Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)
1876-08-04 / nr. 86
CURIERUL DE IASSI. Iata prin această singură citațiune, ca la 31 August anul 1876, oarele si antemeridiane, sa se presinte in camera acestui Tribunal, spre a depune științele ca martor in procesul corecțional următor contra lui Lupa Chițac, la nearmare va fi constrâns, conform art. 77 și 155 procedura criminală. Tribunalul județului Neamț. , ^V*25' • D*n? WHar Folticineanu din urba Piatra, in puterea obligațiunei hipotecane intcnpționată de Trib. Neamț sub No. 43, din 1875, urmărind îndestularea sa cu 2TVV DefilS ,CUofilar proce*t care '° p.® lună de la 26 Fevruarie 1876 de esecul ’ fară ?evidenul cheltuelilor Ü S5-TM a lua d® la d-nnl Itic SS.18 “in si Caldaranul\, domiciat in urba Piatra, prin venzarea imobilului ce numitul P[ătra> * aíend in victfire că terminul de 30 zile a comandamentului făcut de creditare debitorului au espirat și numitul n au achitat datoria, nici au probat că venitul pe un an al imobilului urmărit a codfînd a0 unui trib U?asfal1 din princitul verbal de la 23 Iunie espirat 1876, sub No. 2209 a jurnalului au regulat punerea in vânzare a vorbitului imobil, care după lămurirea luată de rail ribal inchiet in fa^a focului de d-nul Portărel, se cunoaște situat in ulița Mare .„scris 1, No. 1821 h„ greșit cu laturea de la deal cu locul Văduvei Mandel soția def. Șoim Uțer de la vale cu dear? Pe S MmCH DaSCă1’ fundul la Cuejdiu XLpn lc ca.Ma,pe acest loc se sflă o dugheriță de lemn cu 2 odăiți in dosasul aceste*1 !““fl? Vecil?’ pe î08 cu care sub aceste se află un temnic de lemn Și dar conform art. 510 din pr. civilă se mi sterfi îenmnat de 3 luni> invitănduse pe muni cea infltiera SeDta T, cam era Tribunalului in cea ini ăi zi, oara 12 după espirare» 1 Pro“ î *> la d-ta 8? pr0“dts.ro- D-nii c»aa»re»WL 5 ? , se vor conforma art. 539 și 542 din procedură, deșteptănduse pe toți acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate în BauVri ceri ÎÎUre’ îirîe’ privilegia’ hi Potecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit lista *“* ds “ nu îșii +3*1610*1 M>balachi Zehărescu, do- EÎrar !?• U$n batra’ in Virtutea actului reeisinf Î k 5, ° Stompie 1.875’ transcris in 1876 armistb’ ia •% 270 d,n 15 Octomvrie aifir, măind indestularea sa cu suma de fi fgal8b' CH Procentul prevăzut prin zisul inocară» prejudeciul cheltuelilor de punere in din stare’ Cxr fe a lua de la d-1 loan BeiU-COm' Vadunle, prin vânzarea aidurfip“1«! Cosn,ul?itul posedă in comună Va- 3o Sp? a Vănd in vedere că termenul de recomandamentului făcut de credite îhitaÂUîW aU expirat’ ?in urnitul n’au achitat datoriea, nici au probat că venitul pe Trihon.ul imobilului urmărit, acopere datoriea. Tribunalul prin procesul-verbal de la 5 a expiratei luni Iunie 1876 sub No. 1984 a jurnalului, au regulat punerea in vânzare a vorbitului imobil, care după lămurirea luată din procesul-verbal mediei la fața locului, de d-l Portărel se cunoaște situat in anexa Căudeștii, com. Vadurile, acest jud, in mărime de 15 fălci SZI SUS din 11) două fălci 60 prăjinite pe dealul Germanului, megieșindu-se cu preutul Vasile Jagău și Va■ d °uă fălci padure sub ?dealul lazlău, megieșindu-se cu Vasile a lui Ghearătiură?1in AînindlîU Bospinescu, 3) două fălci mar-tar U ?endre?ti megieșindu-se rn Ulx Ș1 F ®utul Gh. Bejan, 4) una aFat.15 lănga Bălănești, megieșindu-se cu Vasile Jagan și Ștefana Marișci, 5) una jumătate falce arătură pe dealul Panci, megieșindu-se cu Pavel Popovici și preutul Vasil Jacău, 5) trei jum. fălci fănaț din pârăul țigăncii până in pârăul Ghermanului, megieșindu-se cu preutul Vasile Jăgău, cu Gh. Jăcău LOCU