Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)

1876-10-10 / nr. 112

ANUL IX. Iassi, Duminica 10 Octomvrie 1876. No. 113 PREȚUL ABONAMENTULUI, Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 Inni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase Inni 22 franci. ANUNCIURI. Rândul san local sen 15 bani. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Botoșani. No. 8229. Pe teritorul comunei Costești din plasa Târgului, pripășindu-se o vacă, in păr hulubă, la coarne țapoșe, fără alte semne, precum d. sub-pr­efect acelei plăși prin raportul No. 2594 incredințată, se pu­blică termin de 6 luni, conform legei poliției rurale spre ivirea păgubașului, care cu do­vezi in regulă, să se presinte la Primăriea comunei respective de a o primi. Primăria comunei Cucuteni. No. 1553. Conform regularistrei de Jude­cător de pace al plasei Stavnic, prin adresa No. 522, la 22 a curentei in iarmarocul de la Frumoasa din Iași, urmează a se vinde: 1 mănzată a lui V. a Balașei, 2 lăicere delă­­nă a lui Ion Hangan, 1 merță popușoi a lui T. Moga, 1 porc a lui Dumitru Butnărică, 1 mănzat a lui T. Trofin, 2 lăicere a lui Ște­fan Borci și 2 lăicere a lui Vasile Tricolici, spre îndestularea d-lui V. Cocoveică, cu o sumă bani, se publică spre cunoștința con­curenților. Primăria Tărgul-Frumos. No. 837. In privire că la licitațiunea ți­nută la 2 și 3 a curentei, pentru darea in antreprisă a veniturilor acestei comuni, pe periodul de 3 ani, începător de la 1 Ianua­rie 1877, publicată prin foaia No. 101, nu s’au ivit nici un concurent, Consiliul comu­nal au amănat facerea unei nouă licitațiuni după terminul de 15 zile, focsindu-se in zi­lele de 21 și 22 Octomvrie curent, oarele 10 dimineața in camera Primăriei, și cu supra­licitarea orală la Comitetul Permanent, in ziua de 28 a curentei, să publică aceasta spre cu­noștința doritorilor, ca in aratatele zile în­soțiți de garanții legale, să bine-voiască a să înfățoșa la concurență, condițiunele de an­treprisă se pot observa oricând, pănă la ad­­judecațiune. No. 809. La 2 și 3 a viitoarei luni No­­emvrie, oarele 10 dimineața, s’au decis a să ține licitațiune orală in camera Primăriei, cu supra­ licitare orală in camera Comitetului Permanent din Iași, la 9 acei luni, pen­tru darea in antreprisă pe timp de un an, începător de la 1 Ianuarie 1877, a căsăpii­­lor, mangeriilor și cratul tăerei vitelor și e­­clozarea cu gaz a 120 fănare din astă co­mună, să publică aceasta spre generala cu­noștință, condițiunele se pot videa in toate zilele până la adjudecare, este citat a se presenta in persoană înaintea secțiunei I a Curței de Apel, la zi a lunei Noemvrie, anul 1876, oarele 11 din zi, când are a se judeca apelul făcut de d-nul pro­­curore general al Curței din Iași, contra sen­tinței Trib. Neamț No... prin care d-l Gher­ghel se inculpă pentru iregularitatea in ac­tele stărei civile. Tribunalul județului Iași secția a I-a. No. 696. D-nul G. P. Cardaș, cu domici­liul necunoscut in Romănia. In virtutea art. 75 alin. 6 din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege înaintea secțiunei I a Tribuna­lului la 29 a lunei Octomvrie, anul 1876, oarele 11 din zi, cănd ave­a sa judeca pro­­punrea făcută de d-nul Pincu Rudberg in mă­­nele d-nei Maria Cardaș, pentru banii ce are a lua de la d-sa, aducând atuncea și pro­bele ce va fi posedând, In neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a III-a, No. 770. D-nul Mihai Popescu, de profe­siune doctor, domiciliat in Iași, prin coman­damentul înregistrat la No. 620, au somat pe d-nele Maria Dimitriu și Savastița Dimi­­triu, de profesiuni libere, domiciliate in Iași, tutnicele minorilor defuncților Neculai Dimi­triu și Iorgu Țincov, ca un termin de 30 zile se respundă suma de 200 galbeni capital cu a lor procente de 192 galbe neplătiți, plus chel­­tuelile de urmărire, ce se reclamă in virtutea obligațiune­ hipotecară înscrisă de Tribuna­lul Iași, secțiunea III, sub No. 421, din 18 Octomvrie 1872 și investită cu formula ese­­cutorie. Fiind­că d-nele tutnice in tratatul termin ce au aspirat n’a plătit banii, iar d-1 creditor prin petițiunea înregistrată la