Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)
1877-06-03 / nr. 58
CURIERULE IASSL viitoarei Ioni August, zioa Mercuri, oara 12 (fiind vacanție in mijlo ), se invită pe toți doritorii de a o cumpără să se presinte in aratata zi la camera i b. de Vaslui cu garanțiile cuvenite, când vanează a se incepe licitația de la prețul de 100 gab., care sau fixat de consliul de familie, somăndu-se tot acum pe toți care vor ave vreun drept din acele prevăzute la punctul al 3 de sub art. 508 aprecid. civile, să-și arate pretențiile la tribunal iulăantrul terminalul căci in urmă nu li se vor considera, toate dările fiscale și comunale privitoare pe acel fond și neplatite pănă in present, vor fi pe conta noului eimirâtor. No. 10428. Pentru îndestularea d-lui Vasie Buzdugan, dom cinat in orașul Vislui, din averea remasă după defuncta Marie Vasiliu, cu suma de 30 gale. căpițe plus procente și cheltuiri de «securime conform obligației din 1867 Martie 18, transcrisâ de tribunalul Vaslui și investită cu formula esecutorie No. 72 la 14 Iulie 1876, tr b conform cerem d-lui crtitor prin jurnalul No. 3700 din 24 Mai anul turent, regulând a se pune in vănzare o casă rămasă după def dibitare și care este ipoteazâ prin menc onsta oblig ție, s.luAa in orașul Vaslui strada Carol, pe loc supus besmanului cătră proprietatea Vălui, construcție de vălătuc, acoperită cu șindilă veche, cuprinzătoare de 4 odăi și fără alte atenansari greșindu-se in partea despre miazăzi cu grădina caselor d-lui Iorgi Gh Motș, și despre miază nospce cu carele d-lui Grgore Stiver, se publcă in termin de 3 luni conform art. 510 procedura civilă, cu deșteptare ca doritor,î de a o cumpără să se presinte in camera tr.b. de județul Vaslui la 10 a lunei Septemvre 1877, zoa Sâmbătă vara 12, când urmează a să efectua venerea asupra persoanei ce ar poseda garanția cuvenită, somăndu-se tot acum pe tot acei care vor ave vrr-un drept din acele prevăzute la punctul al III.de sub art. 506 a proc d. civle, se-și arăta pritnția la tubiu lăuntrul terminului căci in urmă nu li se vor considera, toate dările fiscale și comunale prvitoare pe acel fond și neplatite până in present vor fi pe conta noului cumpărător. No. 10429. Pentru satisfacerea d-lui Iancu Hrșcovici, din orașul Vaslui de la 1 N im Bacherm tot din Vaslui, cu sumi de 56 galb căpițe plus procente și beliun li de intențiune conform obliga unei dnn 876 Fevruarie 3, investită cu formula escoutone No. 31 din 9 Aprilie 1877, tribunalul vă ăndră s’a indepl uit disposițiunele art. 496 și 497 procedura civila, cu formare și procedare comandamentului prealbil d-lui debi ore și regilând formare si inftțiunei a casei debitorului care sunt ipotcate prin mncionata obligație, agentul urmăritor prin proesul-verb *1 No. 98 Ira â că casele ipotecate sunt situate in orașul Vslui pe ulița ci merge li iaz a căror contrmție păreții sunt de vălătuc, scloprind cu șindilă, care se invinazâ, ia parte d n sus cu aaretul d-lui Ș nils'n L putfl ini j»a» tiv kl*A jvv v» « vl li«* Xdu S> v -Uț find îngrădită Dumii pa micate, ograda fără ni I o altă atenansă in ogradă, au regul t a se pune in vozar« out »re casă și Ea publică termnul de 3 luni conform art. 510 proced. civlă, cu deșteptare cu doriorii de a o cumpără să se prezinte in sala de licitate & trb. județului Vaslui, la 10amune Sptemvrie 1877, tot Limbăă, oara 10 dim nouță, prepara cu garanțiile cuvenite căci urmază a se eictua vânzarea, semănduse tot acum pe toți acei care vor ave vreun dept dn acele prevăzute k punctul al 3 de sub art. 506 a proc d. civile, să arăte pretențiile la trib. in lăuntrul term nulu', căci in urmă nu li se vor considera, toate dările fiscale și comunale prinere pe acel fond și neplatite pănă in present vor fi pe conta noului cumpărător. Jude Instructor tribunalului Dorohoi. MANDAT DE ADUCERE. No. 1679. Noi Gh. Botez, prim. delegjudecător instructor trh. Dorohoi, in virtutea facultăței ce ne dagea de procedură