Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1879 (Anul 12, Nr. 2-65)
1879-01-14 / nr. 5
ia peste reclamația d-lui Alexandru Fournel și condamnă pe d-na Smaranda Catargi să plătească reclamantului suma de 41 galbeni cu procentele legale, de la 5 Octomvri 1878, data reclamației și pănă la numerătoare, plus 50 lei noi cheltueli de judecată, ca drept de opoziție și apel, conform art. 75 al. 6 procedura civilă, să publică că zisa copie stă la Corpul Portăreilor trib. Iași, gata a să preda d-nei Smaranda Catargi, ori cănd se va presenti, pentru care s’au format acest estrad ia dublu exemplare, din care unul s’a aflpt pe ușa acestui trib. Portărel. B. Apostol. Corpul Portăreilor trib. jud. Roman. No. 5318. Fiindcă d-na Maria Moise nu’și are domiciliu cunoscut in România, pentru ca conform art. 509 pr. civilă, se i se comunice unul din efiptele No. 377, care conțin vânzarea casalor sale din Roman spre Îndestularea d-lui Haim Galațanu cesionarul drepturilor d-lui Nicolai Teodor, apoi conform art. 75, al. 6 zisa procedară, pe o parte unul din acele afipte cu adresa No. 5817, sau lipit pe ușa acestui tribunal, iar pe de alta pentru îndeplinirea citatelor articole i se incunoștiințază numitei d-nei Maria Moise, și prin publicarea in presents rose a unui din acele afipte a căriea cuprindere este: No. 377 anul 1878, luna Decemvrie in 23 zile, d-na Maria Moise fără profesiune, cu domiciliul necunoscut in Românie, ne urmând ca să plătească d-lui Haim Galațanu, comersant din Roman, cesionarul drepturilor d-lui Neculai Teodor fără profesiune tot din Roman (actul de cesiune No. 331 din 1878) suma de 426 lei vechi, cu procent de 6% pe lună de la 28 Fevruarie 1873 pănă la numerătoare, plus 20 lei noi cheltueli de judecată ce-i debitează d-lui Neculai Teodor, după cartea de judecată a d-lui jude de pace urbei Roman, No. 60 din 1873, investită cu formula esecutorie No. 7 din 1874, si cuprinsă in copie in capul comandamentului prealabil No. 155 din 1878, ce i sau făcut de d-rml Teodor, și care i sau înmânat întâi prin publicarea ei prin for ea oficială No. 103 din 20 Septemvrie 1878, și al 2-lea prin afișarea pe ușa acestui tribunal, tribunalul motivat de cerirea făcută de d-nul Haim Galatsan prin petițiunea înregistrată la No. 8189 prin juráélul No. 3579 au dispus a se pune in vânzare imobilul indicat prin comandament conform art. 510 pr. civlă, care imobil după constatarea făcută de agentul judecătoresc ia fața locului prin procesul-Verbal No. 299 dresat conform art. 505 pr. civilă, este situat in urba Roman, județul Rotbd, desplin înscris la No. 140, pe suprafața lui este clădită o casă din material vălătuci, acoperită cu șindilă veche, are 2 odăi ambile lipite pe jos cu unt pe sus cu tarmuri, in una din odăi este un cuptori cu o sobă alăturea, in odaia de alăturea este o sobă veche stricată, având ușine și ferest ca casă este o șanie, lipită de casă, totiță veche de scânduri, ață este aproximativ ceama de 8 stăniței aproximativ, se megieșește la răsărit cu strada Podul Verbiu, la apus ruriul Moldova, la moară-noapte rulo ml lui Teodor Sliuța, la mează-zi cu locul Senei Evreica, sarcini asupra acestui imobil după lămuririle date de grefa acestui tribunal prin adresa No. 1938 nu se cunoaște să existe nici o sarcină sau alte drepturi precum nu se cunoaște nici titlul de proprietate a d-nei Moise, condițiunele vănzărei sunt: a) vânzarea sa face pa puterea stăpănirei de față cu toate drepturile și indatorirele atârnate de fond, și b) adjudecătoriul este dator se consemne prețul adjudecațiunei după ce mai întâi va achita taxele de ori-ce