Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)

1876-08-04 / nr. 86

CURIERUL DE IASSI. Iata prin această singură citațiune, ca la 31 August anul 1876, oarele si antemeridiane, sa se presinte in camera acestui Tribunal, spre a depune științele ca martor in proce­sul corecțional următor contra lui Lupa Chi­­țac, la nearmare va fi constrâns, conform art. 77 și 155 procedura criminală. Tribunalul județului Neamț. , ^V*25' • D*n? WHar Folticineanu din urba Piatra, in puterea obligați­unei hipote­­cane intcnpționată de Trib. Neamț sub No. 43, din 1875, urmărind îndestularea sa cu 2TVV DefilS ,CUofilar proce*t care '° p.® l­ună de la 26 Fevruarie 1876 de esecul ’ fară ?evidenul cheltuelilor Ü S5-TM a lua d® la d-nnl Itic SS.18 “in si Caldaranul\, domiciat in urba Piatra, prin venzarea imobilului ce numitul P­[ătra> * aíend in victfire că terminul de 30 zile a comandamen­tului făcut de credit­are debitorului au espirat și numi­tul n au achitat datoria, nici au probat că venitul pe un an al imobilului urmărit a co­dfînd a0 unui trib U?asfal1 di­n princitul verbal de la 23 Iunie espirat 1876, sub No. 2209 a jurnalului au regulat punerea in vânzare a vorbitului imobil, care după lămurirea luată d­e rail ribal inchiet in fa^a focului de d-nul Portărel, se cunoaște situat in ulița Mare .„scris 1, No. 1821 h„ greșit cu laturea de la deal cu locul Văduvei Mandel soția def. Șoim Uțer de la vale cu dear? Pe S­ MmCH DaSCă1’ fundul la Cuejdiu XLpn lc ca.Ma­,pe acest loc se sflă o dugheriță de lemn cu 2 odăiți in dos­a­sul aceste*1 !““fl? Vecil?’ pe î08 cu­­ care sub aceste se află un temnic de lemn Și dar conform art. 510 din pr. civilă se mi sterfi î­enmnat de 3 luni> invitănduse pe mu­ni cea infltiera SeDta T, cam era Tribunalului in cea ini ăi zi, oara 12 după espirare» 1 Pr­o“ î *> la d-ta 8? pr0“dts.ro- D-nii c»aa»re»W­L 5 ? , se­ vor conforma art. 539 și 542 din procedură, deșteptănduse pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate în BauVri ceri ÎÎUre’ îirîe’ privilegia’ hi Potecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit lista *“* ds “ nu îșii +3*16­­10*1 M>balachi Zehărescu, do- EÎrar !?• U$n b­atra’ in Virtutea actului reeisinf έ k 5, ° Stompie 1.875’ transcris in 1876 armistb’ ia •%­ 270 d,n 15 Octomvrie aifir, m­ăind indestularea sa cu suma de fi­ fgal8b­' CH Procentul prevăzut prin zisul inocară» prejudeciul cheltuelilor de punere in din stare’ Cxr fe­ a lua de la d-1 loan Be­­iU-COm' Vadunle, prin vânzarea a­i­durfip“1«! Cos­n,ul?itul posedă in comună Va- 3o Sp? a Vănd in vedere că termenul de re­comandamentului făcut de credite îhitaÂUîW aU­ expirat’ ?i­n urnitul n’au a­­chitat datoriea, nici au probat că venitul pe Trihon.ul imobilului urmărit, acopere datoriea. Tribunalul prin procesul-verbal de la 5 a expiratei luni Iunie 1876 sub No. 1984 a jur­­nalului, au regulat punerea in vânzare a vor­bitului imobil, care după lămurirea luată din procesul-verbal mediei la fața locului, de d-l Portărel se cunoaște situat in anexa Căudeștii, com­. Vadurile, acest jud, in mărime de 15 fălci SZI SUS din­ 11) două fălci 60 prăjini­te pe dealul Germanului, me­­gieșindu-se cu preutul Vasile Jagău și Va­­■ d °­uă fălci padure sub ?dealul lazlău, megieșindu-se cu Vasile a lui Ghe­arătiură?1in AînindlîU Bospinescu, 3) două fălci m­ar-tar­ U ?endre?ti­ megieșindu-se rn Ulx Ș1 F ®utul Gh. Bejan, 4) una aFat.