Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)

1877-10-23 / nr. 116

ANUL­ X SOCIETATEA de BINE­FACERE pentru ostașii răniți. ÎNȘTIINȚARE. Tabloul oferit de D-ra Iamandi in fo­losul Societății au fost pus la loterie. Desfăcăndu-se deci toate numerile, tra­gerea loteriei va avă loc poimăne Marii la 25 curent in locuința D-nei vice-pre­­zidente Maria A. Catargi, str. 40 de Sfinți. Biuroul. Toate damele, căte doresc a face gratis serviciu de zi și de noapte la spi­talul Societății de bine­facere pentru ostașii răniți, sunt rugate se bine-vo­­iască a-și da adresa și a cere informa­­țiunele cuvenite la d-na vice-prezidentă marfa A. Catargi, strada 40 de Sfinți. Biuroul. PARTER OFICIALA publicații administrative. Prefectura districtului Iași. No. 12350. La 7 Noemvrie viitor, urmând a se ține licitațiune atăt in camera acestui oficiu precum și la comuna respectivă, pen­tru vânzarea pietrei scoase de pe moșiea Vlădicenii, din plasa Codru acest județ, se publică spre cunoștința generală. Prefectura Poliției Iași. . No. 8778. D. Ițic Strulovici, cerând a i se da autorizație pentru deschiderea unui stabiliment de crășmă cu bucătărie, in acest oraș, deep. a I-ia, strada Zugravilor, casa No. 7, este necesitate a se ști dacă numitul nu este că­zut in vre­o cauză corecțională, sau tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească pen­tru delicte de vini sau crimi, aceasta se pu­blică și sunt rugate toate autoritățile res­pective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre­una din aceste categorii, se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la daț­i soței. No. 8767. D. Marcu Lemberg, cerănd a i se da autorizație pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă in acest oraș, des­părțirea a IV-a, strada Frecău, casa No. 105, este necesitate a se cunoaște mai intăi dacă numitul nu este căzut in vre o cauză Iassi. Duminica 23 Octomvrie 1877. No. 116. PREȚUL ABONAMENTULUI, in Iași și districte. Pe un an 12 lei noi, piua portul 2 fr. 40 bani;— pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția. — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc.— Manuscriptele nepublicate se vor arde. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI și VINERI. Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografiei Nationale. ______________________________________________CALEN­DA­R­UL­ SEPTAMANEI, corecțională, tras inaintea trib, pentru de­licte de vini sau crimi, sau pus sub pri­­vigherea polițienească pentru delicte de vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cu­noaște pe numitul căzut in vre­una din asemenea categorii, se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la data Ionei. No. 8861. D. Avram Glicman, cerănd a i se da autorzație pentru deschiderea unui sta­biliment de crâșmă in acest oarș, de sp­l­in, strada Mint, de jos, casa No. 97, este ne­cesitate a se cunoaște mai intăi dacă numitul nu este căzut la vre o cauză corecțională, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească pentru delicte de vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile res­pective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut nu vre­o asemenea categorie, se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la data Ionei. Prefectura județului Roman. No. 9920. Spre a se pute elibera d-lul Marcu sin Hoișie din Roman, cuvenita auto­­risație spre a avea deschis stabiliment de crâșmă la casa No. 24, coloarea de roș din această urbă, este necesitate a se ști dacă numitul n’au fost căzut in vre-una din ca­tegories prohibitive prevăzute de regula­mentul crâșmelor, sunt l­a gata dar toate au­toritățile a denunța acestei Prefecturi, un termen de una lună, socotit de la data Ionei dacă cunosc pe numitul căzut in vre*una din categoriei prohybitive, prevăzute de citatul regulament. No. 9889. Spre a se pute elibera d-lui David Grosu din Roman, cuvenita autorizație spre a avea deschis