criminală, mând m și ordonăm ci Ghergha Chiperu din comuna Hrecța, și acum despărțit de la domiciliul s u, să fii ad m la calinrul nostru de instrucțiune spre a i se lua interogatorul pentru omorul lui I. Gh. Rusu, cu esecuarea acestui mai de se susârcinează agentele putrei pubire care se Va conforma art. 99, iul. 110 și următoirele din zisa procedură. Dar astăzi la 1877 luna Mai in 29 zile in orașul Dorohoi. Judele de pace ocol. I din Iași. No. 2461. Conform art. 12 și 75, al. 6 p. c, citam pe d. r. V. Sikkulsihia se presents. in preotul acestui oficiu in zioi de 17 Iunie a. c, o*la 11 de zi rând avea se judeca reclamația d-lui David Soha contra d-shle pentru bani, la din contra se va aplica legea. Inginer hotarnic a județului Iași. No. 6. In virtutea autorisațiunei ce am primit de la d. Preșdinte al trbunalului jus Iași secția III, din 19 ale acștia, cu No. 3556 pentru a delimita un loc de casa situată in bulevardul Carol disp. I din Iași, proprietate a d-lui Anastase Carp, subsemnatul conform art. 8 din regulamentul hotărniciilor invt pe toate persoanile in drept că la 12 Septemvrie viitor 1877, la 10 oare dimineața să se presinte in personă sau prin procurator la locul aratat, aducând cu sieși documentele proprietățior sale megiește cu loții d-lui A. Carp, pentru că la urmare lucrarea se va fi numai in presența stăruitoului conform art. 43 și 15 din regulementul hotărniciilor. Vecinii acestui loc sunt: d. Nicu Cazimir cu soția sa Eufrosima, d. Nicolai Israie și d. Panaite loan, toți domiciliați in disp. 1. 31 Mai 1877. Ingner, Ștefan Emilian CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extraordinară de la 9—29 Mai 1877. Ședința din 27 Mai. Președința D-lui ajutor A. Beide. Membri presenți , și anume: d-nii Cristodulo-Cerkiz C., H-zu G., Iorga I., Manjerov, P., Ornescu I., Racovița A., Rojiță C., Rosseti D. Absenți motivați: d-nu Primar Sc. Pastia și d-nu consilier Corjescu I. Absenți fără motive: dd.Gane N., IanovT Pavlescu St., Tăutu T. Tufescu Gr. Ședința să deschide la 2 ore p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței precedente și să aprobă. Conform cu legea comunită, in presența conciliulu f c ° licit,«ti » pentru aprovizionarea orașului cu 415,000 pci caz, insă licitația nu se aprobă, prețul de 68beni find pra mare, și in ședința secretă se hotărăște a se faace o nouă licitație in termin de 15 zile. D. Președinte supune consiliului propunerea făcută de d. Cristodilo-Cerchez in ședința de eri pentru îmbunătățirea serviciului de pompieri. C"T.S"l ul in unanimitate admite propunerea d-lui Ornescu ca la art. I dn propunere in loc de a se zce că să afectează subvențiuunea ce se cuvine statulu', să sa zică o parte căt va trebui din subvențiunea......... După aceasta se pune la vot și in princip se primeșt» in unanimitate propunerea d-lui Crîstodulo-Cerkiz remfiind ca detailurile să se reguleze de comisiunea de supraveghere cuprinsă in propunere. Asemenea în unanimitate se votează că consilierul comunal ce are a face parte in comisiune să fie d. Răcoviță. D. Președinte supune raportul epitropului bisericii sf. Dimitrie (M sal) prin care arată că biserica nu are in budgetul ei nici o sumă asignată pentru plata dărilor fiscale și comunale, de aceea roagă a se regula de consliu din ce anume mijloace să se plătească suma de 86 si 10 bani ce i se cere de serviciul de percepere. D. Cristodulo-Cercets zice că intru căt. nu este o eptropie conform r gulamentului sf. Sinod, nici o reglare nu se poate ține in sumă, și ci ce sumă s’ar vota de consiliu era pe respunderea sa; de aceea raportul eptropului trebue s ă se considere ca o hârtie albă. Președinte răspunde că regulamentul sf. Sinod este din 1874, insă pănă astăzi nu s’a aplicat nici intr’o eivrire atăt peste Mil—cov căt și dincoace de Milov, căci parohiile nu sunt încămpărțite, și de aceea nici enitropiele nu sunt regulate pe baza acestui regulament. A pretinde că toate lucrările să fie