­15 lănga Bălănești, megieșindu-se cu Vasile Jagan și Ștefana Marișci, 5) una jumătate falce arătură pe dealul Panci, me­­gieșindu-se cu Pavel Popovici și preutul Va­si­l Jacău, 5) trei jum. fălci fănaț din pârăul țigăncii până in pârăul Ghermanul­ui, megie­­șindu-se cu preutul Vasile Jăgău, cu Gh. Jăcău LOCU pi*^a de pe dealul Ghermanului, mai vQS0fmetar’i ^ n^a falce fânat, megieșindu-se cu Vasile a lui Gh., cu Pavel Popovici și cu pă­­durea de sub dealul Taslăului mai sus ară­­noo + U,na­zalie„20 prăjini imaș in margi­­mini in U1 Barc­anie?ti]", megieșindu-se cu Ne­­m­f­rCa ^ Ioan Guca. Și dar conform ST ® 1 °, din pro.c­ civ., se publică termenul e trei luni, invitanduse pe mușterei a se prezenta in camera trib. in ce intăi zi­oară , după expirarea termenului, socotit de la data Ionei, conform art. 536 din indicata pro­cedură. Domnii concurenți și creditorile se conferMa art­ 539 Și 542 din procedură, deșteptăndu-se pe toți cei ce ar pretinde UD i5rupt de. Proprietate, usufruct, servi­­re, chirie, privilegiu, bipotecă sau ori­ ce­­ drept asupra bunului urmărit, ca inain­,ela adjud?­Cate sa le arăte la trib­, căci in 151^ b. s.e 3.° U mai ține in samă, iar sar­ii după lista dată de grefa trib. nu sunt. Tribunalul județului Roman. .^.0.­ D-nul Toader Bodescu, cu do­miciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 10 Augusta, cu o ora 10 dimineață,să se pre­­sinte in pretoriul acestui Tribunal spre a fi față la judecata procesului in care este in­culpat pentru furt de boi, cunoscând că la ~ V,apridicat in lipsa­ conta “• Tribunalul județului Vaslui. No. 11401. Terminul vănzărei binalelor din Vaslui a d-nei Béla Jaiga, soție și tub­i­­cea casei defunctului Leiba­zet Iancu, publi­ca prin foaia No. 132, din 12 Decemvrie a­ 1875, SUAPendănduse din cauza ne- M- B­­lălticineanu. Tribunalul după din nou cerire­a d-lui cre­ditor p„n jurnalul No. 4973, din 24 ale tre cutei luni Iulie pune in vânzare zisele bi­nale a casei def. Leiba zet Iancu, spre sa­ SfirSÎ d-lui B- Fălticineanu cu suma 3«° n08 cap,d­e plan Pocește și cheltueli de esecuține după obligațiunea hipotecară 2 “ .ÎI. Noemvne anul 1873, înscrisă de Tri­bunalul Vaslui și investită cu formula ese­­catorie care binale sunt situate in or. Vasluii Piața Mare, in mărime de o dugheană la față și cu o odae in dos, băreții de cără­midă, acoperită cu șindilă și in ogradă o o­­dae pentru slugi, stricată, toate pe loc supus desmănului către proprietatea Vaslui, care se megieșește pa din jos cu binalele d-lui loan Cotăescu și pe din sus cu dugheana d-nei Henia Ruhla, fiind tot intr’un părere și sub un apoperement cu aceste urmărite, a cărora termin de vânzare sau regulat a fi la 20 a lunei viitoare Septemvrie, ziua Luni, pentru care se deșteaptă pe doritorii de a se cum­pără, să se presinte in camera Trib. Vaslui in zid­p aratată pe la oarele 12, preparați cu garanțiile cuvenite, cănd urmează a se face adjudecarea provesor­e. Se mănduse tot acum pe toți ce vor ave vre­un drept din acele prevăzute la punctul al 3 de suboart. 