Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1878 (Anul 11, Nr. 73-141)
1878-10-20 / nr. 115
ANUL XI PARTEA OFICIALĂ. PUBLICATE ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 9931. La 23 și 24 Octomvrie curint, urmând a sa țină licitație in camera acestui oficiu, pentru vinderea spre exploatare a câte 5 parchete din pădurele ce doritorii se pot vedea in tabloul ce seb afla in cancelaria acelei Prefecturi, precum și acelora din Monitorul No. 216 și 221 din 1878, urmând ca la 23 ale acestei luni, să se țină licitație pentru vinderea spre esploatare a căte 5 parchete, din pădurile notate in menționatul tablou, pe periodul de 5 ani, cu incepere de la 1 Octomvrie 1878, se publică spre cunoștința generală. Prefectura Poliției Iași, No. 8104. D. Ioan Bonțescu, cerând a i se da autorizație pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă, in acest oraș, despărțirea a III-a, este necesitate a se cunoaște mai intăi dacă numitul nu este căzut in vreo cauză corecțională, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească, pentru delicte de vini sau crimi, aceasta se publică și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut nu vreo asemenea categorie, se facă cunoscut acestui oficiu, până in termen de 40 zile de la data Ionei. No. 8107. D. Moise Davidovici, cerând a i se da autorizație pentru deschiderea unui stabiliment de crășmă, in acest oraș, deep. a IlI-a, piața Sturzoaei, este necesitate a se cunoaște mai intăia dacă numitul nu este căzut in vreo cauză corecțională, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească pentru delicte de vini sau crimi, aceasta se publică și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre o asemenea categorie, se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la data Ionei. No. 8102. D Moise sin Naftulea, cerăud a i se da autorisație pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă, in acest oraș, despărțirea a V-a, strada Cojocariu casa No. 14, este necesitate a se ști mai intăi dacă numitul nu este căzut in vreo cauză corecțională, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească pentru delicte, vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vreuna din aceste categorii, sa facă cunoscut acestui oficiu, pănă in termen de 40 zile de la data foaei. No. 115. lasst, Vineri 20 Octomvrie 1878 PREȚUL ABONAMENTULUI; Ii Iași și districte. Pe un an 12 lei noi, plus portul 2 fr. 40 bani; — pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci—Germania pe 6 lani 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția. — Pe șase luni 22 franci, inserțiuni și reclame; Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc.— Manuscriptele nepublicate se vor arde. No. 8106. D. Ițic Solomonovici, cerând a i se da autorizație pentru deschiderea unui stabiliment de crășmă, in acest oraș, desp. a IlI-a, piața Sf. Spiridon, No. 40, este necesitate a se cunoaște mai intăi dacă numitul nu este căzut in vre o cauză corecțională, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, pus sub privigherea polițienească, nu recidivă de delicte, vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vreuna din asemenea categorii, se facă cunoscut acestui oficiu la termen de 40 zila de la data fosei. No. 8103. D. Iancu sin Strul, cerănd a i se da autorisație pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă, in acest oraș, desp. a III-a, strada Poda-Vechiu, la No. 42, este necesitate a se cunoaște măi intăiu, dacă numitul nu este căzut intra o cauză corecțională, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea polițienească in recidivă de delicte, vini sau crimi, sa publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut nu vreuna din asemenea categorii, se facă cunoscut acestui oficiu in termen de 40 zile de le, data Ioaei. Prefectura județului Homan. No. 7865. Pe teritorul comunei Cotu-Vameșul, s’au pripășit