pi*^a de pe dealul Ghermanului, mai vQS0fmetar’i ^ n^a falce fânat, megieșindu-se cu Vasile a lui Gh., cu Pavel Popovici și cu pădurea de sub dealul Taslăului mai sus arănoo + U,nazalie„20 prăjini imaș in margimini in U1 Barcanie?ti]", megieșindu-se cu NemfrCa ^ Ioan Guca. Și dar conform ST ® 1 °, din pro.c civ., se publică termenul e trei luni, invitanduse pe mușterei a se prezenta in camera trib. in ce intăi zioară , după expirarea termenului, socotit de la data Ionei, conform art. 536 din indicata procedură. Domnii concurenți și creditorile se conferMa art 539 Și 542 din procedură, deșteptăndu-se pe toți cei ce ar pretinde UD i5rupt de. Proprietate, usufruct, servire, chirie, privilegiu, bipotecă sau ori ce drept asupra bunului urmărit, ca inain,ela adjud?Cate sa le arăte la trib, căci in 151^ b. s.e 3.° U mai ține in samă, iar sarii după lista dată de grefa trib. nu sunt. Tribunalul județului Roman. .^.0. D-nul Toader Bodescu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 10 Augusta, cu o ora 10 dimineață,să se presinte in pretoriul acestui Tribunal spre a fi față la judecata procesului in care este inculpat pentru furt de boi, cunoscând că la ~ V,apridicat in lipsa conta “• Tribunalul județului Vaslui. No. 11401. Terminul vănzărei binalelor din Vaslui a d-nei Béla Jaiga, soție și tubicea casei defunctului Leibazet Iancu, publica prin foaia No. 132, din 12 Decemvrie a 1875, SUAPendănduse din cauza ne- M- Blălticineanu. Tribunalul după din nou cerirea d-lui creditor p„n jurnalul No. 4973, din 24 ale tre cutei luni Iulie pune in vânzare zisele binale a casei def. Leiba zet Iancu, spre sa SfirSÎ d-lui B- Fălticineanu cu suma 3«° n08 cap,de plan Pocește și cheltueli de esecuține după obligațiunea hipotecară 2 “ .ÎI. Noemvne anul 1873, înscrisă de Tribunalul Vaslui și investită cu formula esecatorie care binale sunt situate in or. Vasluii Piața Mare, in mărime de o dugheană la față și cu o odae in dos, băreții de cărămidă, acoperită cu șindilă și in ogradă o odae pentru slugi, stricată, toate pe loc supus desmănului către proprietatea Vaslui, care se megieșește pa din jos cu binalele d-lui loan Cotăescu și pe din sus cu dugheana d-nei Henia Ruhla, fiind tot intr’un părere și sub un apoperement cu aceste urmărite, a cărora termin de vânzare sau regulat a fi la 20 a lunei viitoare Septemvrie, ziua Luni, pentru care se deșteaptă pe doritorii de a se cumpără, să se presinte in camera Trib. Vaslui in zidp aratată pe la oarele 12, preparați cu garanțiile cuvenite, cănd urmează a se face adjudecarea provesore. Se mănduse tot acum pe toți ce vor ave vreun drept din acele prevăzute la punctul al 3 de suboart. 506 a procedurei civile, să-și arăte pretenția la Trib. inlăuntrul termicului, căci in urmă nu li se vor considera. Toate dările fiscale și comunale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present vor fi pe conta noului cumpărator. No. 872. Pe lăngă cele publicate prin foaia No. 6?, din 4 Iunie a. c. pentru vânzarea a 2 dughene din orașul Vaslui, proprietatea d-lui Angheluță loan in pretenția d-lui Moise Sigler, se mai adaoge că acele dughene mai poartă o sarcină adică d-nul Angheluță datorește cu hipotecă inee și d-nul Neculai Batar cu suma de 500 galbeni, după obligația din 1873 April 28 și inscrise de Tribunalul Vaslui sub No. 28. Prim-Procuror Trib. Iași.. REQUISITIUNI. No. 4645. Noi Prim-Procuror Trib. județ. Iași, in baza art. 193 din codul de proced. criminală, in temeiul sentinței Trib. corect No. 401, pronunțată in audiența de la 4 Fevruarie anul curent, prin care condeamnă pe Teodora Catincăi Fuduloaei, de profesiune muncitor, la inchisoare