stabiliment de crâșmă la casa No. 1, coloarea de roș din această urbă, este necesitate a se ști dacă numitul n’au fost căzut in vre-una din categoriile prohibitive, prevăzute de regulamentul crâș­melor, sunt rugate dar toate autoritățile, a denunța acestei Prefecturi un termen de una lună socotit de la data Ionei, dacă cunosc pe numitul căzut in vre-una din categoriile prohibitive prevăzute de citatul regulament. No. 9974. Spre a se putea elibera d-lui Meier Grimberg, din acest oraș, autorizație de a avea deschis stabiliment de crâșmă la casa No. 67, coloarea de roș, strada Ștefan cel Mare, din urba Roman, este necesitate a se ști dacă numitul n’au fost căzut la vre­una din categoriele prohibitive, prevăzute de regulamentul crâșmelor, sunt rugate dar toate autoritățile, ca un termen de 1 lună socotit de la data Ionei, se anunță Prefectu­re!, dacă cunosc pe numitul căzut in vre una din categoriile prohibitive, prevăzute de ci­tatul regulament. Casieria generală a județului Iași, No. 5152. La 7 a viitoarei luni Noem­vrie, urmănd a se vinde licitativ averea se­chestrată de la d. Teodor Vasiliu Cristescu, pe moșiele Sineștii și Goeștii, spre îndestu­larea Statului cu suma de lei 37.189, bani 20, ce datorește din arenda moșiei Sineștii, pe anul 1876, se publică aceasta spre cu­noștința generală cu deșteptare că licitația urmează a se ține in camera acestui oficiu, și va fi deschisă de la 1—4 oare, iar adju­decarea se va face asupra­ persoanelor care ar oferi prețul cel mai avantajos, și cu con­­dițiunele care sa vor ceti atuncea, numărând de îndată și prețul ce va rezulta, doritorii insă care ar vroi să iei cunoștință despre calitatea vitilor, productelor și obiectelor se­chestrate, in­lăuntrul termenului se pot a­­dresa la Primarele comunei Brăeștii, căruia i sau dat instrucțiuni de asemenea, iar la termenul fixat se va pune in vederea con­curenților probe din productele sechestrate. Primărial Municipiului Iași. No. 10082. Pentru inpetruirea și repararea terasamentului stradei de peste bariera Sal­­hana cu peatră sfaramată dată din depositul comunei, urmând a se ține concurență la 10 a viitoarei luni Noemvrie, după devisul , profilul transversal presentat de d. regine comunal pe lăngă referatul No. 744, și dup condițiunele pregătite pentru acest finat și pe care concurenții le pot vede in ori­ce zi la Primărie. Se publcă aceasta spre cunoștința amato­rilor și se invită a se prezenta in camera acestui oficiu la termenul sus indicat, vara 12 din zi, cu garanțiele de cate 122 lei noi in numerar, ear in bonuri de îndoită valoră, spre a se procede la concurență. Biuroul II. Primăria comunei Hulboca. No. 1231. In ziua de 10 Octomvrie, pa teritorul acestei comuni găsinduse de pripas un cal tretin, murg închis, coama din stângă neagră și coada neagră, se publică aflarea păgubașului in termenul prescris de art. 48 din legea poliției rurale. Primăria urbei Roman. No. 2851. In ziua de 30 a curentei luni Octomvrie, urmând a se ține licitație in ca­mera Primăriei, pentru darea in antreprisă a eclarărei orașului Roman, pe timp de 3 ani, începători de la 1 Ianuarie 1878, după condițiunile formate, se publică aceasta spre cunoștința d-lor concurenți cu invitare că la menționatul termen, să se presinte însoțiți de garanțiile cuvenite spre a se efectua li­citația, condițiunele se pot vedea in cancela­ria acestui oficiu in tote zilele. Primăria comunei Târgul Sulița. No. 878. In zilele de 1, 2 și 3 a viitoa­rei luni Noemvrie, urmează a se da in an­trepriză craturile de băuturi spirtoase, ra­chiu, vin și bere, in zilele de 4 și 5 taxa asupra venzurei vitelor, și in zilele de 9 și 10 iluminarisirea comunei și paza nocturnă a acestei comuni, pe periodul de 3 ani, cu începere de la 1 ianuarie 1878—1881, ama­torii sunt rugați ca in zilele indicate, să se prezinte in camera acestei Primării, însoțiți de garanții, condițiile acestor antrepriză se pot vedea in toate