natură după vânzare, care toate cad in sarcina sa fără a se scăde din preț, in consecința pe o parte prin foaea oficială No. 129 din 26 Noemvrie 1878 Bau publicat vânzarea menționatului imobil in termin de 3 luni socotite de la data acestei foi, iar pe de alta se publică și prin afiptul present spre cunoștința concurenților amatori a cumpără asemine imobil ca la 27 Fevruarie a. 1879, zioa Marți cea intăi zi după împlinirea arătatului termen, oarele 12 din zi, să se presinte in camera acestui trib, insoțiți de garanțiile ceruta de lege, unde are a se ține licitația spre a concura, totodată se somează pe toți acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau orice alt drept asupra fondului in chestiune, ca înaintea zilei de adjudecare să’și arăte pretențiunele lor la tribunal, căci in urmă nu li se vor mai ține in Bârnă. Judele de pace ocolul I din Iași. No. 4699. Prin cartea de judecată No 367 a trecut 1878, și pe baza art. 234, 150 și 28 pr. c., 1689 c. c., s’au condamnat pe d. Rudolf Brecobon, să plătească reclamantului Franț Fișei, suma de 50 lei noi cu procente legale de la 12 Octomvrie 1878 și până la numerătoare, iar in caz contrar reclamantele se va îndestula din amanete, și anume: din 8 poloboace, 5 mici și 3 putini mai mari, plus 6 fr. cheltueli de judecată, cum și la timbru întrebuințat și ce sa va mai întrebuința, osebit publicațiunele, cu recurs și oposiție. No. 31. In baza art. 13, 75 aliniatul 6 pr. c., cităm pe C. Grigoraș, a se presenta in pretoriul acestui oficiu, in ziuada 24 Ianuarie a. c., oara 11 din zi, când are a se judeca reclamația făcută de d. Fișei Șloimovici, contra ds. pentru bani, la neurmare se va aplica legea. No. 74. Conform art. 12, 75 și 227 pr. c., d. S. Gold, este citat in persoană in ziua de 19 Ianuarie 1879, oara 11 din zi, când urmează a se judeca reclamația d-lui A. Braunștain, precum a respunde și la Întrebări, la neurmare se va aplica art. 234 și 28 pr. c. No. 113. In baza art. 12, 75, al. 6, pr. civilă, cităm pa d-nul Samoil Rothstr&ih a »3 presents* in pretorul acestui oficiu in ziua de 29 Ianuarie anul curent, oara 11 din zi, cănd are a se judeca reclamațiunea făcută de d-lul Strum sin Laib contra d-sale pentru bani, in neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 41. Prin cartea nostră de judecată No. 4, pronunțată la 4 Ianuarie 1879, pe baza art. 1170, 1088 c. c., 150, 146 pr. c., s’au condamnat pe d. M. C. Haretu, actualminte cu domiciliul necunoscut, a plăti d-lui Iohan Iacobetz, suma de 131 lei noi cu procent legal de la data reclamațiunei 4 Dechemvrie 1878 pănă la numerătoare, plus 10 lei noi cheltueli de judecată și timbru, cu drept de oposiție și apel. Judele de pace ocolul V din Iași. No. 45. Prin cartea noastră de judecată No. 311 din 30 Decemvrie 1878, pe basa art. 1169 codul civil, 146, 227 și 234 procedura civilă, sau condemnat pe Beri Leibelzon cu domiciliul necunoscut, a satisface pe d-nul Haim Hofman ca suma de 17 galb. fără înscris, cu procent legal de la data reclamației și pănă la numerătoare, plus 40 lei noi cheltueli de judecată, osebit timbru cu oposiție și apel. Inginerul hotarnic al trib. Botoșani. No. 60. Subsemnatul inginer hotarnic, in urma antorizațiunei onor. trib. Botoșani sub No. 13,625 din 21 Dechemvrie 1878, de a hotărnici moșia Costineștii de sus ca parte din Levărda și Dragomirești, din acest județ, plasa Târgului, proprietatea d-lui loan Arefu, em fixat termin de înfățișare la fața locului ziua de 18 Aprilie 1879, cănd rog părțile jos însemnate, precum vezi cineva va avea interes, a se presenta in persoană sau un procurator