corecțională pe termin de 4 luni si 100 lei noi amendă, cu restricțiunea art. 28 codul penal, pentru că a comis faptul da furt, vezând că domiciliul sus numitului e necunoscut, cerem ca orice agent al forței publice sa aresteze și să conducă pe sus nimitul la temnița de Dobrovăț din județul Vaslui. Măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe 803 numitul la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare se va elibera de nu va fi deținut pentru alte cauze. Cerem ca orice depositar a forței publice să dea ajutor, la caz de necesitate pentru esecutarea acestia. Dat in 30 Iulie. Procuror Trib. Suceava. MANDAT DE ARESTARE. No. 1885. In baza art. 193 din codul de proced. criminală, in temeiul sentinței Trib. local No. 206, din 6 Maiu anul 4876, prin care condeamnă pe loan Balaban, domiciliat in comuna Drăgănești, la închisoare corect, pe termin de 2 ani, pentru că a comis faptul de furt. Cerem ca orice agent al forței publice, să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița Bisericani din jud. Neamț, Măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la arestare, când la expirare se va elibera de nu va fi deținut pentru alte cauze. Cerem ca orice depositare al forței publice să dea ajutor , la caz de necesitate, pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și estract de pe sentința ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 6511. Prin sentința No. 206, pronunțată de Tribunalul județ. Suceava, la 6 Mai anul 1876, numitul Ioan Balaban, domiciliat in comuna Drăgănești din județul Suceava, găsit^ culpabil pentru furtul a niște fân de pe cămp de la d-nul Vasile Manoliu si Toader Monoranu, s’a condemnat la închisoare corecțională pe timp de 2 ani, in virtutea art 309 alin. 2 și 40 codul penal, osânda lui se începe de la încarcerare și să termină la expirarea condemnațiunei de 2 ani. MANDAT DE ARESTARE. No. 1884. In baza art. 193 din codul de proced. criminală, in temeiul sentinței Trib. local No. 163, din 46 April anul 4876, prin care condamnă pe Neculai Gheorghe Sirghie, in etate de ani 35, de profesiune agricol și domiciliat in comuna Miroslăvești, la închisoare corecțională pe termin de 3 luni, pentru că a comis faptul de furt. Cerem ca orice agent al forței publice să aresteze și să conducă pe sus numitul la arestul din orașul Folticeni. Măndăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus numitul la zisul penitenciar, pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare se va elibera da nu va fi deținut pentru alte cauze. Cerem ca orice depositar al forței publice se dea ajutor, la caz de necesitate pentru esecutarea presentului mandat. Anexăm și extract de pe sentința No. 163. ESTRACT DE SENTINȚĂ PO 6514. Prin sentința No. 163, pronunțată de Tribunalul județ. Suceava, la 16 Aprilie anul 4876, numitul Neculai Gheorghe Serghe, in etate de 35 ani, născut in com. Miroslovești, (ear actualminte cu domiciliul necunoscut), de profesiune agricol, găsit culpabil pentru furtul a niște grău de pe moșiea Muncel, in prejudețul d-lui Nusem Zumer, s’a condemnat la închisoare corecțională pe timp de 3 luni, in virtutea art. 309 alin. 2 codul penal, osânda lui se incepe de la încarcerare și să termină la expirarea condemnațiunei de 3 luni. Corpul Port. Curiei de Apel din Iași. No. 472. In basa ordonanței judelui ocol. al IV-lea din Iași No. 1304, urmând a se vinde prin licitație, un harmasar la păr sur, 19 masculi, din care 7 mari 12 mici și 20,000 cărămidă nearsă, sechestrate de la N. Vasile Dagasga, din comuna Socola, in pretențiunea d-nei Safta Stamboleanu. Sa publică spue cunoștința d lor amatori, că vânzarea