesnire, căci o ferise încă Dumnezeu de contactul pedantismului. Cine nu au cetit poemul lui Ioan Barac din Brașov, care începe cu această poetică invocare ? Te visaiu mișcând din buze Oprea dragalașă muzăi Verși glas ăngeresc din gură Care inimile fură, Fură și le amăgește După ce se îndulcește. Te rog, muză măngăioasă Care cânți cântări frumoase, Pică-mi puțintică miere Din maiastra ta putere Să pot cânta cu simțire A lui Arghir pribegire! Cine nu s’a înduioșat la cetirea întâmplărilor acestui erou, care s’a iubit cu Elena prea frumoasă, și a perdut-o din ochi și a cărat-o Prin locuri care se schimbă In necunoscută limbă Tot prin locuri necălcate, Și prin păduri neumblate, Tot prin văi necunoscute... etc. Oh ! Arghire! lângă cale! Lungi necazurile tale! Arghir lasă casa părintească, lasă frați, părinte, mamă, deși mama lui, sarmaua, ăi zicea cu lacrimi: „Ol fiule cu dulceață! „Cât te-am purtat eu in brață, Ți-am fost maică grijitoare, Mi-ai supt țița hrănitoare, Sinul meu a ta dulceață, Leagăn ale mele brațe, Te apăram de tot vântul, Te invâțam cu cuvântul. O vai! o! vai! nu te duce, Tu fiul meu cel prea dulce ! El părăsește tot pentru ca să meargă pe unde n’a umblat nici paserea măeastră, și să găsească pe frumoasa lui ursită. Calcă locurile toate Pănă nici cum nu mai poate. Deci in partea pustinicească Cănd era să nimerească, Dintru’o peșteră mare Vede fum că ese tare Și intr’acolo grăbește; In case dacă privește Vede un om mare foarte, Căt s’au spăimăntat de moarte ! A se ’ntoarce nu cutează, Gândind, fricos să nu-1 crează, Ci și-au făcut îndrăzniră Gândind, sau traiu, sau peste ! Rară omul cel prea mare Dă o groaznică strigare s