formal, să se presinte la zisa moșie cu toate actele și documentele ce va fi posedând, vecini sunt: d. Alexandru Văsescu cu Cerviceștii, d. Theodor Pisoțchi cu Costineștii de jos, d. Vasilie Cananău cu Co~ tărgeii, Statul cu moșia Recec?», d. Costachi Zotta pentru partea din Livăzda-Carale, d. Primar comunei Costinești pentru obștia locuitorilor, d. proprietar lean Aripu. Inginer hotarnic, Alfred Bausch. No. 66. Bazat pe autorisatiunea d-lui președinte trib. județ. Botoșani No. 13.197 din 12 Dechemvrie 1878, de a face hotarnica părței din Cristești, a d-lui Iorgu Cristescu din acest județ, plasa Coșula, am fixat termin de înfățoșare la teța locului, pentru zile de 3 și 4 Mai 1879, cănd rog părțile jos însemnate și oricine va avea interes a si presenta cu dovezile sale relative, in persoană sau prin procurator admis de lege, căci din contra se va proceda in lipsă, conform art. 13 din regulamentul hotărniciei, vecini sunt: d-na Ana Briș representele averea fiului seu, d. D. Balș cu Sersfiniști, Statul la moșia Vorona, d. Theodor Cristescu cu moșiile Miletin și Palanca, d. Primar comunei Cristeștii pentru obștia locuitorilor. 1879 Ianuarie 11 zile. Inginer hotarnic: Alfred Bausch. CURIERUL DE IASSI CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extraordinară de la 20 Noemvrie pănă la 5 Decemvrie 1878. Ședința din 28 Noemvrie. Președinta d-lui adjutor A. Beide. Membrii presenți , și anume: d-nii Iorga I., Manserov P., Ornescu I, Rojniță C., Tafescu Gr. Absent motivat: d. Primar Sc. Pastia, și d. consilier Hazu G. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I, Cristodulo-Cerkez C., Gane N. Ianov I., Pavlescu St., Racoviță A., Roseti D., Tăutu T. Ședința să deschide la ora 2 p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței precedente și să aprobă. D. Președinte arată că d. Zinger trecând prin orașul Iașii pentru a desface mai multa bijuterii, a fost pus la o patentă de clasa I. dl. insă reclamămn contra acestei patente sub cuvânt că este prea mare (cetește). D. Iorga zice că dl. face parte in comisiunea comunală de constatare și știe prin urmare cum stă această chestiune. Serviciul de control descopere că d. Zinger face speculă ca bijuterii și l-a supus la patenta de clasa I. El a fost nemulțunit de această impunere, și cere scădere. Comisiunea comunală de constatare merge la fața locului și găsește bijuteriile nu la Glanz, după cum arată suplicantul, ci la Dries ds, scoate un geamandan cu bijuterii și după declarația chiar a d-lui Zinger prețul acelor bijuterii să ste la 3000 galb. Cel mai mic lucru, o pereche de cercei, d. Zinger a spus că nu’i poate vinde cu mai puțin de 35 galb. Dl. pretinde că deși are bijuterii scumpe, dar nu face veuderi multe, consiliul insă știe că după lege nu să clasază vânzarea ce o face un comersant ci comerțul lui. Dacă astăzi s’ar presenta un doritor de a cumpăra toate aceste bijuterii, cine oprește pe de Zinger de a le vinde? D. Iorga garantează pe onoare că d. Zinger este bine pus la patenta de clasa I in comparație cu comersanții din oraș, și de aceia consiliul trebue să menție hotărârea comisiunei comunale care este justă, echitabilă și conștiincioasă. Consiliul in unanimitate respinge apelul d-lui Zinger ca neintemeiet. D. Președinte supune suplica d-lui M. L. Hadpern antreprenorul venitului pe mădălii prin care declară că trece această antrepriză asupra d-lui Aron Marcovici vechiul antreprenor a acestui venit. • Consiliul cu majoritate de 5 voturi admite această trecere, contra d. Ornescu. D. Președinte supune adresa d-lui director a penacotecei și școală naționale de belearte