No. 6636, cerând a se pune in urmărire vânza­­rea imobilului hipotecar, care este­ o casă si­tuată in orașul Iași disp. II, strada Palatu­lui și strada Sf. Andrei la colț, înscrisă la No. 207 vechiu, iar nou No. 91 și 93, construită de cărămidă, acoperită cu șindilă, in 2 etaje, și care se compune din 2 dugheni și 4 odăi jos, și 3 odăi și o sală sus, având in ogradă o altă casă, construită tot de cărămidă, aco­perită cu șindilă, și compusă din 2 odăi și un paravan sus, iar jos o bască cu ușele de fer, 2 pivnițe petruite, 2 magazii de scânduri cu ate­nansele și locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din pr. civ., Tribunalul publică vânzarea, conf. art. 5­0 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indica­tul imobil cu atenansele sale, să se înfățo­șeze in camera acestei secțiuni a III-a, cu garanția cerută de lege, la 14 a lunei Ianu­arie, ziua Vineri 1877, oara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația, potrivit art. 539— 550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 procedura civilă. Tot­o­dată se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, uzufruct, servitute, chirie, pri­vilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și arata pre­­tențiunele lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 777. Conform procesului verbal, din 22 April 1876, omologat de Tribunalul Iași, secțiunea II sub No. 1106 al consiliului de familie a casei def. Isaia și Anica Aslan și in consecința cererei d-lui Nicu Aslan in ca­litate de procuratore și tutorele minorilor remași de la defuncții Isaia și Anica Aslan, și anume: Natalia, Elvira și Măndița Aslan, prin care solicită a se pune in vânzare be­nevol a imobilului remas pe urma defuncți­lor ce se stăpânește de copii majori anume: Elisabeta Leon și Nicu Aslan, in coproprie­­tate cu d-nul Efrim Mazlămi. Tribunalul prin jurnalul No. 3736, din 29 Septemvrie anul ■ curent a dispus punerea in vânzare volun­tară a imobilului remas de la numiții de­funcți, care după procesul verbal al consi­liului de familie sunt: 2 odăi și una bucă­tărie situată in Iași, strada Sf. Vineri. Pe acest temeiu și in baza art. 681 din pr. civilă, Tribunalul publică vânzarea indicatului imo­bil, conform art. 687 din pr. civilă, iar con­curenții ce ar fi de a compara menționatul imobil, să se presinte in camera acestei sec­țiuni a IlI-a, la 12 a lunei Noemvrie, zioa Vineri, oara 11 din zi, anul 1876, cănd are a se face vânzarea, adjudecănduse asupra a­­celui din concurenți care ar da un preț mai avantajos, cunoscând că prețul de la care se va începe licitația va fi de 250 galbeni fixat prin jurnalul consiliului de familie. No. 747. D-nul Meer Loeber, de profe­siune comersant, domiciliat in Iași, prin co­mandamentul înregistrat la No. 609, au so­mat pe d-nul Gheorghe Bucă, de profesiune comersant, domiciliat in Iași, ca in termin de 30 zile se respundă suma de 400 galb. cu a lor procent până la numerătoare, ce sa reclamă in virtutea obligațiune­ hipotecară legalizată de Tribunalul Iași, secțiunea III, la 22 Decemvrie 1873, sub No. 9908 și tre­cută d-lui Meer Loeber de d-na Elena Alex. Asachi născută Damian, cu cesiunea legali­zată de Tribunalul Iași, secțiunea III, sub No. 407, din 6 Iuniu, fără prejudețul chel­­tuelilor de punere in esecuțiune și plata a­­vocatului. Fiind­că d-nul debitor in trata­tul termin ce au espirat, n’a plătit banii iar d-1 creditor prin petițiunea inreg.­la No. 5819, cerănd a se pune in urmărire vânzarea imo­bilului hipotecar care este­ o casă situată in orașul Iași, disp. I, strada Moțoc, înscrisă la No. 6, construită de cărămidă, acoperită cu șidilă, și compusă din 4 odăi cu o șală prin centru, având deosebit o casă, construită tot de cărămidă, acoperită cu șindilă, compusă din o odae și o bucătărie, cu pivniță făn­­­ăntănă, șură și grajdiu, cu grădina și locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din procedura civilă, Tribunalul publică vân­zarea, conform art. 510 din acea proce­dură, cu concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenansele sale, să se în­fățoșeze in camera acestei secțiuni a 3- a, cu garanția