Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1878 (Anul 11, Nr. 73-141)

1878-10-22 / nr. 116

ANUL XI la est. Duminica 22 Octomvrie 1878 PREȚUI. ABONAMENTULUI . Sa­lați și districte: Pe un an 12 lei noi, plun portul 2 fir. 40 bani; — pe șase luni 6 lai noi, plan­portul 1 fr. 20 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci—Ocraasia pe 6 luni 18 grafiei.—Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancato «a se pri­mesc.— Manuscriptele nepublicate se vor arde. PARTEA OFICIALĂ. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 9958. In ziua de 6 a viitoarei luni Noemvrie, urmând a 8« d­e concura in ca­mera Comitetului Permanent, pentru ocupa­rea posturilor de perceptori a tacselor de pe băuturile spirtuale din comunele aratate mai jos, din acest j­u­deț, pe termen de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie anul viitor 1879, se publcă acest termen spre cunoștința con­curenților, care nu vor pute fi de­căt Ro­mâni­ei care întrunesc condiționile de a o­­cupa funcț­uni publice, să se presimte in a­­ratata zi, in camera Comitetului, însoțiți și de garanțiile provizorie, in numerar sau e­­fecte de ale Statului equivalante cu a patra parte din previziunea budgetului a anului curent, privitoare la veniturile comunale din taxa de băuturi spirtuoase, spre a fi admiși la concurență, iar condițiunele și modul de percepere a acestor taxe, se pot vedea de persoanele interesate la cancelaria Comitetu­­lui in toata zilele până la ziua fixată pentru concurs, din plasa Bahluiu comunele: Băr­­leștii, Șipotele, Ceplenița, Belceștii, Băicenii, Podu-Iloaei; di­n plasa Cârig&asza com., Sir­­ca, Sineștii, Popeștii și Păușeștii; din plasa Stavnicu com­., Cucutenii, Voineștii, Mironeasa; din plasa Codru com. Ciurea și Buciumu; din plasa Copou com­., Rădiu-Mitropoliei, Co­­pou și Gropnița; din plasa Turia com., Her­­meziu; din plasa Braniștea com., Golâeștii, Stânca, Prisacanii, Costulenii și Boala. Prefectura Poliției Iași, No. 8158. D. Nehemie sin Lupu, cerând a i se da autorizație pentru­­ scăderea unui stabiliment de crâșmă, in acest oraș, desp. a IV-a, strada Albă, este necesitate­a sa cunoaște mai întâia dacă numitul nu este că­zut in vre o cauză corecțională, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimă, sau pus sub privigherea polițienească in reci­divă de delicte, vini sau crinii, aceasta se publică și sunt rugate toate autoritățile res­pective, ca dacă vor cunoaște pe numitul că­zut in vre o asemenea categorie, se facă cu­noscut acestui oficiu păsă in termen de 40 zile de la data sostei. No. 8165. 1­. Herș Moses Horn, cerând a i se da autorizație pentru deschiderea unui stabiliment d­e crâșmă, ln acest oreș, desp. a II-a, strada Palatului, casa No. 99, este nece­sitate a se cunoaște mai intăi dacă numitul nu esta căzut ln vre o cauză corecționala, tra3 via­ntea trib, pentru delicte de vini sau cruci, pus sub privigherea polițienească, ia recidivă da delicte, vini sau crimi, se pu­blică aceasta și sunt rug­ate toate autorită­țile respective, că dacă vor cunoaște pe nu­mitul căzut in vre­una din asemenea cate­gorii, se f­ia cunoscut acestui oficiu in ter­men de 40 zile de la data la ei. No. 8159. D. Zamfir Călin, cerănd a i se da autorisiȚie pentru deschiderea unui stabi­liment de crâșmă cu bucătărie. In acest oraș, desp. a IV-a, strada Sf. Vineri, No. 27, este