506 a procedurei civile, să-și arăte pretenția la Trib. in­lăuntrul termicului, căci in urmă nu li se vor considera. Toate dările fiscale și comu­­nale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present vor fi pe conta noului cumpă­­rator. No. 872. Pe lăngă cele publicate prin foaia No. 6?, din 4 Iunie a. c. pentru vânzarea a 2 du­ghene din orașul Vaslui, proprietatea d-lui Angheluță loan in pretenția d-lui Moise Sigler, se mai adaoge că acele dughene mai poartă o sarcină adică d-nul Angheluță da­­torește cu hipotecă in­e­e și d-nul Neculai Batar cu suma de 500 galbeni, după obliga­ția din 1873 April 28 și inscrise de Tribu­nalul Vaslui sub No. 28. Prim-Procuror Trib. Iași.. REQUISITIUNI. No. 4645. Noi Prim-Procuror Trib. județ. Iași, in baza art. 193 din codul de proced. criminală, in temeiul sentinței Trib. corect No. 401, pronunțată in audiența de la 4 Fe­­­vruarie anul curent, prin care condeamnă pe Teodor­a Catincăi Fuduloaei, de profe­siune muncitor, la inchisoare corecțională pe termin de 4 luni si 100 lei noi amendă, cu restricțiunea art. 28 codul penal, pentru că a comis faptul da furt, vezând că domiciliul sus numitului e necunoscut, cerem ca ori­ce agent al forței publice sa aresteze și să con­ducă pe sus nimitul la temnița de Dobrovăț din județul Vaslui. Măndăm și ordonăm di­rectorului acestei închisori a primi și reține pe 803 numitul la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare se va elibera de nu va fi deținut pentru alte cauze. Ce­rem ca ori­ce depositar a forței publice să dea ajutor, la caz de necesitate pentru ese­­cutarea acestia. Dat in 30 Iulie. Procuror Trib. Suceava. MANDAT DE ARESTARE. No. 1885. In baza art. 193 din codul de proced. criminală, in temeiul sentinței Trib. local No. 206, din 6 Maiu anul 4876, prin care condeamnă pe loan Balaban, domiciliat in comuna Drăgănești, la închisoare corect, pe termin de 2 ani, pentru că a comis fap­tul de furt. Cerem ca ori­ce agent al forței publice, să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița Bisericani din jud. Neamț, Măndăm și ordonăm directorului acestei în­chisori a primi și reține pe sus numitul la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la arestare, când la expirare se va elibera de nu va fi deținut pentru alte cauze. Cerem ca ori­ce deposi­tar­e al forței publice să dea ajutor , la caz de necesitate, pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și estract de pe sentința ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 6511. Prin sentința No. 206, pronun­țată de Tribunalul județ. Suceava, la 6 Mai anul 1876, numitul Ioan Balaban, domiciliat in comuna Drăgănești din județul Suceava, găsit^ culpabil pentru furtul a niște fân de pe cămp de la d-nul Vasile Manoliu si Toa­der Monoranu, s’a condemnat la închisoare corecțională pe timp de 2 ani, in virtutea art 309 alin. 2 și 40 codul penal, osânda lui se începe de la încarcerare și să termină la expirarea condemnațiunei de 2 ani. MANDAT DE ARESTARE. No. 1884. In baza art. 193 din codul de proced. criminală, in temeiul sentinței Trib. local No. 163, din 46 April anul 4876, prin care condamnă pe Neculai Gheorghe Sirghie, in etate de ani 35, de profesiune agricol și domiciliat in comuna Miroslăvești, la închi­soare corecțională pe termin de 3 luni, pen­tru că a comis faptul de furt. Cerem