un ajunca la păr plavae, coarnele tapoșa și inserază la amândouă coarnele cu un fer necunoscut. se publică spre cunoștința păgubașului ce ar fi, ca in termenul și cu probele cerute de legea poliției rurale, să se presinte la citata comună spre Uși o primi, căci contrar se va vinde licitativ in folosul comunei. No. 7867. Pe teritorul comunei Onîșcanii, s’au pripășit un cal, la păr murg, coama, coada negre și stricat in grebăn de ham, se publică spre cunoștnța păgubașului ce sr fi, ca in termenul și cu probele cerute de legea poliției rurale, să se presinte la citata comună spre a’l primi, căci contrar se va vinde Leste tiv in folosul comunei. No. 7866. Pe teritorul comunei Pănceștii, s’au pripășit una capă, un păr murgă, coma, coada negre, furculiță la urechea dreaptă, pișcături la acea stângă și pete albe pe spinare, se publică spre cunoștința păgubașului ce ar fi, ca in termenul și cu probele cerute de legea poliției rurale, să se presinte la citata comună spre a’și-o primi, căci contrar se va vinde licitativ in folosul comunei. No. 7928. Pe teritorul comunei Cotu-Vameri, s’au pripășit un cal, la păr murg, coama, coada negre din dreapta, pete albe pe spinare și coada retezată, se publică spre cunoștința păgubașului, ca in termen și cu probele cerute de legea poliției rurale, să se presinte la citata comună spre a-și primi calul, căci contrar se va vinde licitativ in folosul comunei. No. 7919. Spre a se putea elibera d-lui Iosub Calman, din urba Roman, autorizația cuvenită, pentru a avea deschis stabiliment de crășmă, este necesitate a se ști dacă dânsul nu a fost căzut in vreuna din categoriile prohibitive prevăzute de regulamentul crâșmelor, se publică spre cunoștința generală, că sunt rugate toate autoritățile a denunța Prefecturea dacă cunosc pe mumitul căzut in vreuna din categoriile indicate. Primăria comunei Belcești. No. 2162. La 26 a curentei, regulă aduse termen pentru vânzarea licitativ la tactul acestui oficiu a unui cal de rechisii una înapoiat acestei comuni, se publică aceasta spre generala cunoștință a d-lor concurenți amatori, cari sunt invitați a se presenta in camera acestui oficiu, in aratata zi, oarele 10 de dimineață, însoțiți de garanția cuvenită, spre concurare. Primăria comunei Făntănele, județul Botoșani. No. 1016. La 17 Septemvrie trecut, pe teritorul acestei comuni, s’au pripășit una ri uafare, hala«, creată, se publică spre deșteptarea păgubașului, un termen de o luai, prescris de legea poliției rurale. Primăria comunei Miroslava. No. 2143. In ziua de 29 a curentei, la acest oficiu, urmează a se vinde licitativ una vacă, ce este de pripas la această comună, din anul curent 1878, se publică spre generala cunoștință. No. 2145. Se publică aceasta spre aflarea păgubașului unei vaci cu vițe, la par galbănă, coarnele țapoșe greblișe, picată de pripas la această comună. Primăria urbei Neamț. No. 3392. Pentru darea la antrepriză a eprovisionărei stabilimentelor publice din astă urbă cu lemne, regulănduse nou termen de licitație la 30 a curentei luni, d-nii concurenți sunt poftiți a se presenta in camera soistei Primării, întovărășiți de garanții solvabile. No. 8398. Pentru darea in antrepriză a spaliului cărților de joc din această urbă, regulănduse nou termen de licitație la 27 a curentei luni, d-nii concurenți sunt invitați a se presenta in camera acestei Primării, in aratata zi, întovărășiți da garanții solvabile. No. 3416. Pentru darea in antrepriză a confecționărei a 28 mantale necesare sergenților de vii, din această urbă, regulă aduse nou termen de lictație la 30 a curentei luni, d-nii concurenți sunt poftiți a se presenta in camera acestei Primării, in aratata zi, Întovărășiți de garanții cuvenite. Comisia disp. I-ia din Iași. No. 501. In baza cărței de judecată No. 175, a d-lui jude ocol. I din Iași și investită cu formula executorie N. 182, din 17 Octomvrie 1878 și