aceasta ara a se face in zioa de 10 August anul curent, oara 41 antemeridiane, la fața locului, unde sunt sechestrate, in prezența și a d-lui jude. Tot odată se va ști, că vânzarea este a sa face cu bani in numerătoare. Corpul Portăreilor din Iași, No. 718. In baza cărței de judecată No. 148, a judelui de pace ocol. I din Iași, investită cu formula esecutorie No. 163, prin care condeamnă pe d-nul C. Bucevschi, să plătească d-lui Bereu Vexier, suma 258 f. n. 20 bani, ce-i debitează după 3 accepte din 1873, cu procente de la 23 Fevruarie 1876, pănă la numerătoare, plus 40 lei noi cheltueli, in baza cererei d-lui B. Vexler pentru esecutarea nedri cărți, asupra d-lui C. Bucevschi al cărui domiciliu este necunoscut, conform art. 388 proced. civilă, se somează pe d-ani G. Bucevschi cu domiciliul necunoscut, ca un termin de una zi liberă de la pșirei aceștia prin foae, să respundă d-lui B. Vexler suma la care este condemnat, ca procentele și cheltuelele prevăzute, cunoscând că la din contra se va proceda la urmărirea averei sale, conform art. 411 și următori proced. civilă. Făcut acest act in duplu, publicăndu-se prin foaea oficială, conf. art. 75 proced. civilă. Judele de pace ocol. I din Iași. No. 2891. In baza art. 143 din proced. penală, cităm pe inculpatul Șmil sin Avram, actualminte cu domiciliul necunoscut, de profesie merar, dom. in disp. a IV-a lăngă hală, Însurat, in etate de 40 ani, nația Israilit, a se presenta in pretorul scestui oficia in ziua de 7 Augustan, curent, vara 41 din zi, cănd are a se judeca contravențiunea comisă de numitul inculpat prin faptul că a vândut puricale cu lipsă de drumuri, după cum aceasta rezultă și din procesul verbal al d-lui subcomisar disp. I. Manea. La nenrmare se va aplica legea. Judele de pace ocolul IV din Iași. No. 874. Prin cartea noastră de judecată No. 60, pronunțată la 17 Fevruarie a. c., s’a condemnat pe d-nul Avram Rosentvaig a plăti d-lui Israil Banc suma de 6 galb., plus un galbăn clausă penală și 10 lei noi cheltueli de judecată, cu drept de apel. No............ D-nul Iancu sin Altăr, este citat a se presenta in pretorul nostru in ziua de 14 August, oarele 14 a. m., cănd are a se judeca procesul reclamat de d-na Iulia Panh, la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. No............ D-nul Gh. Geosan, este citat a se presenta in pretorul nostru in ziua de 19 August anul curent, oarele 14 din zi, cănd are a se judeca procesul intentat contra sa de d-nul Neculai Țugulea pentru bani, la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. La 31 Iulie, a avut loc închiderea sesiunei extraordinare a Corpurilor Legiuitoare. C. președinte al consiliului de miniștri a dat citire, ln Senat și in Cameră, următoarelor mesagii domnești (mutatis mutandis identice.) Domnilor senatori. (.Domnilor deputați.) V’am convocat in sesiune extraordinară ca să îndeplinesc dispozițiile art. 95 din Constituțiune și pentru ca Corpurile Legiuitoare să fie puse in pozițiune a se ocupa cu o zi mai ’nainte de regularea numeroaselor chestiuni de interes general, rămase pendinte, și a căror soluțiune nu suferea cea mai mică întârziere. Petrunși ca și mine de trebuințele țerei și lăsând la o parte orice alte ocupațiuni, n’ați cruțat nici un sacrificiu pentru a veni acolo unde datoria ve chiamă și v’ați consacrat toată activitatea D-voastră, in timpul cel mai puțin priincios al anului, la aducerea îmbunătățirilor imperios reclamate de țară, la discutarea și votarea celor mai multe din măsurile legislative pe cari guvernul Meu le a supus la deliberările D-voastre. Mulțumindu-vS dar pentru zelul și patriotismul cu care ați răspuns la