considerate ca zro pentru că epitmpiile nu sunt făcute in conformitate cu regulamentul, este a fiune iune.som ne luie'eseie bisericelor, de aceea pănă când se vă face impățirea parohilor de vatră P. S. Mitropolit, pănă atunci trebie a se m«gî după rgulele de mai înainte. D. Ornescu nu poate trage o linie de demarcare intre actele valabile și cele invalabile, și intru căt nu poate trage această linie nu nu poate intra in aprebarea lor. Epitropul cere 68 lei, dar cine știe că au hdtuit epitropul, dacă el nu este numit pe baza regulamentului sf. Snod? Așa fiind d. O nesiu ni aprobă nimica, pentru că nu voește ca la ocazie epitropii să se justifice cu votul consiliului. D. Cristodulo-Cerkez zice că consiliul nu este omnipotent și nu poate face ce-i place și ce crede de cuviință; el are regule și regule nestrămutate, și una din aceste regule este scrisă in art. 74 din legea comunală (cetește). Aceasta este datoria consiliului, și in afară de această lege el nu poate lucra. Cine sunt epitropii bisericelor după legea speciala? epitropii după art. 40 din regulamentul sf. Sinod nu mai sunt ca mai inainte, căci s’a dovedit că epitropiele de mai inainte erau vicioase. Dacă s’ar studia dosarul aplicărei acestui regulamnt, precum a avut pazie d-sa ar studia imprimă cu d Rcoință ca membru a comisiunei pentru facerea budgetului b'sericelor, s’ar vide prea bine că Mitropolitul n’a fost pedica pentru care regulmentul nu s’a aplicat, și n’au fost cetățenii de lingă biserici, ci pedica a fost numai adminisția comunala prin nepringh*irea sa, și in al doilea rând au fost epitropii prin reaua voință ce au pus-o la aplicarea regalmentului. D. Președinte roagă pe d Cristodulo-Crkzaixpici care este administrația comunală ce ni’și a făcut datoria. C. Cristodulo-Cerkez zice că nu vorbește de administrația de astăzi a comuni, căci din moment ce a venit actuaul consiliu comunal și actuala administrație, toate măsurile s’au luat spr a se veni la realizarea regulamentului. Ce derivă insă din neaplicarea regulamntului? Derivă că primarul poate, ca măsură adminitrativă, să facă ori ce va crede că pote justifica față cu legea; consiliul comunal nncă nu poate face mai mut de căt prescrierimiatul d. de sub art. 74. Poate că epitropul bsericei sf. Dimitrie să aibă mare nevoa de bani, poate că el să nu fie dintre cei ce au f cut pe Sf. Sinod să zică ct administrația trecută a bisericilor era un abuz, dar consiliul nu poate să die un vot aprobator sau d-saprobator pănă când cererea nu va veni de la epitropul biserici instituit, conform legii și regulamentului bisericesc. D. Rossetl zică că este un adevăr in dreptul roman: summum jus summa injustitia. Voind a aplica legea, de multe ori se face o nedreptat. Înainte de toate consiliul trebue să se preocupe de necesitatea practică. Din cele espus de d. președinte se vede că, cel puțin in I .și, epitropiele bisericelor nu sunt incă inființate conform Cr regulamentul sf. Sinod, prin urmare acele epitropii sunt un lucru care nu există. Nu consiliul comunal este chemat a înființa epitropiele ci P. S. Mitropolit, prin urmare dacă este o b serică a cân i administrație depinde de autoritatea comunală, și dacă ce biserică are să plătească impozitul foncar, poate comuna opri de a se plăti fondard pentru cuvântul că epitropia nu este inflinbtă conform cu regulamentul? Dacă nu se plătește fondarul, statul scoate casa in vamare. Poate să fie propunerea d-lui Cristodulo-Cerkez foarte legală, insă nu este practică. Chiar astăzi consiliul a putut să se cumpere cai pentru pompieri pentru că este o necesitate practică de și este in contra egei. Se pune la vot propunerea d-lui Cristodulo-Cerke , de a nu se lua in considerare cererea epicopului sf. Dimitrie și se respige de consiliu, votănd pentru Cristodulo-Cerkz și Ornescu*. Se pune la vot a se pliti fondarul bisericei din fondul casei comunale și se primește de consiliu, contra d. Cristodulo-Cerkez și Ornescu. D. Președinte supune saportul epitrofului bisericelor ef. Vasilie din Tataraș prin care arată că biserica este avertiată a plăti 69 lei 40 bani taxa metrică a pavajului pe anul curent. Consiliul hotărăște a să plăti acești bani din fondurile casei comunale, contra d. Cristodulo-Cerkez și Ornescu. Ședința se ridică la 9 la ore. Ședința din 28 Mai. Președința d-lui Adjutor A. Beide. Membri presenți , și anume: d-nii Corjescu I, Hazu G., Iorga I., Manserov P., Ornescu I., Racovița A., Rosetti D. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pastia și d. consilier Răniță C. Absenți fără motive: d-nii Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Ianov I., Pavlescu St. Tautu T., Tufescu Gr. Ședința se deschide la ora 17a p. m. Se cetește procesul verbal a ședinței precedente și să aprobă. D. Rosseti însărcinat de consiliu cu facerea decorarilor la gară pentru "primirea Maiestăței Sale împăratul Tuturor Busiilor de cetire raportului următor: Domnule Primar. Subsemnatul consilier comunal, însărcinat fiind de d voariră după votul onorab, consiliu comunal a aranja decorarea localului girai pentru primra Maestăței Sale Împăratului Tuturor Roșiilor, a primit pentru acest finit suma de șase mii lei noi, rheltuelele insă intrecând cu mult presmisi unelea ce s’a făcut, din causă ca Maiestata Si in loc să sosască ziua in oraș precum se credea, a sosit noaptea, împrejurare, care au necesitat iluminarea peronului și a satelor pe din năuntr.ihi.Ivă His si Ofiaaja au mai fost o mulțimne de chritueli care nu sau pătut prevede la facerea devisului care era cu totul incomplect. Subsemnatul, condus de dorința ca primirea să fie cât sa poate mai demnă de Augustus Oaspe care a onorat orașul nostru cu prezența Si, a crezut de datoria sa și de demnitatea consiliului comunal a nu neglija intru nimic ca aranjarea localului se corespundă pe cât se poate la menirea ei; aceasta insă au necesitat cheltueli mult mari, incăt sunt in un deficit considerabil in prevederile divisului. VS rog se bine-voiți a supune onorari. consiliu resultatul chiituelelor, rare după alăturatul compt și piese justificative ce vor presenta se urcă la suma de 11,108 lei 84 bani, prin urmare s’a cheltuit 5,108 lei 84 bani mai mult, și ve rog pe de o parte se solicitați un bil de indemnitate pentru subscrisul și se rugați pe consiliu ca se voteze și restul sumei de 5,108 lei 84 bani, cheltuiți mai mult, luând disposițiunea a se numera subsemnatului pentru ca se pot achita persoanele ce au incă a primi bani pentru această lucrare. Primii ve roge-le Primar, încredințarea prea destinsei mele considerații. Consilier comunal, D. Bosseti. D. Racoviță este de socotință că trebuea să încuviința suma aratata prin raport și trebuea că mulțumi d-lui Ruseti și consiliului care a avut norocirea seri aleagă pe d-sa, căci a fost o decorație și o iluminație ce nu s’a vărsat nicio dată in orașul Iași, a fost o pregătire pe care chiar sare nu au admirat’o și ar fi fost vai de comună dacă pentru asemene pregătire s’ar fi insărcinat cineva afară din consiliu, căci s’ar fi cheltuit mult mai mult. D. Iorga zice că a avut ocazie să audă pe agentul din Constantinopol, principele Ghica, care a întovărășit pe Maiestatea Sa din Petersburg ziind că prin toate orașele chiar din Rusia pe unde a trecut nu s’a făcut o primire mai frumoasă, mai mniestoasă de căt in Iași, d. ministru Bratianu m - a rămas mulțumit și zis că ne am pe toate puterile să facem o primire frumoasă, și au adaos că nici Bucureștii nu crede a ne întrece. Consiliul in unanimitate aprobă compturile prezentate de d. Rosseti și votează ca banii să se plătească din un efedit extraordinar, iar d. Primar să exprime d-lu Rosseti mulțumiri in numele consiliului, obținut d. Roseti. D. Președinte zice că va exprima deplina mulțumire d-lui Rosseti pentru diligența cea mare ce a pus’o la o lucrare așa de gre, căci toată gloria ce să reflectă asupra consiliului să daorește numai d-lui