zilele la această Primărie. Comisia de sp. I-iu din Iași. No. 4842. Pentru ziua de 4 Noemvrie viitor a. c., parele 12 postmeridiane, conform adresei d-lui jude de pace al ocol. I-iu din Iași No. 5011 din a. c., in piața Sf. Spiri­don din Iași, urmănd a se vinde licitativ o­­biectele mobile sechestrate de la d-na Emi­lia Heinic, in pretențiunea d-lui Cost. Vrăn­­ceanu pentru chirie. Comisia desp. a 111-a din Iași. No. 5671. In ziua de 2 a lunei Noemvrie a. c., de agentul acestui oficiu, in piața Pri­măriei, urmează a se vinde licitativ obiec­­te de la evreul Șaim sin Ițic, in preten­țiunea d-nei Veniamina Mironescu pentru o sumă bani, se publică spre știința concu­renților. No. 1969. In temeiul transacțiunei lega­­lisată de d. jude de pace ocol. al III-a din Iași, la No. 2205 din 2 Iunie 1877 și deve­nită esecutorie, prin care d. Costachi Iov să obligă a plăti d-lui Leiba Gotfrid suma de 350 lei noi pănă in termen de 2 luni, cu începere de la 17 Dechemvrie 1874, și la care n’au fost următor pănă in prezent, se somează pe d. Costachi Iov, ca in­­ termenul de 3 zile de la data Ionei, conform art. 388 și 75, al. 6 p. c, cu domiciliul necunoscut, se plătească d-lui Leiba Gotfrid suma de 350 lei noi, cunoscând că la neurmare se va proceda la urmărirea silită a olt­ce avere va fi posedând. Comisia desp. a IV-a din Iași. No. 4152. La 24 Octomvrie curent, ur­mează a se vinde in piața Halei, obiectele sechestrate da la d-na Anica Croitoriu in pretenția d-lui P. Papadopolo pentru bani, se publică acest termen pentru deșteptarea concurenților. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ANUNCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru «Cu­rierul de Iași“ foaea oficială se fac la Havas, Laffite , C­une, 8 Place de la Bourse, Paris. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anuncluriU pentru „Curierul de Iași" foaea oficială, se fac la D-na Eugene Mireud, Constantinopol, 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 bani. Stil vechio. Stil non. ZIUA. PATRONUL ZILEI.­­­ Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechio. Stil non. ZIU­A. PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Octomvrie. Noemvrie. I­­vre. hl­ore. m Octomvrie. Noemvrie. ore. m. ore. m. 23 4 Duminică. Apostolul Iacob fratele Domnului. 6 41 4 49 27 8 Joi. f Sf. Dem. basarabov și af. M. Nestor. 6 46 4 44 24 5 Luni. i M. mart. Areta. 6 43 4 46 28 9 Vineri. Sf. Terentie și Neonila. 1 6 48 4 42 25 6 Marti. Sfinții Markian și Martirie. 6 44 4 46 29 10 Sâmbătă, Mart. Anastasia Romana. 6 49 4 40 _____26___________________Mercuri.__________(f) Sf. Marele martir Dimitrie.­­­ 6 45 4 45 30___________ț­_______Duminică.________Sf. Zinovia.__________________________6 50 4 39 PUBLICAȚII JUDECĂTORESC­. Tribunalul jud. Iași Secția I-a, No. 704. D. Iosep Goldembaum, cu domici­liul necunoscut, in virtutea art. 71 combinat cu art. 75, alin. 6, din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin pro­curator admis de lege, inaintea secțiunei l­a a­trib. Iași, la 3 Ianuarie 1878, vara ii din zi, cănd ave a se judeca procesul intentat de D. Isac Hefter, contra sa pentru bani, cu­noscând că asemenea citațiune s’a lipit pe ușa acestui trib, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare căușa se va căuta in lipsă. Secția a 111-a. No. 808. Imobilul d-lor Costachi Sofian de profesie avocat, și Domnica Sofien soția sa, ambii domiciliați in Iași ce se compune­ din o casă situată in urba Iași desp­ 3-a stra­da Vo­ideasa Înscrisă la No. 4 construită de cărămidă acoperită cu tinichea, și compusă din mai multe odăi cu o sală in centru, a­­vănd in ogradă o altă casa construită tot de cărămidă acoperită cu oale și compusă din vre­o câteva odăi cu atenansele lor, 2 spălă­torii, o bucătărie, o șură și alte dependinți ce aparțin acestui imobil cu grădină și locul lor, fiind scos in vânzare silnică spre indep­­tuirea d-lui Gheorghe Th. G­urcaneanu, de