cerută de lege la 10 a lunei Ianuar, ziua Luni 1877, vara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația, potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 proc. civ., tot­odată se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipo­tecă sau ori­ce alt drept asupra bunului ur­mărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arate la trib­, spre a-și arata pretențîunile lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Lămurinduse că pe lângă suma indicată mai sus mai există sarcina de 400 galbeni, după obligațiunea din 1 Octomvrie 1874, înscrisă la No. 329, împrumutați de la Iacob Șor pe termin de 2 ani, cu procent de 1 la % Pe lună. Tribunalul județului Dorohoi. No. 9424. Prin sentința acestui Tribunal No. 23, din 1 Octomvrie anul curent 1876, s’a declarat in stare de falit pe comersantul Iosub Eli Bercovici, din Târgul Rădăuți, s’a fixat epoca incetărei plăților de la 29 Sep­temvrie anul curent, data certrei, s’a ordo­nat asigurarea persoanei falitului in casa sa, sub privigherea primarului de Rădăuți, s’a numit jude comisar pe d. Membru de ședință și sindic provisoriu pe d. Mihail V. Teutu, despunăndnsn convocarea creditorilor pentru ziua de 16 Octomvrie a. c., spre a procede la alegerea sindicului definitiv. No. 9423. Se publică prin această cita­ție ca creditorii falitului Iosub Eli Bercovici din târgul Rădăuții ca să se presinte in ca­mera acestui Tribunal in ziua de 16 Octom­vrie a. c. spre a procede inpreună cu cei­lalți creditori la alegerea sindicului definitiv, la neurmare se va procede conform legei. No. 9378. D-na Catinca lui Grigore loan Morariu, cu domiciliul necunoscut, este citată prin această singură citațiune ca la 4 Noem­vrie 1876, oarele 11 ante-meridiane, să se presinte in camera acestrai Tribunal spre a depune științele ca martoră in procesul co­­recțional următor contra lui Lupa Chițac, la neurmare va fi constrâns, conform art. 77 și 155 pr. criminală. No. 9377. D-nul Hute­a Moisei, cu domi­ciliul necunoscut, este citat prin această sin­gură citațiune ca la 4 Noemvrie 1876, ca­rele 11 ante-meridiane, să se presinte in ca­mera acestui Tribunal spre a depune știin­țele ca martor in procesul corecțional urmă­tor contra lui Lupu Chițoc, la neurmare va fi constrins conform art. 77 și 155 proced. criminală. No. 9373. D-nul Lupu Chițoc, cu domi­ciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 4 Noemvrie viitor, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal, spre infățoșare in procesul in care se inculpă pen­tru furt de grâu de la Iacob Buiucliu, cunos­când că nefiind următor, se va pronunța sen­tința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 9372. D-nuî Grigorie Ilie, cu domi­ciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 4 Noemvrie 1876, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal, spre infățoșare in procesul in care se inculpă pen­tru furt de grâu de la Iacob Buiucliu, cunos­­cănd că nefiind următor, se va pronunța sen­tința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 9315. D-nul Spiru Buzaghevici, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 27 Octomvrie 1876, oarele 10 de dimi­neață, să se presinte înaintea acestui Tribu­nal, spre infățoșare în procesul in care se inculpă pentru violare de domiciliu, cunos­când că nefiind următor, se va pronunța­ sen­­tința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 631. In urmarea certrei d-lui S. Meyr­­hofer, de profesiune bancher, domiciliat in urba Iași, reg. la No. 5101, din 4 Octomvrie anul curent, prin care cere a se pune in vânzare zilnică moșia Tărnauca și Probo­­tești cu acaretele, toate părțile și siliștele, din care se întrupează, proprietatea prin­cipesei Olga Obalinschi, domiciliată in co­muna Tărnauca, pentru îndestularea numitu­lui Meyrhofer, cu suma de 17.000 galbeni, ce-i debitează după obligațiunea hipotecară, înscrisă de Tribunal la 24 Noemvrie 1871, sub No. 105, investită cu formula executorie, in virtutea căror Tribunalul prin jurnalul No... din 4 curent, au încuviințat silnica vân­zare a arătatului imobil, care este: moșia Tănauca și Probotești situate