Rosseti care a făcut o pregătire așa de frumoaă. D. Rosseti mulțămește consiliului pentru recunoștința ce-i arată, și oricănd consiliul va face apel la d-sa, ca consilier comunal să crede dator at și pune toate silințele pentru a respunde la așteptarea consiliului. Cât să atinge pentru pregătirile de la gară, Kissell zice că nu le-a facat pentru a capata mulțemiruie consiliului ci pentru ca primirea Maiestaiei Sale să fie demnă de comuna Iași și pentru ca să nu se zică că consiliul comunal nu s’a distins in primirea Augustului Caspe. D. Președinte supune raportul epitopului bisericei Curalari prin care arată că d. M. Viadhe, antreprenorul repararei catapitesmei biserici este obligat prin contractul inchiei cu epitropia a face lucrul in termin de două luni, de la 21 April 1876, d-sa n’a terminat lucrarea nici până astăzi, dar asupra contractului au priit 1535 lei și biserica stă închisă. Pentru a pute găti lucrul căt a mai rămas neisprăvit pe comptul seu din suma de 965 lei ce are a mai lua, d-un epitrop cere autoritare de ai face somaje și proces. Consliul in unanimitate deleagă pe d. l orga să constate ce sumă de bani s’au adunat prin subscripție pentru facerea catapitesmei și dacă se mai poate aduna ceva, să constate apoi cu căt a fost angajat d. Uradi a face catapiteasma, ce a primit in contul acestei lumi și ce lucru a făcut. D. Președinte supune referatul biuroului I prin care ar tă ce venituri a adus comunei hala de la 1873—1876, și fiindcă aceste venituri nu corespund cu cheltuelele ce s’au făcut de stat și comună cu inființarea halei, conchide la darea la întreprindere a venitului halei după un tarif de prețuri ce se va statornici, căci numai cu chipul acesta comuna va pute ave un venit mai mulțumitor. D. Iorga zice că a fost delegat din partea d-lui Primar să inspecteză bala de mai multe ori, și incredințaza că halagame uneori de mulțimea vânzătorilor, și d-sa singur a vițlut ca de multe ori pănă la ora 3 postmeridiane dările comunei incă nu erau percepute. La oara 3 a intrebat pe unii oameni ce vindeau dacă au bilete, și ei respundeau ci nu le au, căci de și au plătit, insă nu li s’a dat bilet, a intrebat pe comisarul balet pentru ce omul mare bilet, și el a respins că are, și după o căutătură schimbată intre comisar și om, omul spune că in adevăr comisarul i-a dat bilet dar el l’a perdut. Prin urmare, controlul lipsește, și această lipsă de control aduce pagubă pentru comună, căci poate mai mult de a treia parte, poate că nu să fură de amploiați, dar să perde in paguba comunei. De aceia mjtocul cel mai nimerit este de a se da hala in întreprindere, și să nu se toarnă consiliul ca se vor face abuzuri, căci dacă vor fi tarife, incasarele nu se vor pute face de căt in marginea tarifelor; vor fi apoi scutite de taxă femeile cari vin in piață cu lapte si cu oie. Facă consiliul o încercare și va viola că venitul halei va fi îndoit de căt astăzi. D. Racoviță este in contra acestei propuneri căci d-sa are prilej să meargă mai des in piața Sf. London și vede ce jăfmri se fac oamenilor de la țară. Femeile de la țară sunt scutite de taxă, inse jidanul care împarte biretile nu scutește pe nici una, bacă dacă se intămplă ca o femeie să vină cu căruță, antreprenorulu i cere o taxă de 50 bani, și dacă femeia nu plătește el stă la tocmală cu dânsa pănă când o amăgește. Tntotata zilele se fac asemenea jefuiri. Dacă d. Iorga incredințază că are sa ne un control serios, fiind scutiți oamenii și femeile de la țară, atunci și d-sa se poate uni cu d. Iorga; insă pentru un folos a comunei de 2—3 lei pe zi nu votează d-sa a sa da o sumă de oameni pe mâna speculatorilor. D. Rosseti și D. Manjerov susțin propunerea d-lui R.Ioviță. După aceasta se pune la vot ca vântul halei să se caute tot in regie, insö d. Primar să eis toate măsurele pentru exercitarea unui control serios, și să primește in unanimitate. D. Președinte supune referatul d-lui Inginer comunal cu care presintă