conform art. 388 din proc. civ., se somează pe d. Mendel Dulberg, cu domiciliul necunoscut, ca in timp de 3 zile libere de la publicarea acestei somațiuni, se respundă d-lui Herșem Eidelman, sau in munele noastre suma de 9 galbeni și restituirea lădiței cu strae sau valoarea ei de 6 galbeni, plus timbru intrebuințat, cum și care leb va mai întrebuința, osebit publicațiunele, știind că la usurmare se va proceda la urmărirea silită a ori ce averi se va afla și un bb va indica de creditare. CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICA ȚlrImOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Apare se trei ani pe septămână DUMINICA, MERGURI și VINERI, Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografiei Naționale. ANUNCIURI. Rândul de 35 litere sau locul sen 15 bani. Franela Pe șase luni 26 franci. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și amunciurile pentru „Curierul de lași" foa est oficială, se fac la D-nu Engâne Micoud, Constantinopol 2 rue de la Banque Ottoman 8. In Germania la D. Adolf Steicner, Hamburg. Exemplarul 30 bani. C ALENDARUL. SEPTAMANEI.________________________________________________ Stil vechia. Stil nou. ZIO A. | PATSOHOI ültül. Bes. Som. Ap. Som. Stil vechia. Stil uoa. ZIO A. îATEOKffl ZIIiBI. Be«. Som. Ap. So«. Octomvrie. Outomvrie. | ore. hi. ore. m. Chtomvrie. Octomvrie. ore. m. | ore. m. 15 27 Duminică. Mar. Luscian, c. p. Savin și Varș. 6 35 4 52 19 31 Joi. Pr. loll. m. var. și Bt. Cleopatra. 6 42 4 45 16 28 Luni. Mart. Sorgiu cutașul. 6 37 4 50 20 Moem. Vineri. Mar. Artemio, c. m. Matrons și Gerosim. 6 43 4 44 17 29 Marți. Pr. Oaie, c. Andreiu și m Antim. 6 38 4 49 21 2 Sâmbătă. Cav. Ilarion, m. Dasiu și Teodora. 6 45 4 41 18 30 Mercur. f Ap. Luca evang. m! Marin. 6 41 4 46 22 3 Duminică, M. Alexandra, Iraclie, Anna și Elisaveta. 6 47 4 40 PUBLICAȚII JUDECĂTOREȘTI. Curtea de Apel din Iași secția I. No. 4 420. Inculpatul Ioan Costea, cu domiciliu necunoscut, in virtutea art. 204 din proc. penală, este citat a se presenta in persoană înaintea secțiunei l-a a Curții de Apel din Iași, la 18 Noemvrie 1878, oara 11 din zi, când are a se judeca procesul corecțional, in care se inculpă pentru omor fără voie. Tribunalul județului Iași Secția II, No. 1342. D. Dimitrie Antonie, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 75 alin. 6 pr. civ., este citat a se presenta in persoană inaintea secțiunei a 2-a a tribunalului Iași la 24 Octomvrie 1878, oara 11 din zi, când are a se judeca procesul intentat de d-na Smarănda Antoniu contra d-sale pentru divors, aducănd atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. No. 2246. Creditorii falitului Ancei Erasin și P. I. Cherna, sunt din nou citați, conform art. 237 codul comercial, a să presenti in persoană sau prin vechil in camera acestui tribunal, la termenul de 27,28 și 29 Octomvrie curent, aratat in publicațiunea inserată in fosea publicațiunelor oficiala No. 110 din 6 Octomvrie curent. Secția a IlI-a. No. 647. D. Dimitrie Mihailescu, de profesiune comerciant, domiciliat in Iași, prin comandamentul înregistrat la No. 542, a somat pe D. Gheorghe Stihi, de profesiune proprietar, cu domiciliu necunoscut, ca un termin de 30 zile, se respundă suma de 78 lei noi, 17 bani, plus 6 franci, cheltueli de judecată, fără prejudiciul cheltuelelor de urmărire, ce se reclamă in virtutea cărței de judecată a D-lui Jude de pace ocolul III No. 828, din 29 Septemvrie 1872 și investită cu formula esecutorie No. 45. Fiindcă d-nu debitare in arătatul termin ce au esperat n’au plătit banii, ear d-nu creditare prin petițiunea înregistrată la No...., cerănd a se pune in urmărire vănzarea imobilului, care este o casă, situată in orașul Iași, d>sp. a 3-a, stradela Vulpe, înscrisă la No. 26, construită de cărămidă, acoperită cu șindilă și compusă din 4 odăi și o sală, având o mică grădină, cu locul ei, megieșindu-se pe de o parte cu locul D-nei Zamfira Popovici, iar pe de altă parte cu locul preotului Gostachi Iliescu, in fuind cu imobilile D-lui Iftime Solonariu și preotul Costachi Iliescu, iar in față cu stradela Vulpe. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din proc. civilă, trib. publică vănzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpăra indicatul imobil cu atenansele sale, să se infățoșeze in camera acestei secțiuni a III-a, cu garanția cerută de lege, la 22 Ianuarie, ziua Luni 1879, oarele 11 din zi, când ave a se face adjudecațiunea, potrivit art. 539,550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 procedura civilă. Totodată să somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă, sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjudecațiunei să se arăte la tribunal, spre a-și arăta pretențiunile lor, sub pedeapsă de a cu li se mai ține in samă. Totodată se notează fiind că domiciliul D-lui Gh. Stihi, este necunoscut, apoi această publicațiune va servi și spre cunoștința d-sale. Upinduse și un exemplar cuvenit lui pe ușa trib. Iași secția a 3-a, conform art. 509, combinat cu 75 alin 6 pr. civilă. COMANDAMENT. No. 644. Anul 4878, luna Octomvrie in 12 zile. In virtutea obligațiunei ipotecare, înscrisă de trib. Iași secția a 3-a la No. 294, ala 26 August 1874 și investită cu formula esecutorie. Subsemnatul Neculai Burchi, casierul dirigente al Casei de Economii și împrumut din Iași, in unire cu dn agent judecătoresc respectiv, șomer pe erezii def. Christian Virth Peister și anume: Adela Pester soția def. Christian Virth Pester, domiciliată in comuna Copou, județul Iași, Iosif Pester, domiciliat in orașul Iași, Sub locotentul Grigora Pester, domiciliat in orașul Roman, Emilia Dona și soțul său Colonelul Dona, domiciliați in București culoarea Verde, Nina Wirth Pester, domiciliată tot in București culoarea Verde, Luisa Wirth Pester, domiciliată in București culoarea Galbenă, Carol Auguston, tutorul minorilor Richard și Matilda Pester, domiciliați in orașul Iași, și Charlota Wirth Pester, cu domiciliul necunoscut in România, ca in termin dă 30 zile libere, de la iarnă- FOILETON. ISTORIA LUI STEPAN-VODĂ Cel Mare și cel Bun, alcătuită după înțelegerea poporului de un Culegher- Tipograf. (Urmare). V. Remășițele oștirii leșești cu Craiul lor te făcuse teacă de pământ și nu cutezau să lase Cosminul de frica Morovenilor. Auzind insă că le vine in artor șese sute de Mazuri Ieși, mai prisră puțin la limbă, și începură a se maiurlandisi și ei. Aceia insă apucară pe alta cale. Vestea aceasta merse pănă Stefan. Atunci Domnul Moldovei trimiși o ceată din ai sei cu Boldur Vornicul inaintea acestor cazuri și intimpinăndii la Șipinți, dincolo de Prut, unde de ocolul săpat, dete printr’ănșii mai vivi de căt a-i gândi, și-i tăia cu nemilostriie. Mai toți acești cazuri au căzut cu bătae, luptăndu-se vărtos. A doua zi Albert craiul prinvsjutor mai multe mii de alte lifte. Saul acum se simți mai ușurat; nu ară că vrea să mai înceapă vr’o luptă mă cu Stefan, ci încredințat fiind că vor fi de treaba oastei sale spre a o scăpa de primejdie. Aceste lifte cerură voe la Craiu ca să-i lase a prăda, dară el, scurt și lămurit, ei opri de la o astfel de treabă, ca să nu mai întărite pe Stefan. Pe drum oastea lui Stefan i-a mai lovit odată la Prut. Craiul leșesc scăpă ca prin urechile acului de la moarte. Cănd s’a văzut in țara lui cu ciulucurile de oaste ce-i mai remăsese, crezu că au in viat din morți. Apoi trecu la Cracovia și se mămoli in desfrănari. Bătae ca aceasta de mult foarte nu pățiseră Leșii, astfel că pănă astăzi ei bocesc in cântecele lor nenorocirea de la Codrul Cosminului și zicăucă: Za Króla Olbrachta Wiginenla szlachta adică pe românește; „Ist zilele Craiului Albert Șleahta a perit.