prin care laudă talentele tânărului Dimitrie Tronescu sculptor, bursierul comunei la Roma, și cere a i se da bursa pe anul curent (cetește). Fiindcă acest tânăr nu are o bursă mai mare de 54 lei, și fiindcă cu această sumă el nu să poate întreține in străinătate, ci. Președinta propune a i să vota o bursă de 1200 lei pentru anul viitor ear pentru anul curent să rămăe tot cu bursa de 56 lei înscrisă in budget. Consiliul in unanimitate admite propunerea d-lui Președinte. D. Președinte zice că s’a presentat astăzi o petițiune din partea funcționarilor din grefa primăriei prin care arată insuficiența salatelor ce se primesc și cer a fi să spori de consiliu salatele in proporție cu ocupația lor și cu scumpetea vieții (cetește). Fiind insă că consiliul a votat budgiul cheltuelelor, trebue mai întăi ca consiliul să se pronunță dacă revine asupra voturilor date. Să pune la vot revenirea și să respinge cu majoritate de 5 voturi, votănd pentru d. Manjerov. D. Președinte supune suplica mai multor funcționari ai serviciului de percepție prin care cer de asemene sporirea salatilor. Să pune la vot dacă să admite revenirea asupra voturilor date și să respinge cu majoritate de 5 voturi, votănd pentru d. Manjerov. D. Președinte supune puplica d-lui intendent al comunei prin care de asemenea cere sporirea salarului (cetește). Acest funcționar este foarte reu plătit in proporție cu osteneala lui. El trebue să alerge in toate părțile, in oraș și pe moșiile comunei, fără cheltueli de transport, și cu toate aceste nu are un salar mai mare de 150 lei pe lună și 25 lei diurnă. Consiliul după propunerea d-lui Iorga și Rojniță, in unanimitate admite ca cu ocazia echilibrări budgetului să poate spori salarul d-lui intendint ca și a celorlalți funcționari dacă se va videcă resursele comunei permit a să face asemene sporite. D. Președinte supune suplica d-lui Eugnazu student in medicină la facultatea din Paris prin care arătând lipsa sa de mijloace pentru a-și continua studiile, cere a i să da de comună o bursă pe timp de 3 ani și ds. să obligă a presenta pentru fiecare examen probele necesare, și îndată după terminarea studiilor a oferă comunei serviciile sale. După propunerea d-lui Rojniță, consiliul in unanimitate votează ca d. E gen Bizu să fie pus in locul d-lui Xenopol care a sfârșit studiile și avea să întoarce in țară. Să supune suplica d-lui T. Benoni prin care arată că copila ds. Eleonora in urma concursului ce a dat a reușit să fie admisă in școala centrală și să roagă ca comuna să-i vie in ajutor pentru a o pute echipa cu cele trebuitoare. Se dă cetire lucrărilor urmate in aceasta chestiune, și după discuția urmată consiliul in unanimitate votează a să ave in vedere această suplică la echilibrarea budgetului. D. Președinte face cunoscut că votarea budgetului cheltuelelor s’au sfârșit in ședința de eli, și acuma pune in discuție budgetul veniturilor. D-sa arată că in budgetul anului curent venitul vinului s’au fost înscris 256.000 lei noi, insă pănă acum s’au încasat 335.000 lei și este speranță ca pănă la sfârșitul anului încasarea să treacă peste 400 000 lei. Ținând insă samă de reducerea ce s’a făcut la taxa vinului, d. Președinte propune a se înscrie in budget 256,000 lei, de la vinul vechiu și nou, și osebit 64,000 lei pentru adaosul ce va aduce taxa de 25 bani la vadra de vin ce să introduce in oraș din podgoriile care nu sunt in județul Iașului, afară de Cotnari. Să pune la vot propunerea de Președinte și se votează in unanimitate. După aceasta fără discuție se votează: Lei. 120.000” 4 zecimi asupra contribuțiunelor directe. 