apelul Meu și pentru concursul sincer și real ce ați dat guvernului in aceste împrejurări și considerând că timpul este prea înaintat astăzi pentru a se putea prelungi această sesiune extraordinară. Ia baza art. 95 din Constituțiune, Eu declar închisă sesiunea actuală a Senatul la adunărei legiuitoare). Dat la Sinaia, la 31 iuliu 1876. CAROL. Președintele consiliului de miniștri și ministru de finanțe, I. C. Brâteanu. Ministru de interne, G. B. Vernescu. Ministru agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, D. Sturza. Ministru de resbel, c ’lăniceanu. Ministru cultelor și al publice G. Chițu. Ministru afacerilor Ionescu. Ministru justiției, Enescu. 1,476 (1477) Dela Corpuriloare. Asupra 27 Iulie ad&ot ședinței camerei d gem, că propunerea deputatului Negulescu pentru abrogarea art. 51 al legei din anul 1872 asupra organizărei armatei, are de scop de a pune din nou garda civică sub autoritatea ministerului de interne, pre cănd prin numitul articol fusese pusă sub acea a ministerului de răsboiu. In aceiași ședință, comisia pentru acuzarea foștilor miniștri, au cerut a i se pune la disposiție sigilul camerei, ceea ce aceasta au și acordat îndată. In ședința de Mercuri (28 iulie) s’au ales comisia, care ’n înțelegere cu d. ministru al finanțelor va avea să studieze bugetul pentru anul viitor și legile financiare respective. In comisie s’au ales d-nii deputați: Mărzescu, Codrescu, Cămpineanu, Sihleanu, Lupașcu, Cariagdi, Grigorescu și Vergatl. Prezidentului curții de Casație d. Scarlat Păscoianu i s’a acordat o pensie viageră de 1592 t. pe lună transmisibili asupra soției sale. Tot in această ședință i s’a dat ministrului de finanțe autorizația de a emite bonuri de tezaur pentru 10 mil. 1. pentru plata intreprinderei Crawley et Comp. Consideratele ministrului le-am espus in numărul trecut. In ședința de Joi (29 iulie) d. deputat T. Bagdat au desvoltat interpelarea sa anunțată Mercuri in privința arestărei d. August de Leliva, care, precum zice interpelatul, a insultat pe directorul general al căilor ferate d. Gouilloux. Interpelatul nu știe, cum poliția a făcut această arestare, fără a avea mandat judecătoresc, mai ales cănd d. Leliva a fost acela, care ar fi descoperit prin jurnalistica română toate abuzurile comise de administrația drumurilor de fer. D. Ministru al justiției respunde, că d. Lelivă este strein, că nu are domiciliul seu in București și e învinovățit de a fi a comis un atentat asupra persoanei unui funcționar innalt. Arestarea s’a făcut la o oară permisă de lege, și cu această ocazie d. Leliva au insultat organele siguranței publice. D. Leliva e arestat in urma unui mandat judecătoresc și in acea zi s’au și dat ordonanța judecătorului de instrucție, pentru a fi condamnat, de se va găsi cu vină. Legea dă drept jud. de instrucție de a procede la arestarea prevenitului, cănd acesta nu are domiciliul sigur. După aceste lămuriri camera a trecut la ordinea zilei. Deputatul A. Gheorghiu interpelează pe d. ministru al justiției, cum de d Teodor Roseti, ca fost membru al cabinetului Catargiu (pus sub acuzație) funcționează incă ca membru al innaltei Curți de Casație; d. ministru a respuns că abia înainte de două zile au primit actele, atingătoare de acuzația foștilor miniști și n’au avut incă timpul material, de a dispune cele cerute de lege, dar de va fi de trebuință va înștiința curtea, ca aceasta să fee mosurile cuvenite. — Dep. Berechich (fost ministru de justiție) crede, că adunarea nu are nevoie de a ce adresa d-lui ministru, căci ea e suverană; ea au ales din sinul ei o comisie, care va dispune cele cuviincioase, căci posedă toate drepturile