devizul pentru pavarea pazei din jurul halei. Drosseti ve luid ci această cheltueală nu este prevăzută in budget, și fiind că anul acesta toate veniturile sunt mai slabe iar cheltueli extraordinare sunt mai multe , propuse ca această lucrare să se facă in anul viitor cănd sa speră că vor fi mai multe mijloace. D. Racoviță este in contra propunerei d-lui Rosseti, căci dacă peața va fi pavată, vânzătorii nu vor mai și de un glob ca astăzi, prin urmare numerul lor va fi totdeauna mai mare, așa incăt comuna in 2—3 ani poate să-și scoată banii. Se pune la vot și cu majoritate de 4 voturi se admite in pricip pavarea petei de la bară, contra d. Rosseti, Manjerov și Iorga. După aceasta se numește o comisiune compusă din d-nii Ricoviți și Rojarâ cari impreună cu inginerul comunei să studieze chestiunea și să-și deie părerea. D. Președinte supune suplicile d-lor P. N. Malcociu, Mantu Critodor Daraban și Panate Papadopulo pentru a fi înscriși in listele electorale pe temeiul hotărârlor d te de tribund. Consiliul se actde aceste hotărâri. D. Președinte supune petițunea d-lui Socot.-Colonel D. Popazoglu prin care arată că vome a oferi comunei pantru 20.000 lei noi un plan original a orașului Iașii ca data din 1819 rădicat de minerul Bajardi și care da sigur poate fi trebuitor comunei pentru a apăra multiplele sale interese la deosebite ocaziuni. D. Rosseti zice ca este cunoscută inexatitatea planurilor ce se făceau mai inainte de agrimensori, și mai cu deosebire a avut ocazie să constate ns eftctitatea planurilor d-lui Bajardi care pentru a lua bani mulți făcea moșiile cu sute de fălci mai mii ; prin urmare și planul ce se oferește comunei nu poate presenta destulă garanție de esactitate. Pe de altă parte exagerarea prețului și nevoile in care se găsește comuna silesc pe consiliu a renunța la ofrande ce se face de d. Papazogu pentru cifra de 20.000 lei. Se pune la vot propunerea d-lui Rosseti și se privește in unanimitate. D. Președinte supune referatul d-lui uninginer comunal prin care propune a se numi o comisiune compusă dintr-un membru a comitetului permanent, care împreună cu oameni competenți să inspecteză cazurile ce vin intre Iași și Târgul-Frumos, și să se exigeză o construcțiune a czeturelor capabila de a resista la o cantitate mai mare de apă și la caz de inundție să se poată da apelor o scurgere mai regulta, mii încetată, mii lină, astfel cu icăt să nu producă daune locuitorilor din oraș ocazionând cele mai multe inundări. După lămurirele date de d. Rosseti, consiliul in unanimate votează a se ruga pe d. Primar, care este și deputat al orașului Iași, de a provoca prin Cameră facerea unei legi anume, regularea ecestei chestiuni trecând peste competența consiliului comunal. D. Președinte supune suplica funcționarilor comunali prin care roagă consiliul a’i scuti de rațiunea de 10 % C9 a fac din sabre pentru echilibrarea budgetului, pentru motivele următoare: 1) l să face de stat o reținere de 5 %, altă reținere de 5 % R să face pentru pensii, 30 ° C trebue să plătească pentru scumptarea acceptelor, mai plătind și comunei 10 %, salarul lor, prin urmare, să reduce la 50 %. 2) consiliul a revenit la parte asupra reținerei de 10 %, căci a scuts de această reținere toate salarele mai mici de 60 lei pe lună, și aceste palace fiind tocmai cele mai multe ele aduceau și cel mai mare venit comunei, pe când salarele peste 60 lei fiind mai puține, comuna are un folos mic iar funcționarilor ce le primesc li să face o asuprire mare. 3) cănd s’a votat reținerea de 10 %, funcționarii fiind neplatiți pe 6 luni să credea că prin reținerea aceasta salarele lor vor fi plătite la timp, astăzi insă salarele lor sunt neplătite pe 10 luni. Funcționarii cred că consiliul poate să revie asupra acestui vot cu atâta mai lesne cu cât această dare nu este cuprinsă nici in legea maximului și nici nu este aprobată de corpurile legiuitoare, conform cu constituția. Dănd cetire acestei