necesitată a se cunoaște măi intări, dacă nu­mitul nu este căzut in vre o cauză corect o­­nală, tras înaintea trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea po­li­țienească in recidivă de delicte, vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre­una din asemenea categorii, se facă cunoscut acestui oficiu in termen de 40 zile de la data sosei. Primarul Municipiului Iași. No. 14664. Urmând a se da in antrepriză de pe acum repararea Bisericei cu patronul Sf. Imparați Constantin și Elena, conform planului și devizului presentat de d. arhitect comunal, cu referatul Înregistrat la No. 19884, afară insă de acoperemăntar, cornișul și clo­potnița acei biserici, care se efectuasiza acum în regie, iar celelalte se vor face cu înce­perea Primă­verei viitoare, se deschide con­curență Vineri in 3 Noemvrie viitor, carele ia meridiane, doritorii de a lua asuprăle­astă antrepriză, sunt invitați a se presenta la termen in camera acestui oficiu, cu ga­ranția prescrisă de condițiuni, spre a se pro­ceda la licitație. Biuroul III. Primăria Urbei Botoșani, No. 3629. La termenul da 12 a curentei, neprezentănduse concurenți, prin procesul verbal cu No. 5686, s’au regulat publicarea unui alt termen, la 14 ale lunei viitoare No­­emvrie 1878, cu drept de supralicitare, in termen de 8 zile libere, pentru darea in an­trepriză a zidirei unui șanț, pentru scursoa­­rea apelor in strada Alecsandru cel Bun, in lungime de 380 m. 00 liniari cu moloane de piatră curățită și îndreptate și cu mortar compus din ciment și nftalp, precum și face­rea unui parapet de lemn pe marginea șan­țului, după planul, devizul, caetul de însăr­cinări și celelalte piese relative la această antrepriză, care se pot vede de amatori in cancelaria Primăriei, carele de lucru, valoarea lucrărilor după deviz, este de 10066 lei, 20 bani, garanția provizorie este fixată de 5 la sută din valoarea totală a lucrărilor prevă­zute in deviz, in consecință se publică a­­ceasta spre cunoștința amatorilor, care vor vrei a lua asemenea antrepriză, să se pre­­state in c»toria acestei Primării, la aratatul termen, carele 12 meridiane, spre a lua parte la licitație, care se va ține după devizul, caetul de însărcinări și condițiinele generale pentru întreprinderi de lucrări publice ale Statului, publicate in Monitorul Oficial No. 188 din 1874. Primăria comunei Cotnari. No. 2033. Se publică termenul de 6 luni de la data Ionei, conform art. 55 d­e legea poliției rurale, pentru aflarea păgubașului unei ape, la păr sură închisă, coama, coada sare închise și cu o mică pată albă surie in frunte. Primăria com. Lăzău­, jud. Botoșani. No. 797. In ziua de 30 a curentei luni Octomvre, anul 1878, are a se vinde prin licitație crâșma comunală, dreptul locuitori­lor, pe timp de 3 ani, începători de la 1 Ianuarie 1878 și plină la 1 Ianuarie 1880, se publică aceasta spre cunoștința generală. Comisia disp. I-ia din Iași. No. 3105. Se publică vânzarea mai mul­tor lucruri, sechestrate de la d. Theodor Costinescu, in pretențiunea d-nei Zoița Ne*­gruțe, care va ave loc in piața Sf. Spiridon, pentru ziua de 2 Noemvrie viitor, oara 11 din zi. Comisia disp. a III-a din Iași. No. 1635. In virtutea mijlocirei d-lui jude de pace, ocol. al Ili-a din Iași, No. 3772 și in conformitatea srt. 437 pr. civ., se pu­blică vânzarea obiectelor mobiliare, seches­trate da la d. Simia Barber, pentru