“ Stefan, intorcându-se in Suceava, de te mărire lui Dumnezeu pentru isbănda ce le trimise. Apoi chemă la Hărlău, pe toți boerii și boerinașii, pe toți negustorii și călugării și pe toate căpeteniile oștirilor, și le dete un prănz împărătesc, împărți daruri pe la cei mai viteji, din ce apucase de la vrăjmași, zicăndu-le: — Nu mie să mulțămiți, dragilor și vitejilor mei Moldoveni; ci lui Dumnezeu milostivul, căci El ne-a dat isbănda. El a înfrânt și călcat in picioare și cal și călăreț. El, cu duhul groazei lui, a băgat frica in inima vrăjmașului și l’a făcut să se împrăștie cu pulberea din fața vântului. Nu trecu mult, și Leșii mai intrară odată in Moldova după pradă și jafuri. Moldovenii ăi intimpinară la Cotnari, ăi deferă la teferiș și le tăiară pofta de a mai visa la Moldova. Și atâția robi le căzură in mână, incăt ei i ajugară la plug ca pe vite și au arat cu dănșii o cămpie întreagă. Apoi sămănănd pădure, această cămpie se numi Dumbrava Roșie. Leșii cum sunt ei din firea lor flueră veni, nu sa astdmpărau, Stefan se incredință pănă in sfirșit că păgânii aceștia de creștini sunt mai primejdioiși decăt necredincioșii Turci. Se impăcă cu ciutacii și luănd oaste de la Turci intră in țara Leahului și o bătu ca pe ea. In primavara anului 1498 inaintă pănă la orașul Ceamciuga și riul Visloc, prădănd in lung și in lat toate ținuturile, arse cetățile Premislav, Radzimm Proversc, Lanciuc, și luă ca ia 10.000 de robi pe care puse măna Turcii. Prăzile le aduse nesuparați de nimeni, căci nu mai era cine să cuteze a se asemena lui Stefan. Apoi prin luna lui Noemvrie, Turcii, luăndu-și și ei nas, trecură prin Moldova in numar de 80,000, de se duseră in Rusia in ținuturile Galiciului și Lomboraim, pentru pradă. Leșii, dau in sus, dau in jos, dau din colț in colț, dară nu putură face nimic. Craiul lor poftea să se zică viteaz, poftea să fie mare; dară alții să lucreze pentru el. Era numai gura de dânsul; dară la treabă, vai de lume! Nu putu să zică Turcilor nimic. Dumnezeu insă care totdeauna ocrotește pe cei ce cinstesc numele său, nu lăsă moștenirea sa să cază cu desăvirșire in ghiara Turcului. Destul ei fu pedeapsa ce primi pentru călcarea cea de atătea ori a cuvântului dat, și pentru smerirea trufiei leșești. Lăsă să cadă o carnă grea de plesnea lemnele și petrele. Turcii umblau prin troiene și nu știeau cum să scape de această mânie Dumnezeească. Ca la 40,000 de inși degetare, astfel incăt steteau mormane de Turci morți. Ceilalți, arși de frig se intoarseră prin Moldova, spre a se duce la țara lor. Marele Ștefan, fiindcă și dânsul ocrotea crucea, puse pe Moldoveni îmbrăcați in haine leșești de-i tărbăci și-i svântá din fața pământului. Numai ca la zece mii mai putură scăpa peste Dunăre cu sufletul intr’ănșii. La 1499, Tătarii mai intrând odată in țară, Stefan, deși bătrân, iasă îmbărbătat peste firea omenească cănd iși vedea țara încălcată de vrăjmași, le dete o surcideală și lor de le scăpără măselele și le eși stele verzi din ochi. Apoi luăndu-i in goană, 6000 de ranghinoși de ai lor remaseră morți pe loc. Acum și Leșii și Ungurii erau blonzi ca mieii, cu Stefan. Cănd vr’un sol de-ai acestuia mergea la Craiu, se cunoștea cale de nouă conace. Se invoiră deci toți Domnii creștini, al Moldovei, al Deșilor, al Ungurilor și al Românilor ca să se apere obștește împotriva spurcatului de Turc. Această legătură se numi vecinică. Ștefan îndemnă și pe Țarul Moscovei loan III ca să se împace cu ginerele său Alecsandru, zicăndu-i: — Toți Regii și toți Domnii creștini și toate țările italiane de la apus se unesc și se pregătesc a sta contra păgânului; ar fi bine ca și tu, in loc de a te certa cu creștinii, să te ridici cu ei asupra păgănătății. In puterea legăturii, indicate la 1501, Stefan ceru de la Craiul Leșilor, să gonească din țara lui pesie feciorul lui Petru Aron, carele nu înceta a tulbura Moldova cu zizaniile lui. Albert tremură la auzul acestei cereri. Dară ca să nu se zică că l’a gonit «te frică, născoci că