suplice, d. Președinte zice că consiliul cănd a votat reținerea de 10%, după circului ce s’a făcut, a vezut că reținerea aceasta să ucă la 48000 lei, in urmă consiliu], printr’un vot ie ’i a dat, a regulat ca reținerea să se facă numai din salarele ce trec peste 60 li, prin urmare masa cea mare a funcționarilor rămâne scutită de reținre, Ar suma de 48000 lei să reduce la a patra parte. De la început era o nedreptate de a echibera burgetul comunei cu salarele funcțonarlor; nedreptata este insă cu atâta mai mare cu cât arată echilibrare să face numai pe complul unei părți a funcționarlor. Și fiind ca scopul consiliului nu este ajuns, că i in loc de a aihita salatele la timp, ele să plătesc incă mai tăriu decăt la început, căci la început nu erau plătite pe 6 luni iar astăzi nu sunt plătite pe 10 luni, ci. Președinte este de păiărere ca consiliul să revie asupra reținerei de 10% D. Iorga zice că ds. a fost cel intăi care a venit cu propunere in consilu, cu ocazia votărei budgetului, de a să face reținerea de 10%, insă scopul ds., departe de a lovi, a fost de a sa face o înlesnire funcționarilor pentru a’i scapă de dobânzile cele jidovești ce le plătiau; ds. a crezut că este bine ca funcționarii să deie comunei 10 ° C, insă comuna sa 'i plătiască regulat, in realtate insă s’a întâmplat cu totul altfel, de aceea și ds. este pentru revenire. S’ar pute obiecta că reținerea aceasta este inscrisă in budget, dar această obiecție nu se mai poate face din moment ce consiliul a revenit asupra votului său, scutind de reținire salarele mai mici de 60 lei. Dacă salarele mai mici de 60 lei sunt scutite de reținere, venitul comunei să reduce la nimici, și numai să face o nedreptate celorlalți funcționari, de aceea este drept a admite cererea lor. D. Ornescu deși vede că s’ar pute zice foarte multe incheriia aceasta, voește insă a restrânge cadrul discuției in stricta sferă financiară. Consiliul actual, urmând celui trecut, a găsit finanțele comunei intr’o stare nu destul de fericită; insă poziția consiliului să nu aveaza incă mai mult prin cheltuelele extraordinare ca trebue a si face, și cea mai scurtă prevedere vede că comuna este numit la începutul dezastrelor economice, apoi este permis consiliului a fi puțin atent la votarile Care privesc mii de lei? Cănd, din cauza impedficărelor, comuna este nevoită a cheltui 100.000 lei peste prevedirele sale, este permis consiliului a neglija 20000 lei? Atunci cetățenii, a căror mijloace de a plăti dârele diminuează, au drept sa zică că consiliul le face o nedreptate cănd numai lor le cere dări, iar funcționarii să scutesc. Dl. nu admite teoria d-lui Președinte și a d-lui Iorga că consiliul a votat această reținere pentru a să face o mai mare regularitate la plata salatelor și că scopul consiliului n’a fost «juns, dar oare salar» le vor fi mai exact plătite cănd consiliul mai astăzle 20000 lei, și cănd alte dezastre mai așteaptă comuna? Acumi este timpul cănd venturele scad și cheltuelele sporesc. Așadar și funcționarii trebue să știe că mai greu vor fi plătiți cănd veniturele comunei vor scăde incă cu 20000, căci la 20000 lei să urcă reținerea de 10%. Nu că nu au drept funcționarii să fie plătiți la timp, dar necesitatea in cire să afla comuna și dezastrele care au venit asupra ei fac ca ei să nu poată fi plătiți. Așadar pentru aceste sezoane și pentru acele cu fiecare consilier le are in conștiința lui; d. Ornescu nu admite cererea funcționarilor. Dl. este chiar pentru revenirea asupra scutirei salatelor mai mici de 60 lei, căci dacă funcționrii sunt fiii, cetățeni sunt părinții consiliului și nu trebue a alerga la sofismo ca d. Iorga pentru a să aduce pagubă comunei. Este foarte bine să fie fericire și roze in toate părțile, dar daca aceasta nu sa poate, ce este de făcut ? I. Iorga și D. Mantorov susțin cererea funcționarilor. D. Ornescu o combate din nou. D . Președinte pune in vederea consiliului art. 51 din legea comunală, după care nici-o