o sumă bani, in pretențiunea d-lui Gheorghe Pavli, cu deșteptarea d-lor concurenți, că licitațiu­­nea se va ține in ziua de 27 Octomvrie 1878, in piața Primăriei locale, in asistența și a d-lui jude respectiv. VII. 1869. Conform adresei d-lui jude de pace ocol. III, din 19 Octomvrie 1878, fixin­­duna ziua de 3 Noemvrie 1878, pentru vân­zarea mai multor obiecte, sechestreze de la d. Șmil Guțu, in pretenția d-lui Arthur Can­­tacuzin, se publică spre cunoștința generală, că vânzarea urmează a se face in piața Pri­măriei, oara 12 din zi. Comisia desp. a V-a din Iași. No. 2566. In ziua­da 2 & lunei Noemvrie 1878, da agentul acestui oficiu, urmează a se vinde in piața Movila­ Cuzei, obiectele se­chestrate da la Dimitrie Botez, in preten­țiunea d-nei Hanța Moscovici, se publică a­­ceasta spre deșteptarea concurenților. tea art. 75 alin. 6 din procedura civilă, es­te citată a se presenta in persoană înaintea secțiunei a 2-a a trib. Iași, la 31 Octom­vrie 1878, var.i 11 din zi, când are a se ju­deca procesul intentat d-saie de D. Neculai Crăescu pentru divore, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare cau­sa se va căuta in lipsă. No. 1354. D. Gheorghe Giurgiuvanu, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 75 al. 6 proc. civilă, este citat a se presenta la persoană înaintea secțiunei a 2-a a tribuna­lului Iași, la 4 Dechemvrie 1878, oarele 11 din zi, când are a se repune motivi­e in pro­cesul de divers, intentat de soția sa I­-na Elena Giurgiuvanu, comunii­ăndui-se copie de pe reclsmuțiuni, aducănd etnicta și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. No.... D-nul Teodor Postovoitoi, cu do­miciliul necunoscut, in virtutea art. 75 alin. 6 din proc. civilă, este citat a sa presenta in persoană, înaintea secțiunei a 2-a a trib. Iași, lal1 Dechemvrie 1878, oara 11 din zi, când are a se judeca procesul intentat de D-na Sofia Aroneanu, contra sa pentru divors, aducând atuncea și probele ce va fi pose­dând, la neurmare causa se va cânta in lipsă. Secția a IV-a. No. 929. Avănd si victre ea I. Ganțu e dat in judenita pentru că in ședința din 28 ianuar 1878 ca ocasia procesului Marco Ste­­claru a comis un sperjur dăndu-și mărturia cu rea credință in favoarea inculpatului. Avănd in videre că atât din procesul-verbal de constatare, din depunerile martorilor din acea ședință s­’a spscint din depunerile mar­torilor de astăzi re­sultă evident că Srecla.ru a dat o pAină fmeii Catinc* Popovîci, avănd in videra că din depunerea lui Gasța înain­tea trib. in calitate de martor, a declarat că el fiind present de la începutul scenei și pâina la fine n’a văzut pe Evreul Steclarin se fi dat o palmă femeii Popovici, avănd in vidare că inculpatul Ganța la in atracție a­­rătă că venind sergentul acolo, a'a retras fără a ști ce n’a mai întâmplat, ast­a că arătă­rile lui G­i»țu sunt in mare contradicție, nu numai cu arătările celor iu­ți martori, dar cu propriile lui arătări făcute înaintea trib. la 28 Fevruar 1878, avănd in videte că din toate aceste se constată In deajuns că de­punerea lui I. Grițu înaintea trib. sub jură­mânt e părtinitoare și făcută ca rea credință in favoarea prevenitului Marcu Stihlariu c­u scop de al scapa da penalitate, văzând art. 228 c. p., hotărește, condamnă pe loan Ganțiu la 2 ani inchisoare corecționala, sentința ca drep­t la oposiție și apil, o atare s’a al­pit pa ușa