ca ori­ce agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la arestul din ora­șul Folticeni. Măndăm și ordonăm directo­rului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la zisul penitenciar, pe tot tim­pul determinat mai sus și calculat de la în­carcerare, când la expirare se va elibera da nu va fi deținut pentru alte cauze. Cerem ca ori­ce depositar al forței publice se dea ajutor, la caz de necesitate pentru esecuta­­rea presentului mandat. Anexăm și extract de pe sentința No. 163. ESTRACT DE SENTINȚĂ PO 6514. Prin sentința No. 163, pronun­țată de Tribunalul județ. Suceava, la 16 A­­prilie anul 4876, numitul Neculai Gheorghe Serghe, in etate de 35 ani, născut in com. Miroslovești, (ear actualminte cu domiciliul necunoscut), de profesiune agricol, găsit cul­pabil pentru furtul a niște grău de pe mo­­șiea Muncel, in prejudețul d-lui Nusem Zu­­mer, s’a condemnat la închisoare corecțională pe timp de 3 luni, in virtutea art. 309 alin. 2 codul penal, osânda lui se incepe de la în­carcerare și să termină la expirarea condem­­națiunei de 3 luni. Corpul Port. Curiei de Apel din Iași. No. 472. In basa ordonanței judelui ocol. al IV-lea din Iași No. 1304, urmând a se vinde prin licitație, un harmasar la păr sur, 19 masculi, din care 7 mari 12 mici și 20,000 cărămidă ne­arsă, sechestrate de la N. Va­­­­sile Dagasga, din comuna Socola, in preten­­­­țiunea d-nei Safta Stamboleanu. Sa publică spue cunoștința d lor amatori, că vânzarea aceasta ara a se face in zioa de 10 August anul curent, oara 41 antemeridiane, la fața locului, unde sunt sechestrate, in prezența și a d-lui jude. Tot odată se va ști, că vân­zarea este a sa face cu bani in numerătoare. Corpul Portăreilor din Iași, No. 718. In baza cărței de judecată No. 148, a judelui de pace ocol. I din Iași, in­vestită cu formula esecutorie No. 163, prin care condeamnă pe d-nul C. Bucevschi, să plătească d-lui Bereu Vexier, suma 258 f. n. 20 bani, ce-i debitează după 3 accepte din 1873, cu procente de la 23 Fevruarie 1876, pănă la numerătoare, plus 40 lei noi chel­tueli, in baza cererei d-lui B. Vexler pentru esecutarea nedri cărți, asupra d-lui C. Bu­­cevschi al cărui domiciliu este necunoscut, conform art. 388 proced. civilă, se somează pe d-ani G. Bucevschi cu domiciliul necu­noscut, ca un termin de una zi liberă de la pșirei aceștia prin foae, să respundă d-lui B. Vexler suma la care este condemnat, ca procentele și cheltuelele prevăzute, cunos­când că la din contra se va proceda la ur­mărirea averei sale, conform art. 411 și ur­mători proced. civilă. Făcut acest act in du­­plu, publicăndu-se prin foaea oficială, conf. art. 75 proced. civilă. Judele de pace ocol. I din Iași. No. 2891. In baza art. 143 din proced. penală, cităm pe inculpatul Șmil sin Avram, actualminte cu domiciliul necunoscut, de pro­fesie merar, dom. in disp. a IV-a lăngă hală, Însurat, in etate de 40 ani, nația Israilit, a se presenta in pretorul scestui oficia in ziua de 7 Augustan, curent, vara 41 din zi, cănd are a se judeca contravențiunea comisă de numitul inculpat prin faptul că a vândut pu­ricale cu lipsă de drumuri, după cum aceasta rezultă și din procesu­l verbal al d-lui sub­comisar disp. I. Manea. La nenrmare se va aplica legea. Judele de pace ocolul IV din Iași. No. 874. Prin cartea noastră de judecată No. 60, pronunțată la 17 Fevruarie a. c., s’a condemnat pe d-nul Avram Rosentvaig a plăti d-lui Israil Banc suma de 6 galb., plus un galbăn clausă penală și 10 lei noi cheltueli de judecată, cu drept de apel. No............ D-nul Iancu sin Altăr, este citat a se presenta in pretorul nostru in ziua de 14 August, oarele 14 a. m., cănd are a se judeca procesul reclamat de d-na Iulia Panh, la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. No............ D-nul Gh. Geosan, este citat a se presenta in pretorul nostru in ziua de 19 August anul curent, oarele 14 din zi, cănd are a se judeca procesul intentat contra sa de d-nul Neculai Țugulea pentru bani, la ne­urmare se va judeca in lipsă, conform legei. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. La­ 31 Iulie, a avut loc închide­rea sesiunei extra­ordinare a Corpurilor Legiuitoare. C. președinte al consiliului de miniș­tri a dat citire, ln Senat și in Cameră, următoarelor mesagii domnești (mutatis mutandis identice.) Domnilor senatori. (.Domnilor deputați.) V’am convocat in sesiune extraordi­nară ca să îndeplinesc dispozițiile art. 95 din Constituțiune și pentru ca Cor­purile Legiuitoare să fie puse in pozi­­țiune a se ocupa cu o zi mai ’nainte de regularea numeroaselor chestiuni de in­teres general, rămase pendinte, și a că­ror soluțiune nu suferea cea mai mică întârziere. Petrunși ca și mine de trebuințele țe­­rei și lăsând la o parte ori­ce alte o­­cupațiuni, n’ați cruțat nici un sacrificiu pentru a veni acolo unde datoria ve chia­­mă și v’ați consacrat toată activitatea D-voastră, in timpul cel mai puțin priin­­cios al anului, la aducerea îmbunătățiri­lor imperios reclamate de țară, la dis­cutarea și votarea celor mai multe din măsurile legislative pe cari guvernul Meu le a supus la deliberările D-voastre. Mulțumindu-vS dar pentru zelul și pa­triotismul cu care ați răspuns la apelul Meu și pentru concursul sincer și real ce ați dat guvernului in aceste împre­jurări și considerând că timpul este prea înaintat astăzi pentru a se putea pre­lungi această sesiune extraordinară. Ia baza art. 95 din Constituțiune, Eu declar închisă sesiunea actuală a Sena­tul la adunărei legiuitoare). Dat la Sinaia, la 31 iuliu 1876. CAROL. Președintele consiliului de miniștri și ministru de finanțe, I. C. Brâteanu. Ministru de interne, G. B. Vernescu. Ministru agriculturei, comerciului și lucrărilor pu­blice, D. Sturza. Ministru de resbel, c ’­lăniceanu. Ministru cultelor și al­­ publice G. Chițu. Ministru afacerilor I­onescu. Ministru justiției, En­escu. 1,476 (1477) Dela Corpuril­oare. Asupra 27 Iulie ad&o­t ședinței camerei d gem, că propunerea deputatului Negu­­lescu pentru abrogarea art. 51 al legei din anul 1872 asupra organizărei arma­tei, are de scop de a pune din nou garda civică sub autoritatea ministerului de in­terne, pre cănd prin numitul articol fu­sese pusă sub acea a ministerului de răs­­boiu. In aceiași ședință, comisia pentru acuzarea foștilor miniștri, au cerut a i se pune la disposiție sigilul camerei, ceea ce aceasta au și acordat îndată. In ședința de Mercuri (28 iulie) s’au ales comisia, care ’n înțelegere cu d. mi­nistru al finanțelor va avea să studieze bugetul pentru