1000 taxa de 10% asupra vănzării vitelor la catmaroace. 2000 taxa panoramelor și a representațiilor teatrale. 38.000 taxa de 8 bani la oca zahar. , 40.000 taxa impusă asupra cafelei, păcurei cohotului, luminărilor de stearină, de gaz, de ceară albă și galbănă și a materialului brut, ceară de pământ. Acest venit s’a sporit cu 10.000 lei după incasări. 1000 adaosul de 2 lei 50 bani la oca parafină și ceară de Japonia. 8000 venitul imașului comunei. 2000 venitul ji din taxa măslinelor. Acest venit s’a sporit cu 2000 lei după încasări. 2000 venitul din taxa crocmnalei. 3000 venitul pieței Nicolina. Acest venit s’a redus cu 200 lei după încasări. 10.000 venitul din taxa peilor de vite. 3000 venitul din taxa foilor dotate. 225.000 venitul din taxa rachiului. Acest venit s’a sporit cu 41.864 lei, după lămurirele date de d. Președinte și d. Rojniță. 100.000 venitul halei și a pieței Sf. Vineri. Acest venit s’a sporit cu 30.000 lei, după lămurirele date de d. Rojniță. La secțiunea II, venituri antreprisuite, se votează după proiectul de budget. Lei. 68.000 venitul din taxa vitelor tăete și a luminărilor de seu. 36.300 venitul din taxa peștelui și a icrelor. 66.000 „ „ „ romului, coniacului, bere etc. Lei. 32.050 „ „ „ drojdiilor de bere uscată. 35,766 „ gazului și a varului. 5500 „ apartului cărților de joc. 5650 „ măhălitului. 3000 ” „ cotitului vaselor. 19,500 „ cântarului. 1500 „ curățitul căminelor. 8000 „ apei de sodă. La secțiunea III, venituri de avenși, fără discuțiune se votează după proiectul de budget. Lei. JB. ISO venitul pieței de la Movilă. 352 50 „ bufetelor de la grădini. 30.000 „ moșiilor comunei. 700 „ cărămidăriilor de la Frumoasa. 564 „ năsipăriilor. 603 „ carmarocului Frumoasa. La secțiunea IV, venituri diverse, Bă votează : Lei. 500 taxa stemplărei măsurilor. Acest venit s’a sporit cu 200 lei, după lămurirele date de d. Rojniță. 200 taxa biletelor de legitimațiune. 3000 biletelor de vânzarea vitelor la carmaroace. 2000 estradelor de pe actele stăreicivile. 5000 venitul locurilor de la cimitire. 40.000 venituri extraordinare. Aceste venituri s’a sporit cu 13.000 lei după încasare și lămurirele date de d. Președinte. 1000 economiile ce ar resulta lă caz de vacanță din șalărele funcționarilor comunali. 6068 57 costul măsurilor metrice. La secțiunea V, venituri din subvențiuni, fără discuțiune se votează cifra de 54,264 lei subvenția dată de guvern pentru întreținerea servenților de oraș. La secțiunea VI, venituri din instituțiuni comunale, fără discuțiune să votează cifra de 1000 lei, produsul școalei de meserii. La secțiunea VII, sĂ votează fără discuțiune cifra de 14,224 lei venitul aproximativ din taxele manualelor de servitori. La Secția VIII, împrumuturi aprobate și neefectuate, se votează fără discuție cifra de 591.402 lei 50 bani, restul împrumutului de 715.000 lei. La Secția IX, se votează fără discuție cifra de 205.000 lei, rămășiță de încasat din eserciiile trecute. D. Președinte, face cunoscut că s’a terminat cu votarea veniturilor ordinare și trebue a se incepe cu budgetul drumurilor. Consiliul votează a se lua in discuție bugetul drumurilor. Incepandu-se cu personalul, se pune in discuție salarul de 400 lei și diurna de 50 lei, ce se plăttaște d-lui Inginer. D. Rojniță, zice că deși este condus de spiritul de economie, dar unde vede că după importanța serviciului trebue să se facă o sporire, d-sa este pentru a se face acea sporire. Inginerul comunei are in sarcina sa ateste lucrări importante nu numai in oraș, dar și afară de oraș pe moșiile comunei, și față cu greutățile serviciului seu, inginerul este