tribunalului. No. 926. Având in vedere că Neculai Mi­­ghiu, este dat in judecată pentru furarea u­­nor cazmale, dintr’un vagon da la gară, a­­vând in vedere că din procesul-verbal de constatare, cum și din depunerea mai turului de astăzi, re­zuită pe depiln că intr’una din zile & lunei Fevruarie, numitul Nocesai Mi­­gh­u, ducănduse la gară, au luat prin ascuns dintr’un vagon 4 cazmale, care s’au găsit a­­supra sa, considerând că acest fapt, fiind pe deplin stabilit, cade in totul sub prev­ziu­ele art. 308 c. p., care cetinduse in ședință cu­prinde: art. 303, furtul precum și cerca­rea de furt, se va pedepsi cu închisoare de la 15 zile până la 2 ani, pentru aceste mo­tive in acord și cu d. procuror, hotărește, condamnă pe Neculai Mi­ghiu, cu domiciliul necunoscut la 6 luni și 1 zi inci­soare co­­recțională, pentru faptul de furt, ce i se im­pută, sentința cu drept de oposiție și apel, conf. art. 183 și 197 p. p., o asemenea copie de pe sentința No. *926, s'au alipit pe ușa trib. conf. art. 75, al. 6 pr. civ. Tribunalul jud. Botoșani. No. 2125. Pe­ntru îndestularea d-lui Ale­xandru Maftei, d n Botoșani, cu sum­­, de 798 lei vechi, cu procent da­t, data certrei in ju­decată și până la nimerătoare, și 24 franci chaliseri de judecată, dat da judele da pace O­­colul I, prin hotărârea No. 192 și 20 franci date prin Sentința No. 242 e acestui tribunal, ce­ara a­lta de la d. M non­ Vasiliu și so­ția sa Smaranda, ambii d.a Botoșani, in vir­tutea sentinței No. 242, investită cu formula elecutorie sub No. 200, in urmărea coman­­d­amentului prealabil, făcut in conformitatea art. 496 și 497 procedură civilă, in care in­terval d. Manoli și soția sa Smaranda Vasi­lis, n’au urmat cu plata banilor, tribunalul motivat de cerirea d-lui Alexandru Maftei, prin jurnalul No. 3154, ordonă scoaterea in vânzare silnică a imobilului d-l ai Manoli Va­siliu și soția sa Smarad ®, care după proca­­sul-verbul­ui agentului de urmărire, de pe lângă acest tribunal, este­ una casă, si uată la Botoșani cl. II, înscrisă la No. . . compusă d­e 3 odăi și cam ura negata, păreț­i da vă­lătuci, acoperită cu șindila, ca loc de gră­dină, aproximativ ca 15 prăjini , cultivat, avâad on cireș pa el, disapoia caselor 2 zem­­utes la pământ pentru porci, megreșinde-se din față cu șosaua mergătoare la bar­era despre Suliță, fundul cu locul casei d-lui Ni­­calai Albotă, de o parte cu locul sterp a e­­vreului Strai, ce ț ne pănă in casele d-lui Lie Leiba, și da altă parte ca locul casei lui Herșcu Giabotariu și Ali­ca Contencu, și dar ce publică termenul de 3 luni de zile, pen­tru vânzarea acestui imobil, ca concurenții ce vor fi, să se prezinte in camera de audiență a­­cestui tribunal, și anume in ziua de 27 a lu­nei Ianuarie anul 1879, parele si din zi, cănd urmează a se face m?zatul asupra per­soanei ca­re va oferi prețul cel mai avanta­jos, iar termenul da 3 luni se consideră de la cșirea aceștia prin sosea oficiala, tot­odată sa someara pe toți acei ce ar preț nda vre­un drept de proprietate, uscfruct, servitute, chirie, privilegiu s­au impotecă asupra sus­CURIERUL DE IASSI FOAIA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Apare­­ se trei ori pe se­pt­ă­m­â­iä â DUMINICA, MERCURI și VINERI. Redacțiunea și Administrațiimea in localul TipsuraJai Nationale« ANUNCIUJui. b­andu! de 35 litere sau locui sen 15 bani. Fr&BCia Pe șase luni 28 franci. Oosstastinopoie: 20 franci. Abonamentele ți avsoficlsrile pontra „Cariera! de Isți* foaeft oficială, se fac la D-nu Eugdnc Mioend, Oenitantinopol 2 ras do la ilanque Ottoman 2. In Germania ia D. Adolf Steinner, Hamburg. Exemplara! 