anul viitor și legile finan­ciare respective. In comisie s’au ales d-nii deputați: Mărzescu, Codrescu, Căm­­pineanu, Sihleanu, Lupașcu, Cariagdi, Gri­­gorescu și Vergatl. Prezidentului curții de Casație d. Scarlat Păscoianu i s’a acor­dat o pensie viageră de 1592 t. pe lună transmisibili asupra soției sale. Tot in această ședință i s’a dat ministrului de finanțe autorizația de a emite bonuri de tezaur pentru 10 mil. 1. pentru plata in­­treprinderei Crawley et Comp. Conside­ratele ministrului le-am espus in numă­rul trecut. In ședința de Joi (29 iulie) d. depu­tat T. Bagdat au desvoltat interpelarea sa anunțată Mercuri in privința arestărei d. August de Leliva, care, precum zice interpelatul, a insultat pe directorul ge­neral al căilor ferate d. Gouilloux. In­terpelatul nu știe, cum poliția a făcut această arestare, fără a avea mandat ju­decătoresc, mai ales cănd d. Leliva a fost acela, care ar fi descoperit prin jur­nalistica română toate abuzurile comise de administrația drumurilor de fer. D. Ministru al justiției respunde, că d. Le­­livă este strein, că nu are domiciliul seu in București și e învinovățit de a fi a comis un atentat asupra persoanei unui funcționar innalt. Arestarea s’a făcut la o oară permisă de lege, și cu această o­­cazie d. Leliva au insultat organele si­guranței publice. D. Leliva e arestat in urma unui mandat judecătoresc și in acea zi s’au și dat ordonanța judecătorului de instrucție, pentru a fi condamnat, de se va găsi cu vină. Legea dă drept jud. de instrucție de a procede la arestarea prevenitului, cănd acesta nu are domici­liul sigur. După aceste lămuriri camera a trecut la ordinea zilei.­ Deputatul A. Gheorghiu interpelează pe d. ministru al justiției, cum de d Teodor Roseti, ca fost membru al cabinetului Catargiu (pus sub acuzație) funcționează incă ca mem­bru al innaltei Curți de Casație; d. mi­nistru a respuns că abia înainte de două zile au primit actele, atingătoare de a­­cuzația foștilor miniști și n’au avut incă timpul material, de a dispune cele ce­rute de lege, dar de va fi de trebuință va înștiința curtea, ca aceasta să fee mo­­­­surile cuvenite. — Dep. Berechich (fost ministru de justiție) crede, că adunarea nu are nevoie de a ce adresa d-lui mi­nistru, căci ea e suverană; ea au ales din sinul ei o comisie, care va dispune cele cuviincioase, căci posedă toate drep­turile adunării. Dep. Giani e de părere, că un funcționar, supus cercetării, nu se poate suspenda de­căt provisoriu. D. Ma­­nolaki Costaki împărtășește opinia ante­vorbitorului, și crede că suspendarea din funcție poate avea loc numai atuncea, cănd comisia s’ar convinge, că remănerea d-lui Roseti in funcție impedecă desco­perirea actelor. După închiderea discu­ției, camera trece la ordinea zilei. Discutăndu-se proiectul, de a acorda guvernului un credit de 10 pănă la 20,000 t. pentru a veni in ajutorul șerbilor, re­fugiați in România, D. ministru declară că guvernul va da celora ce vor vor să rămăe in Romănia­ și pământ. Camera a primit proiectul cu unanimitate. In ședința de Vineri (30 Iulie) ca­mera a votat pro­­­ct­u­s de lege, prin ca­re i se acordă d-lci- ministru de restom­ un credit de 300,000 t. pentru construc­ții militare efeciuate și proiectul, prin care taxa telegramelor se ridică la 1­1. 