funcționarul cel mai rău plătit. Nu să poate zice că inginerul comunei poate să se ocupe și cu lucrări private care se-i aducă un venit deosebit de salar, căci el nu are timp să se ocupe cu asemenea lucrări. De aceia d. Rojniță propune ca inginerului comunei să i să facă un salar de 450 lei pe lună și o diurnă de 100 lei. D. Ornescu recunoaște că consiliul a făcut anul acesta oarecare ridicări de salare, insă a avut prudența de a se mărgini numai la acele salate care erau intr’o mare disproporție, căci dacă ar fi să se facă o adevărată proporție, atuncea ar trebui să se ridice mai multe salate. Dar in cazul acesta vine întrebarea dacă comuna este incă pusă in posiție de a o face aceasta. Deși finanțele comunei s’au ameliorat, ele insă nu permit incă de a se spori toate salarele. Au venit bin soarea funcționarii și au cerut sporirea salarelor și consiliul n’a pututut se facă nimica. Apoi unde este echitatea ? Misiunea consiliului este să facă îmbunătățiri la material, dar nu la personal. S’a votat budgetul cheltuelelor ordinare, insă d. Ornescu declară că va șterge toate sporirele căre le-au votat, dacă la echilibrarea budgetului se va vedea că nu sunt mijloace pentru a se acoperi acele sporiri și dar nu poate spori nici salarul d-lui inginer. B. Romiță, susține din nou propunerea d-sale. B. Președinte propune, ca propunerea d-lui Rojniță să seamăe pănă la echilibrarea bugetului, dar pănă atuncea salarul și diurna d-lui inginer să fie votată după proectul de budget. Să pune la vot propunerea d-lui Președinte și că primește in unanimitate. După aceasta fără discuție se votează: Lei 1 conductor clasa I a 200 lei seafă și 50 lei diurnă pe lună. . 3000 1 conductor clasa II a 150 lei pe lună, pe 6 luni de la 1 April 900 La 2 material să votează: Lei R 77,277 48 plata anuității după concesia pavajului. 5000 terasamentele ce vor fi necesare la lucrările din campania anului curent. La § 3 se votează: Lei 209,610 procentele cupoanelor de la obligațiile pavajului emise concesionarului. 205,500 plata obligațiilor ce vor eși la tragerea sorților la cea. 1179. La § 4 se votează cifra de 15,000 lei, pentru esproprierile in interesul alinierei stradelor. Să pune in discuție cifra înscrisă in proectul de budget, pentru Leere de strade, și după discuția urmată, consiliul in unanimitate admite următoarea propunere a d-lui Ornescu: Consiliul votează cifra de 300.000 pentru repararea pavajului deteriorat, care nu intră in concesie, precum și repararea de poduri, canaluri și pavarea pieței halei, insă din această sumă se va extrage cifra necesară pentru facerea unei șosele, care incepând din Tatara și dincolo de bariera numită Salhana, să se uniască direct cu șoseaua Tomeștilor ce trece prin bariera numită Țuțora. Sfărșindu-se cheltuelele, consiliul trece la votarea budgetului veniturilor pentru drumuri, și votează: § 1 taxele existente Lei 75.000 supra-taxa de 1 leu 12 bani tavadra rachiu. 19.000 idem de 4 bani la oca záhar. 7,300 2% asupra chiriei crâșmelor, catendelor etc. §11 26.000 taxa impusă asupra harabagilăcului. 80.000 idem asupra jugăritului. 4.000 taxa impusă asupra cailor. § III. 30.000 taxa impusă asupra birjelor. 116 629 zecimele impuse care au înlocuit taxa pavajului. § IV. 40.000 rămășițe de încasat din taxa metrică a pavajului pe anii din urmă. 60.000 subvenția ce se va primi de la guvern, pentru întreținerea căilor naționale. B. Președinte, face cunoscut că s’a sfârșit cu votarea budgetului drumurilor și pune in discuție budgetul veniturilor și cheltuelelor fondului de rețineri de 5% din salarile funcționarilor comunali pentru pensie. Consiliul in unanimitate votează acest buget întocmai după proectul de budget. Ședința se ridică la 5 oare. Ședința din 29 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Beide. Membrii presenți , și anume: d nii Iorga I., Manserov P., Ornescu I., Rojiță C., Tufescu Gr. Absent motivat: d. Primar Sc. PaBtia. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I., Criszodulo-Cerkez C., Gane N., Hazu G., Ianov I., Pavlescu St., Racoviță A., Roseti D, Tăutu T. Ședința să deschide la oara 20 a p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței precedente și se aprobă. B Președinte arată că adiționănduse veniturile și cheltuelele budgetului comunei, se vede că este un neajuns de 79,505 lei 10 b. B. Iorga zice că d.efind a votat cheltuelele, le-a votat cu reservă de a reveni asupra lor dacă se va constata că este deficit. Așa, consiliul a votat o sumă de 100,000 lei pentru facerea unui abatoriu. Un abatoriu este de neaparat trebuință in oraș, insă lucrarea aceasta trebue să se afăe până in anul 1880 pentru că in anul 1879 comuna se poată scapa de toate greutățile in care au adus’o fostul consiliu comunal. Pentru ca să se facă un abatoriu trebue să se facă mai întâia lucrări pregătitoare care astăzi lipsesc. Dacă in anul viitor se vor incepe lucrările, construcția abea va putea incepe despre toamnă. Pentru ce dar s’ar prevede in budget o cifră, cănd lucrul nu se poate face? dacă se admite ștergerea cifrei de 100.000 lei, atunci budgetul este echilibrat cu escedent. Dacă d. Iorga mai are o propunere de reducere. Dl. au fost care au susținut că comuna dacă dispune de mijloace se creie subvenție pentru opera italiană și iu anul viitor. Acest vot l’a dat insă tot cu reservă, căci din capul locului ds. știa că consiliul trebue să se ocupe mai intăiu de lucrările necesare și apoi de cele de lux. S’au votat 12.000 lei pentru opera italiană, astăzi insă d. Iorga propune ștergerea lor, și cu această cifră mai bine sa se facă alte Îmbunătățiri de care comuna are neaparată nevoe. Chiar la serviciul de percepție trebue să se facă îmbunătățire, și la anul viitor cănd consiliul se va desfată in mijloace, va pute vota și subvenția pentru operă. Consiliul trebue să se gândiască și la împrejurarea aceasta că împrumutul de 715.000 lei nu este realisat și poate să nu se realiseze nici in anul vitor. In cazul acesta cum se echilibrează budgetul? admițând insă că împrumutul se realisază, insă pentru ce ar renunța consiliul la îmbunătățirea serviciilor de care are nevoe pentru a da o subvenție operei italiane care nu este trebuință ce un lux? B. Ornescu vede că consiliul a votat facerea unui abatoriu, a unui cservoar de apă și alte îmbunătățiri pentru oraș care să ridică la 300,000 lei, iar pentru funcționari abea dacă se va fi dat 5,000 sau 6,000 lei prin sporirea lefilor. Aceasta este o faptă aplaudabilă și ar fi de dorit ca nu toți anii să se facă tot așa. D. Iorga propune suprimarea cifrei votate pentru abatoriu. Abatorul de astăzi de cănd s’au înființat tot așa au rămas; nu i s’a făcut cea mai mică îmbunătățire nici din puntul de vedere a higienei nici din puntul de vederea infrumusețerei orașului, așa incât el este in starea cea mai deplorabilă. Dacă necurățenia abundesza in acest oraș, nu este bine ca consiliul actual se facă toate chipurile de a se menține abatoriul pentru a pute consiliul actual se zică că ei au avut fericirea de a face o lucrare și hîgienică și frumoasă ? Deficitul este de 80,000 lei. Dar oare nu s’ar pute capata de la stat 100,000 lei cu care să se vie in ajutorul comunei? Satul au făcut atâtea sacrificii pentru