profesie rentier domiciliat in Iași cu numele de 7100 lei noi, și 6300 lei noi, cu a lor procent de 15% pe an, și la neurmare va curge procent de la­ a% pe lună și 2000 lei noi clausa penală pentru ambele sumi adică de fie­care sumă căte 1000 lei noi, ce are a lua in basa a 2 obligațiuni ipotecare, una din 7 Mai 1874 înscrisă la No. 156 și alta din 30 Octomvrie 1874 inscrisă la No. 382 investită cu formula executorie No. 209 și 210 și prin care debitorii au renunțat la co­mandament la 4 Iulie 1877 prin indeplinirea formalităților sau adjudecat definitiv indica­tul imobil cu preț de 20.000 franci asupra d-lui Climente Haretonescu tă acest preți nedepunându-se de d-nul adjudecător in ter­menii prevăzuți de art. 551 din proc. civilă, iar d-nul creditor Gheorghe Th. Giurcaneanu prin petiția înregistrată la No. 5216 cerănd a se pune in revindere imob, indicat pe conta adjudecătorilui, și la 3 Octomvrie 1877 cănd au fost ficsat termen pentru revinderea sus­citatului imobil nu s'a putut efectua adjude­carea, de­ore­ce tribunalul prin jurnalul sub No. 3475 din acea zi au închis licitațiunea din lipsa de concurenți, in urmă insă d-nul Climenta Haretonescu prin petițiunea înre­gistrată h No. 6332 cerând a se pune din nou in vânzare tratatul imobil. Pe acest temei și in baza art. 553 și urm. din pr. civ., tri­bunalul publică revinderea indicatului imobil pe comptul d-lai adjudecător Climente Harito­­nescu conform art. 556 din zisa procedură, iar concurenții ce ar fi de a cumpăra după lă­muririle de mai sus, după cum de acest i­­mobil s’au prevăzut și in publicațiunea in­serată in foaea oficială No. 96 din 4 Septemvrie anul curent, să se infățoșeză in camera a­­cestei secțiuni a 3-a la 14 a lunei No­emvrie ziua Luni 1877, vara 11 din zi, cănd ave a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din procedura civilă, tot­o­dată să somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjude­­cațiunei să arăte la tribunal spre a-și arăta pretențiunile lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Secția a IV-a. No. 6705. D. Ioan Moraru, cu domiciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 14 De­chemvrie 1877, oarele 10 dimineață, să se presinte inaintea acestui tribunal, spre infă­­țoșare in procesul in care se inculpă pentru lovire, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 proc. penală. FOILETON. EUDOXIU HURMUZACH . Notiță biografică, cetită in Societatea Academică Română. (Urmare și sfârșit.) Pe la finele anului 1848 Eudoxiu era ocupat in Cernăuți cu frații săi George și Alexandru la redactarea ziarului Bu­covina, care a contribuit foarte mult a rem­arca spiritele și a deschide ducatului acestuia o eră nouă. Lupta ce se încin­se acolo era lupta elementului român in contra elementelor slavone — fie aceste rutenești sau leșești. — Din ea Românii eșiră victorioși și conducătorii spre a­­ceastă victorie au fost Eudoxiu Hurr­u­­zachi tatăl cu fii săi Eudoxiu, Alexan­dru, Gheorghe și Neculai, in jurul căro­ra se grupară toate elementele bune și viabile ale națiunii. întâia faptă politică a lui Eudoxiu Hur­­muzachi a fost petițiunea ce a numănat împăratului la Kremsier in anul 1849 in numele Bucovinei. In această petițiu­­ne se expuneau drepturile și dorințele Bucovinei. Succesul lui Hurmuzachi fă deplin. O diplomă împărătească declară Bucovina de ducat independent, separat de Galiția, cu o adunare provincială și cu o stemă deosebită a țării: încercările Ministeriului Goluchowski de a reveni a­­supra acestei diplome fură zadarnice. Bu­covinenii, avănd in capul lor pe Eudoxiu Hurmuzachi, adresară împăratului Fran­­cisc Iosif o nouă petițiune și sub mini­­steriul Schmerling se confirmă din nou a ceea ce dreptatea cea bună, suferințele mult timp indurate, nu mai putea pierde. Eudoxiu Hurmuzachi desvolta in aceas­tă luptă un tact politic atăt de însem­nat, un zel patriotic atăt de înflăcărat, un devotament pentru lucrul public