50 b. și portul postal la 15 bani inlăuntrul țerei, iar pentru streinătate la 25 b., apoi se eh, citire unei propuneri, pentru a se face o reținere de incă 15 la sută in folosul tezaurului asupra salatelor și pensiilor care intrec suma de 150 t. pe lună,­ aceasta vise cu drept de inapoire. Proiectul pentru modificarea legei licen­ței băuturilor spirituoase a fost luat in considerație și s’au deschis desbaterea spe­­­­cială asupră-i. In ședința de Sâmbătă (31 Iulie) ca­ri­era a declarat vacant colegiul al IV-lea Dorohoiu, a votat apoi 1) proiectul ge, care modifică art. 2, 11 și 16 c­in ,egea licenților lăsând neatinse ba­zele legei actuale și reducând numai taxe­­l­­e 1,000,200, 160,120 și 60 lei plas­­ e proporțională de 10 la sută a­u­rji valorai locative.­­­ Camenii au ad­mis, ca sa li se plătească intreprinzăto­­rilor construcțiilor militare in bonuri de tezaur, aducend o dobândă de 7 la sută, pănă cănd se va face împrumutul. Senatul a votat următoarea lege. Art. 1. Nici o funcție de prezident, membru sau procuror la innalta Curte de justiție și casațiune și la innalta Curte de compturi, nu va putea rămânea va­cantă mai mult de o lună. Art. 2. Un fost ministru nu poate fi ales candidat la Curtea de compturi, înainte de a fi verificat aceasta gestiu­nea compturilor acelui ministru. Revista Externă De pe câmpul de resboiu. Jurnalistica e de acord, că cea ăntăia fază a resboiului e sfârșită, de vreme ce nici un soldat sârb nu mai e pe pământ turcesc, pe cănd Turcii au călcat frontierele din est și sudest ale Ser­biei.­­ Prin urmare nu mai poate fi vorba de ofenzivă din partea Sârbilor, ci numai de o defensivă mai mult ori mai puțin indelun­­­gata; sigur este insa, că ei nu sunt descu­rajați prin lipsa lor de succes și sunt hotă­râți a continua lupta la cuțite. Ristici, în­trebat fiind, dacă dorește vr-o mijlocire in favorul păcii, a răspuns unora că nu este în­dreptățit de a apuca pe această cale, altora că nu va primi o asemenea mijlocire de­căt atunci cănd turcii vor fi inaintea Belgradului. Nu credem de prisos de a resuma intr’o pri­vire retrospectivă planul primitiv de resboiu al sârbilor și perspectivele lor. Innaintarea armatei de pe Morava sub Cerna’el presu­punea mai multe eventualități. Cea de’ntăi era, că, la intrarea sârbilor, Bulgarii se vor ridica in gloate asupra dușmanilor , ceea ce nu s’a întâmplat. A doua condiție era că ge­neralul Zaci forțând Stenița, să vie in atin­gere cu Montenegrinii, al treilea ca genera­lul Alimpici, trecând in Bosnia, să producă și ai­ea o răscoală generală. Atuncea Cer­­naiei ar fi trecut la Sofia, intimpinănd și sfă­râmând orișice trupe turcești auxiliare, cari ar fi venit in ajutorul puterilor in luptă. A­­ceste perspective s’au îndreptățit la acea ză­­darnică răspândire de puteri, care e carac­teristică pentru faza ăntăia a răsboiului. Ur­mările sunt cunoscute. Bulgarii nu s’au răs­culat, gen. Zach a fost respins și rănit el însuși, Alimpioi a rămas lăngă Drina, făr’a se pute împreuna cu răsculații din Bosnia de nord, făr’a-i succede de a rascula sangeacu­­rile, căte remasese liniștite. In urma acestora Cernater a văzut, că linia sa strategică e gre­șită, deci a părăsit fără luptă Piratul și Ba­­bina grava, in aceeași