adunării. Dep. Giani e de părere, că un funcționar, supus cercetării, nu se poate suspenda decăt provisoriu. D. Manolaki Costaki împărtășește opinia antevorbitorului, și crede că suspendarea din funcție poate avea loc numai atuncea, cănd comisia s’ar convinge, că remănerea d-lui Roseti in funcție impedecă descoperirea actelor. După închiderea discuției, camera trece la ordinea zilei. Discutăndu-se proiectul, de a acorda guvernului un credit de 10 pănă la 20,000 t. pentru a veni in ajutorul șerbilor, refugiați in România, D. ministru declară că guvernul va da celora ce vor vor să rămăe in Romănia și pământ. Camera a primit proiectul cu unanimitate. In ședința de Vineri (30 Iulie) camera a votat proctus de lege, prin care i se acordă d-lci- ministru de restom un credit de 300,000 t. pentru construcții militare efeciuate și proiectul, prin care taxa telegramelor se ridică la 11. 50 b. și portul postal la 15 bani inlăuntrul țerei, iar pentru streinătate la 25 b., apoi se eh, citire unei propuneri, pentru a se face o reținere de incă 15 la sută in folosul tezaurului asupra salatelor și pensiilor care intrec suma de 150 t. pe lună, aceasta vise cu drept de inapoire. Proiectul pentru modificarea legei licenței băuturilor spirituoase a fost luat in considerație și s’au deschis desbaterea specială asupră-i. In ședința de Sâmbătă (31 Iulie) cariera a declarat vacant colegiul al IV-lea Dorohoiu, a votat apoi 1) proiectul ge, care modifică art. 2, 11 și 16 cin ,egea licenților lăsând neatinse bazele legei actuale și reducând numai taxele 1,000,200, 160,120 și 60 lei plas e proporțională de 10 la sută aurji valorai locative. Camenii au admis, ca sa li se plătească intreprinzătorilor construcțiilor militare in bonuri de tezaur, aducend o dobândă de 7 la sută, pănă cănd se va face împrumutul. Senatul a votat următoarea lege. Art. 1. Nici o funcție de prezident, membru sau procuror la innalta Curte de justiție și casațiune și la innalta Curte de compturi, nu va putea rămânea vacantă mai mult de o lună. Art. 2. Un fost ministru nu poate fi ales candidat la Curtea de compturi, înainte de a fi verificat aceasta gestiunea compturilor acelui ministru. Revista Externă De pe câmpul de resboiu. Jurnalistica e de acord, că cea ăntăia fază a resboiului e sfârșită, de vreme ce nici un soldat sârb nu mai e pe pământ turcesc, pe cănd Turcii au călcat frontierele din est și sudest ale Serbiei. Prin urmare nu mai poate fi vorba de ofenzivă din partea Sârbilor, ci numai de o defensivă mai mult ori mai puțin indelungata; sigur este insa, că ei nu sunt descurajați prin lipsa lor de succes și sunt hotărâți a continua lupta la cuțite. Ristici, întrebat fiind, dacă dorește vr-o mijlocire in favorul păcii, a răspuns unora că nu este îndreptățit de a apuca pe această cale, altora că nu va primi o asemenea mijlocire decăt atunci cănd turcii vor fi inaintea Belgradului. Nu credem de prisos de a resuma intr’o privire retrospectivă planul primitiv de resboiu al sârbilor și perspectivele lor. Innaintarea armatei de pe Morava sub Cerna’el presupunea mai multe eventualități. Cea de’ntăi era, că, la intrarea sârbilor, Bulgarii se vor ridica in gloate asupra dușmanilor , ceea ce nu s’a întâmplat. A doua condiție era că generalul Zaci forțând Stenița, să vie in atingere cu Montenegrinii, al treilea ca generalul Alimpici, trecând in Bosnia, să producă și aiea o răscoală generală. Atuncea Cernaiei ar fi trecut la Sofia, intimpinănd și sfărâmând orișice trupe turcești auxiliare, cari ar fi venit in ajutorul puterilor in luptă. Aceste perspective s’au îndreptățit la acea zădarnică răspândire de puteri, care e