in acest județ, plasa Herța, comuna Tărnauca, învecinată despre răsărit cu moșia Herța și Ibănești, despre miază-zi cu moșia Pomăria și Hilișeu, despre apus cu moșia Culiceni și Fundoaia, și despre miază-noapte cu moșia Băcești, Hreațca și parte cu Herța, întinderea ei este ca la 3800 fălci, din care ca 2200 fălci pă­dure parchetată și ca 1600 fălci pământ cul­tivator, adică arătură, fănaț și imaș, pe a­­ceastă moșie sunt atenansele următoare: o velniță cu atenansele ei necesare, in ograda velniței sunt 2 grajduri de piatră și unul de lemne pentru boi, o casă de locuință com­pusă din 8 odăi, construcția de piatră și că­rămidă, acoperită cu șindilă, o bucătărie de bârne, acoperită cu șindilă, un hambar de piatră și cărămidă, și unul de bărne acope­rite cu șindilă. una casă mare de proprietate unde se află Spitalul, sunt compusă din 2 etajuri, având 18 dispăru­turi și un paraclis, construite de piatră și cărămidă, acoperite cu șindilă, pe lângă aceste case mai este și alte case la poartă, compusă din 9 dispăru­turi construcția de piatră și cărămidă, acoperite cu șindilă, de­desubtul lor este o pivniță de piatră, inprejurul acestor case este o livadă cu pomi roditori, inpresurată toată cu zid de piatră, mai este o altă casă in sat pentru servitori, construcția de piatră, acoperită cu șindilă, un rătuși de piatră, alte 4 crâșme de bărne, cum și 2 vii roditoare ca la 20 pogoane, prin care sunt și pomi roditori. Se publică vânzarea acestei moșii in termin de 3 luni, socotite de la data Ioaei, adică in cea intăi zi după espirarea terminului de 3 luni, anunținduse tot­o­dată că persoanele ce vor dori a cumpără aratatul imobil, să se pre­sinte cu garanțiunele cerute de lege in sala de licitațiune a acestui Tribunal, vara 10 de dimineață, cănd se va adjudeca asupra per­soanei ce va oferi prețul cel mai favorabil. Se mănduse pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra imobilului pus in vânzare, ca înain­tea adjudecațiunei să vină la Tribunal, spre a-și arata pretențiunele lor, căci in urmă nu li se vor mai ține in Bârnă. Sarcini asupra acestui imobil afară de aceste pentru care este scoasă in vânzare sunt următoarele: 1) Testamentul def. Maria Potlog, din 6 Noem-FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASS. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI Și TINERI, Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. C­AL­EN­DARUL S­EPTAMANEI. Inacrțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de Iași" foaea oficială se fac la Havas, Laffite - C­une, 8 Place de la Bourse, Paris, Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Micoud. Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. Stil vechiu. Stil nou. Z­I­U­A. 1_______P­ATRONUL ZILEI. Res. Soar.­­ Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. Z­I­U­A. PATRONUL ZILEI. 1 Res. Soar. Ap. Soar. Octomvrie. Octomvrie. I ore. m. ore. m. Octomvrie. Octomvrie. I­ore. m. ore. m. 10 22 Duminică. Martira Eulampie. 6 30 4 30 14 26 Joi. (­J­) Cuv. Parascheva.­ 6 35 4 25 11 23 Luni. Apostolul Filip. 6 31 4 29 15 27 Vineri. Martirul Luchian. 6 36 4 24 13 34 Marți. Martirul Prov. Tarah Cosm. 6 33 4 27 16 28 Sâmbătă. Martirul Loghin. 6 37 4 23 13__________25________Mercuri.­­ Martirul Carp și Papii. ____________6 34 4 27 17 39 Duminică. Profetul Osie._____________________1­6 38 4 22 PUBLICAȚII JUDECĂTORESCĂ. Curtea de Apel din Iași secția a I-a. No. 35 44. Inculpatul Panainte Gherghel, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 204 din pr. penală și 75 al. 6 din pr. civilă, FOILETON. DIN ALBUMUL UNUI BIBLIOFIL. (V. Alexandri.) I Stoicismul Romanului. ^ Dacă nepasarea de moarte este o probă de mare putere sufletească, trebue să recunoa­ștem că Românul este înarmat cu un stoi­cism admirabil cănd el se apropie de mar­ginile vieții sale. Așteptând ultimul moment fără a fi dominat de cea mai mică îngrijire, privind cu ochi liniștiți venirea morții, el iși face singur pregătirile de plecare pe calea necunoscută a Eternității, cere a i se pune o luminare aprinsă la căpâtâiu, îndeplinește datoriile sale de creștin prin sfânta impar­­tășenie, și așteaptă