vreme cănd Lieșanin a fost respins de la Veliki­ Izvor și Horva­­tovici de la Kniazevaț. Pe la 20 Iulie po­ziția armiei sârbești era incă următoarea: la Alexinaț două divizii cu 18,000 oameni, la Kniazevaț 45,000 oameni cu 48 tunuri, la Zaițar 36,000 oameni cu 40 tunuri. Kniaze­­vațul trebuia apărat cu orice preț căci do­­minează peste Bania drumul mare către Pá­raéin, Ciupria Jagodin, Seimindria și Belgrad pe care Cernaiel trebuia s-o susție. După ce Turcii au luat Kniazevațul și Zaiciarul, intăriturile de la Deligrad nu mai aproape nici o insemnătate. Neimplinindu-se nici una din prevederile șerbilor, fața lucrurilor este astăzi cu totul schimbată.—Osman-Pașa se află acum in sud­est de la Zaițar, iar ultimele gazde ale lui Leșianin la Bolievar, și cel de’ntăi a și în­ceput a se întruni cu Ahmed Eulb, care a ocupat Kniazevațul. Pentru a înainta, acești doi așteaptă numai ordinele superiorilor. Toți locuitorii spre răsărit de Zaițar au părăsit și au dat foc locuințelor, retrăgându-se in lăuntrul țerei la Milanovaț. Din Belgrad se anunță, că principele a so­sit in oraș, pretextând apropiată naștere a prințesei, in fapt insă din cauza gravității împrejurărilor. De­și se anunțase că va veni pe Dunăre, cu vaporul „Deligrad“, el a pre­ferat drumul de țară prin Semendria, a so­sit fără nici un sgomot și a intrat in Konak pe o poartă laterală. In urma sosirei sale consiliul de miniștri s’au adunat și se ves­tește, că s’a ivit o mare deosebire de păreri intre el și Ristici. Acest din urmă dorește continuarea resboiului, necrezănd că Rusia ar suferi­­ atingerea teritoriului sârbesc, ori­care ar și fi succesul armelor. In acest con­siliu s’au discutat cele patru puncte ale ul­­timatului Turcesc. Principele și Grukci sunt pentru încheierea păcii, Ristici pentru conti­nuarea resboiului. Pe când opinia imblică e pentru detronarea principelui și așezarea u­­nei dictaturi, pe când chiar­­ fara oficială „Istok“ susține că sârbii se vor lupta chiar sub dealul Avala de lăngă Belgrad, princi­pele se pare a ave in vedere o schimbare de ministeriu și inconjurarea sa cu elemente conservative. Considerând că țara e învinsă, sărăcită și ruinată pentru un șir de ani și simțindu-se singur ostenit de luptă, ba chiar de tron, văzând că Sârbia e prea slabă și intervenirea cu neputință, se zice că el ar voi, ca alăture cu guvernul său să însărcineze pe unchiu-s cu Germani cu misiunea de-a merge la Constantinopole, ca reprezentant personal al tronului și de­ a trata direct cu Im­alta­ Poartă. Pregătit pentru toate even­tualitățile și-au pus in siguranță averea sa privată. Germani ar ave să invoce mijloci­rile Austriei și Angliei, eBchizănd cu totul mijlocirea Rusiei. Cele mai noue știri spun, că Cernaiel și­­ar fi înaintat pozițiile spre Lacova și Bania și că dominează drumurile intre Zaițar și Kniazevaț. Armia de pe Ibar (sub Ciolac An­tici, urmașul lui Zach,) au avut o luptă fără resultat in curs de trei zile cu corpul lui Derviș-pașa și-și păstrează pozițiile. Muntenegru. Despre biruința Montene­­grinilor asupra lui Muktar-pașa la Vărbița se vestesc următoarele detalii: Muktar ur­­măria pe Montenegrin in retragerea lor de la Nevesinie, spre a-și tăia reîntoarcerea sa la munții patriei. Dar el nu știa că Munte

Next