atăt de depărtat de ori­ce priviri egoistice, incăt toți cetățenii lui intr’o singură vo­ce il ardicară in fruntea conducătorilor. El fă ales de Cămpulungeni membru al Dietei Provinciale, cu al căreia presidiu fu investit de împărat, iar Dieta Buco­vinei il trimisă la Viena să ocupe un loc in parlamentul imperiului. Aceste pos­turi le-a ocupat Eudoxiu Hurmuzachi cu un devotament neclintit, demn de toată urmarea, de toată admirațiunea, pănă in Mart 1874, cănd fă răpit prin moarte țărei și națiunii. Cercul acestei activități politice, el il socoti prea stricit. Eudoxiu Hurmuza­chi ținut să fie in deosebi recunoscător C­âmpulungenilor, căci el îi deduse pu­tința de a fi folositor patriei și acceptă a fi arbitru in procesul, ce ei aveau cu fiscul. El espuse acest proces interesant intr’o scriere remarcabilă și fü atăt de fericit de a-l termina prin o impăcăciu­­ne. Hurmuzachi nu se mulțămi insă cu aceasta, ci el mai consacră anual, intr’un lung șir de ani, căte-va săptămâni pen­tru a aplica prin o delimitare minuțioa­să actul de impăcăciune urmat. Gămpu­­lungenii recunoscători au rădicat in me­moria apărătorului lor o movilă mare de stincă, căreia îi deferă numele de Mo­vila lui Hurmuzachi. Am expus in puține cuvintă activita­tea politică a lui Eudoxiu Hurmuzachi. Când vomu face cunoscute hârtiile ce el a lăsat nouă moștenire, se va vede că activitatea lui științifică n’au fost mai mică. Ceea ce putem spune este: că via­ța lui Eudoxiu Hurmuzachi a fost o via­ță bine umplută. Ea poate servi de e­­xemplu ori­cărui bărbat, care privește cu seriositate și conștiință la traiul său trecător pe acest pămănt. Eudoxiu Hurmuzachi era tipul unui barbat de Stat adevărat cult, statornic și plin de caracter, al unui învățat scrupu­los, infatigabil și modest, al unui cetă­țean devotat și înfocat pentru binele pu­blic, al unui amic sincer și iubitor. Nu putem destul lăuda modestia lui: el lu­cră trei­zeci de ani la istoria Românilor fără ca să arăte ce tesaure păstra, fără să facă cunoscut cum le-a prelucrat. El nu se putu bucura in viață de labori­oasele lui cercetări. Dar Eudoxiu Hurmuzachi și-a rădi­cat însuși monumentul cel mai nepezitor prin istoria Românilor, scrisă de dănsul și prin marea colecțiune de documente privitoare la istoria Românilor, pe care el le-a cules. Voiu vorbi și de acest tesaur, precum și despre publicarea lui. Dacă Șincai a fost cu drept cuvănt admirat de generațiunile ce l-au succes, pentru opul său meritoriu, unde sunt a­­dunate ca intr’un registru cronologic toa­te științile aflate in istoricii cari au scris asupra afacerilor românești,—dacă publi­carea Cronicei lui Șincai de cătră Dom­nul Moldovei Grigorie Alexandru Ghica s’a considerat ca un fapt patriotic și demn de toată lauda ;• —nu putem să nu aducem tributul unei admirațiuni nemăr­ginite lui Eudoxiu Hurmuzachi pentru tesaurul lăsat națiunii și mulțămirile noa­stre cele mai sincere Ministeriului Cul­telor și al Instrucțiunii Publice, care a întreprins publicarea laborioasă a aces­tor manuscripte. Tesaurul Hurmuzachi, permiteți-mi a-l denumi astfel, este compus din două părți distincte:—­istoria, prelucrată in limba germană și colecțiunea de documente in copie, trase de pe înseși originale. Prelucrarea istoriei Românilor, din ne­­­norocire, nu e complectă. O posedăm nu­mai in mod fragmentar. Perderea e i­mensă, căci puțini scriitori se vor deda la prelucrarea materialului de care dis­punea Eudoxiu Hurmuzachi, incă mai pu­țini vor pune atâta scrupulositate, atâta minuțiositate, atâta conștiință in exami­narea faptelor, in constatarea adevărului. Pe lăngă aceste, Eudoxiu Hurmuzachi unește un stil sobru, dar plăcut și o ex­punere clară, aș zice chiar plastică. El e totdeauna obiectiv in fața faptelor ce descrie, are necurmat dovezile in mână și chiar acolo unde este cuprins de căl­dură, acesta este produsul faptelor ce el descrie. întâiul volum al Istoriei va apară in.

Next