caracteristică pentru faza ăntăia a răsboiului. Urmările sunt cunoscute. Bulgarii nu s’au răsculat, gen. Zach a fost respins și rănit el însuși, Alimpioi a rămas lăngă Drina, făr’a se pute împreuna cu răsculații din Bosnia de nord, făr’a-i succede de a rascula sangeacurile, căte remasese liniștite. In urma acestora Cernater a văzut, că linia sa strategică e greșită, deci a părăsit fără luptă Piratul și Babina grava, in aceeași vreme cănd Lieșanin a fost respins de la Veliki Izvor și Horvatovici de la Kniazevaț. Pe la 20 Iulie poziția armiei sârbești era incă următoarea: la Alexinaț două divizii cu 18,000 oameni, la Kniazevaț 45,000 oameni cu 48 tunuri, la Zaițar 36,000 oameni cu 40 tunuri. Kniazevațul trebuia apărat cu orice preț căci dominează peste Bania drumul mare către Páraéin, Ciupria Jagodin, Seimindria și Belgrad pe care Cernaiel trebuia s-o susție. După ce Turcii au luat Kniazevațul și Zaiciarul, intăriturile de la Deligrad nu mai aproape nici o insemnătate. Neimplinindu-se nici una din prevederile șerbilor, fața lucrurilor este astăzi cu totul schimbată.—Osman-Pașa se află acum in sudest de la Zaițar, iar ultimele gazde ale lui Leșianin la Bolievar, și cel de’ntăi a și început a se întruni cu Ahmed Eulb, care a ocupat Kniazevațul. Pentru a înainta, acești doi așteaptă numai ordinele superiorilor. Toți locuitorii spre răsărit de Zaițar au părăsit și au dat foc locuințelor, retrăgându-se in lăuntrul țerei la Milanovaț. Din Belgrad se anunță, că principele a sosit in oraș, pretextând apropiată naștere a prințesei, in fapt insă din cauza gravității împrejurărilor. Deși se anunțase că va veni pe Dunăre, cu vaporul „Deligrad“, el a preferat drumul de țară prin Semendria, a sosit fără nici un sgomot și a intrat in Konak pe o poartă laterală. In urma sosirei sale consiliul de miniștri s’au adunat și se vestește, că s’a ivit o mare deosebire de păreri intre el și Ristici. Acest din urmă dorește continuarea resboiului, necrezănd că Rusia ar suferi atingerea teritoriului sârbesc, oricare ar și fi succesul armelor. In acest consiliu s’au discutat cele patru puncte ale ultimatului Turcesc. Principele și Grukci sunt pentru încheierea păcii, Ristici pentru continuarea resboiului. Pe când opinia imblică e pentru detronarea principelui și așezarea unei dictaturi, pe când chiar fara oficială „Istok“ susține că sârbii se vor lupta chiar sub dealul Avala de lăngă Belgrad, principele se pare a ave in vedere o schimbare de ministeriu și inconjurarea sa cu elemente conservative. Considerând că țara e învinsă, sărăcită și ruinată pentru un șir de ani și simțindu-se singur ostenit de luptă, ba chiar de tron, văzând că Sârbia e prea slabă și intervenirea cu neputință, se zice că el ar voi, ca alăture cu guvernul său să însărcineze pe unchiu-s cu Germani cu misiunea de-a merge la Constantinopole, ca reprezentant personal al tronului și de a trata direct cu Imalta Poartă. Pregătit pentru toate eventualitățile și-au pus in siguranță averea sa privată. Germani ar ave să invoce mijlocirile Austriei și Angliei, eBchizănd cu totul mijlocirea Rusiei. Cele mai noue știri spun, că Cernaiel șiar fi înaintat pozițiile spre Lacova și Bania și că dominează drumurile intre Zaițar și Kniazevaț. Armia de pe Ibar (sub Ciolac Antici, urmașul lui Zach,) au avut o luptă fără resultat in curs de trei zile cu corpul lui Derviș-pașa și-și păstrează pozițiile. Muntenegru. Despre biruința Montenegrinilor asupra lui Muktar-pașa la Vărbița se vestesc următoarele detalii: Muktar urmăria pe Montenegrin in retragerea lor de la Nevesinie, spre a-și tăia reîntoarcerea sa la munții patriei. Dar el nu știa că Munte