80 hml, C ALENDARUL. SEPTAMANEI. Stil vechiu ! Stil DOU. a I­O­A. J fATSOSîIîi a­N­­. S­I. tte. Boar. Ap. So«. Stil techia. St!» no» | HOA. JPATăON'tIbXI­L­B­I. | Bob. Soar. Ap. Soar. Octomvrie. Notamie. !| ore. m. ore. m. Octomvrie. Noemvrie. ore. iu. ore. ia. 22­3 Dum­nicA. | M. Al­e­ndr<I. Iraclie, Anna și Elisaveta. 6 47 4 40 26 7 Joi. (f) Marele mar. Dimitrie. 6 53 4 34 23 4 Luni.­­ Ap. Ia cov fratele D-lui. 6 48 4 39 27 8 Vineri Mar. Nestor și Capitol­ia, c. p. Dimitrie. 6 55 4 32 24 5 Marți. M. Ar ta și SevAstiana (Seraatița). 6 50 4 36 28 9 S&mbätfe. Mar. Torent ia, NíOlüh, African, Pompia. 6 57 4 30 25 6 Mercur?. Mar. Marchian, Ans stäsie și Valeria. 6 52 4 35 29________ 10 Dammicfe. Msr. Ai>aat*Bi». c. p. Avram. 6 58 4 29 PUBLICAȚII JUDECATOREȘTI. Tribunalul județului Iași Secția II. No. 1318. D­na Anica Crăescu, născută Zaharia, cu domiciliul necunoscut, in virtu­em Ho. 116. FOILETON. ISTORIA LUI STEFAN-VODĂ cel Mare și cel Bun, alcătuită după înțelegerea poporului de un Culeg­ător- Tipograf. (Urmare). VL După ce duse pe Stefan cu patul lui înapoi la palat, alegerea se făcu după pofta inimii sale. Apoi, peste două oare, închise ochii pentru vecie, la anul 1504 de la nașterea lui Chiostos, și 7012 de la zidirea lumii, imr’o Marți, 2 Iunie, domnind 47 de ani, două luni și trei Săptămâni, și zidind 44 de mănăstiri și biserici. Mult plânseră Moldovenii pe acest Domn, Mare, înțelept și viteaz, și ast­fel bine zice un venețian carele a văzut cu ochii lui cele spuse mai sus: „El s’a arătat ln dinsul morții, ca și in viață și in sănătate, totdeodată și înfricoșat și înțelept.“ Cenușa acestui Domn s’a inmormantat ia sfânta mănăstire Putna, care e zidită de dênsul, cu toată cinstea și mărirea cuvenită și pănă astăzi este acolo mor­mântul lui frumos de marmură, la dreapta in intru bisericei Esrâ fiul său Bogdan se urcă in scaunul Domniei, călcând pe urmele tatălui său. Vestea despre moartea lui Stefan se duse ca fulgerul și răsbătu toate țările. Și mult il plânseră creștinii, căci el era hazămul și ocrotitorul cel mai credincios și cel mai viteaz al legii noastre celei sfinte. De atunci și până in ziua de es azi numele lui se pomenește ca laude de toată suflarea de pe pâmănt. Românii, după vremi, ziseră: „Ștefan, Domnul Moldovei, a fost vi­teazul, cel mai mare de pe vremea sa. El a învins pe Mateiaș Craiul cel lău­dat al Ungariei și a foat de la dânlul munții Ardealului, care și până astăzi sunt hotarele Moldovei de cătră apus. El, după mai multe biruințe a supus și Pocuția și Podolia, și mergând la rfund de bârne, cum se cuvine, asupra Leșilor a bătut oastea leșească la Cotnar ... Toate cetățile dintre Liov și Moldova le-a luat de la Leși. Cu Baiazer Ilde­­rim a ținut două bătăi; in cea d’intăi s’a invins, intru a doua s’a bătut, și după batue a facut șoapte movile mari de trupurile Turcilor celor tăiați. El a supus și Valachia până in București... El a stăpânit Basarabia ce se numește acum Bugiac. Cu un cuvânt el a prea lățit hotarele Moldovei...