să-i vie ceasul! Nevasta, copiii, rudele, amicii lui stau pe lăngă dânsul, unii plângând, alții ocupăndu- se de pregătirile comăndului, și el, neuimit, grăește cu toți, le dă sfătuiri înțelepte, ei măngăe cu vorbe blânde, pune la cale avu­tul seu cu limbă de moarte, și cănd simte că se stinge, el aruncă asupra lumei p­lină pri­­­­­vire, zice: J­emăneți cu bine, oameni buni! , și închide ochii dăndu-și ultima resuflare. Arghir. Limba este tesaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depo­­situl cel mai sacru lăsat de generațiile tre­cute și care merită de a fi păstrat cu sfin­țenie de generațiile ce-l primesc. Ea este cartea de nobleță, testimoniul de naționali­tate al unui neam, semnul caracteristic prin care membrii aceleeași familii se recunosc in marea diversitate a popoarelor din lume; lanțul tainic ce-i leagă împreună și-i face a se numi frați; altarul împrejurul căruia toți se adună cu inimi iubitoare și cu simțirea de devotament unii cătră alții. Această mărime de suflet in fața morții nu e resultatul fanatismului, nici al degustului de lume, dar efectul acelui stoicism sublim care aparținea vechilor Romani și care s’a transmis la poporul roman prin firul secular al tradiției. Este clar a se întreba: La ce grad de putere morală ar ajunge acest po­por prin îngrijirea unei creșteri inteligente, unei educații ce ar scoate la lumină calita­tea naturii sale și le-ar desvolta pentru prac­tica vieței pe aceeași măsură cu care ele se ivesc in ora morții ? A se atinge fără respect de acest altar e­­ste o profanare, a cerea de a-i schimbă for­ma sa originală, spre a-i da o aparență stră­ină este un act de pedantism și chiar de ne­bunie; intr’un cuvânt, a destina marea fa­milie introducând diverse jargonuri in diver­sele ramuri ale ei, este un fapt de les-nați­­onalitate, căci el naște o fatală neînțelegere intre frați și poate cu timpul să producă în­străinare intre dânșii. Cănd dlar vedem unele scrieri de peste munți eșite la lumină in zilele noastre, ne mirăm de forma limbei lor, lipsită de ade­văratul sigil românesc, și ne întrebăm dacă totdeauna au dominat in spiritul autorilor Ardeleni și chiar Bucovineni acea manie de schimosire limbistică, sub pretext de o ab­solută latinizare? Inse la întrebarea noastră vine eroul Arghir și ne respunde că pe la 1800 se asita in Transilvania o limbă lim­pede și armonioasă pe care toți Românii din toate colțurile țerilor noastre o înțelegeau cu­lesnire, căci o ferise încă Dumnezeu de con­tactul pedantismului. Cine nu au cetit poemul lui Ioan Barac din Brașov, care începe cu această poetică invocare ? Te visaiu mișcând din buze O­­prea dragalașă muzăi Verși glas ăngeresc din gură Care inimile fură, Fură și le amăgește După ce se îndulcește. Te rog, muză măngăioasă Care cânți cântări frumoase, Pică-mi puțintică miere Din maiastra ta putere Să pot cânta cu simțire A lui Arghir pribegire! Cine nu s’a înduioșat la cetirea întâmplă­rilor acestui erou, care s’a iubit cu Elena prea frumoasă, și a perdut-o din ochi și a cărat-o Prin locuri care se schimbă In necunoscută limbă Tot prin locuri necălcate, Și prin păduri neumblate, Tot prin văi necunoscute... etc. Oh ! Arghire! lângă cale! Lungi necazurile tale! Arghir lasă casa părintească, lasă frați, pă­rinte, mamă, deși mama lui, sarmaua, ăi zi­cea cu lacrimi: „Ol fiule cu dulceață! „Cât te-am purtat eu in brață, Ți-am fost maică grijitoare, Mi-ai supt țița hrănitoare, Sinul meu a ta dulceață, Leagăn ale mele brațe, Te apăram de tot vântul, Te invâțam cu cuvântul. O­ vai! o! vai! nu te duce, Tu fiul meu cel prea dulce ! El părăsește tot pentru ca să meargă pe unde n’a umblat nici paserea măeastră, și să găsească pe frumoasa lui ursită. Calcă locurile toate Pănă nici cum nu mai poate. Deci in partea pustinicească Cănd era să nimerească, Dintru’o peșteră mare Vede fum că ese tare Și intr’acolo grăbește; In case dacă privește Vede un om mare foarte, Căt s’au spăimăntat de moarte ! A se ’ntoarce nu cutează, Gândind, fricos să nu-1 crează, Ci și-au făcut îndrăzniră Gândind, sau traiu, sau peste ! Rară omul cel prea mare Dă o groaznică strigare s

Next