“ „După moartea lui Stefan, poporul îi zicea Sfântul Stefan-Vodă, nu pentru suflet ea este in mânile lui Dumnezeu, că el ăncă a fost om cu păcate, ci pen­tru faptele sale vitejești, intru carele nimeni din Domni, nici mai nainte, nici după aceea nu l’au ajuns.“ Până și limbele străine ln cursul vre­­milor, iată ceea ce au zis de Ștefan cel mare al nostru. . . O bărbat vrednic de mirare, cu nimic mai pre­jos decât Voevozii cei viteji de care noi atât ne mirăm, care in vremile noastre, dintre toți Domnii lumii, mai äntâi ai repurtat o biruință atât de însemnată asupra Turcilor! Tu ești cel mai vrednic după judecata mea, căruia se cuvine să i se dea Domnia și cârmuirea a toata lumea și mai ales vrednicia de Voevod al tuturor oștilor împotriva Turcilor, după învoiala, hotă­­rirea și întărirea tuturor creștinilor, lă­sând pe ceilalți Domni și împărați pa­­pistași să sa tăvălească in lenevire, des­­frănări, sau in răsminiie și impărecheri dintre popoare.“ . . Fost’a bărbat ca acela, carele pentru inima sa cea mare, înțelepciunea militărească, știința lucrurilor de răsboiu și faptele cele norocoase asupra Turci­lor, Ungurilor, Lișilor și a Tătarilor, in veci trebue să se pomenească.“ „. . . Fost’a Stefan in toată viața sa un om prea însemnat pentru știința de a ține pe ostași un frâț și a-i face să asculte de cuvent, și pentru faptele răs­­boinice cele slăvite; cări dintre toți vrăj­­­mașii cu care s’au luat la arme, a eșit biruitor cu o virtute și cu o vitejie vred­nică de mirare.„ „Ștefan Românul, ostașul cel vrednic de vecinic­­ă pomenire, carele cu mărimea și tăria sufletului și cu norocul cel bun a sprijinit toate năvălirile Turcilor, ale Tă­tarilor, ale Ungurilor și ale Leșilor, pe care i-au invins cu mari bătălii.“ Iată ce fel a fost St­fan­u­l Mare. Când numele lui ar fi lăudat numai de pământeni, calea-valea, dară limbile stră­ine au vorbit de bine de dânsul, mai cu foc decăt pământeni. Va să zică au știut ei ceva și au cumpănit faptele cele mari ale unui astfel de viteaz. Și nici că nu gândim că mănăstirea in care odihnesc oasele acestui fericit bărbat, răpită de lăcomia străină, împreună cu ținutul la care se afla el, este pângărită de limbi vrăjmașe neamului nostru. Ar trebui ca nici un Român să nu se afle pe fața pamântului romanesc carele să nu meargă, odată macar in viața lui, să se inchine la acel mormânt. Acesta ar trebui să fie Ungealic al Românilor. Toți cu totul, cu grămada și cu frica lui Dumnezeu iu fiț să se ducă să inge­nun­­eze la mormântul acesta cu rugăciune ca să insufle și urmașilor, adecă Româ­nilor de azi, a săvârși fapte care săre­­măe de pomenire la strănepoți. Alte povestiri dispre Ștefan Cel Mare­­. Povestea lui Oitefan- Vodă­­ și a credinciosului seu Nouraș. Ștefan-Vodă era evlavios, nevoe mare. Dară nu avea evlavie de-acea minciunoasă și înșelătoare, ci era insuflat de adevărata iubire cătră cele sflinte și drepte. Căci cine ca dânsul toată isprava lucrărilor lui Dumnezeu o da? Cine mai mult asuda ca să nu lase nimic dintre-acele, ce ome­neasca silință ar putea face? Când era trebuință de sfat bun, gata era pe al tu­turor a l asculta. Când era de folos graba, somnul nu-1 ținea, odihna nu 1 încâlcea, abuza ca o pasere. Bară la îndrăzneală de ajutor, viața nu-și cruța, ca sabia in mănă pe iisuș moartea înfrunta. Așa dată cu picioarele de-a­pararea pe piatra aju­torului de sus, măselele vrejmișilor sdro­­bea. Pentru aceea la fie­care izbănda ce făcea, ridica la lauda Domnului căte o

Next