Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1879 (Anul 12, Nr. 2-65)

1879-01-14 / nr. 5

ia peste reclamația d-lui Alexandru Fournel și condamnă pe d-na Smaranda Catargi să plătească reclamantului suma de 41 galbeni cu procentele legale, de la 5 Octomvri 1878, data reclamației și pănă la numerătoare, plus 50 lei noi cheltueli de judecată, ca drept de opoziție și apel, conform art. 75 al. 6 pro­cedura civilă, să publică că zisa copie stă la Corpul Portăreilor trib. Iași, gata a să preda d-nei Smaranda Catargi, ori cănd se va presenti, pentru care s’au format acest estrad­ ia dublu exemplare, din care unul s’a aflpt pe ușa acestui trib. Portărel. B. Apostol. Corpul Portăreilor trib. jud. Roman. No. 5318. Fiind­că d-na Maria Moise nu’și are domiciliu cunoscut in România, pentru ca conform art. 509 pr. civilă, se i se comunice unul din efiptele No. 377, care conțin vânzarea casalor sale din Roman spre Îndestularea d-lui Haim Galațanu cesionarul drepturilor d-lui Nicolai Teodor, apoi con­­form art. 75, al. 6 zisa procedară, pe o parte unul din acele afipte cu adresa No. 5817, sau lipit pe ușa acestui tribunal, iar pe de alta pentru îndeplinirea citatelor ar­ticole i se incunoștiințază numitei d-nei Maria Moise, și prin publicarea in presents rose a unui din acele afipte a căriea cu­prindere este: No. 377 anul 1878, luna De­cemvrie in 23 zile, d-na Maria Moise fără profesiune, cu domiciliul necunoscut in Ro­mânie, ne urmând ca să plătească d-lui Haim Galațanu, comersant din Roman, cesionarul drepturilor d-lui Neculai Teodor fără profe­siune tot din Roman (actul de cesiune No. 331 din 1878) suma de 426 lei vechi, cu procent de 6% pe lună de la 28 Fevruarie 1873 pănă la numerătoare, plus 20 lei noi cheltueli de judecată ce-i debitează d-lui Ne­­culai Teodor, după cartea de judecată a d-lui jude de pace urbei Roman, No. 60 din 1873, investită cu formula esecutorie No. 7 din 1874, si cuprinsă in copie in capul coman­damentului prealabil No. 155 din 1878, ce i sau făcut de d-rml Teodor, și care i sau în­mânat întâi prin publicarea ei prin for ea o­­ficială No. 103 din 20 Septemvrie 1878, și al 2-lea prin afișarea pe ușa acestui tribunal, tribunalul motivat de cerirea făcută de d-nul Haim Galatsan prin petițiunea înregistrată la No. 8189 prin juráélul No. 3579 au dispus a se pune in vânzare imobilul indicat prin comandament conform art. 510 pr. civ­lă, care imobil după constatarea făcută de a­­gentul judecătoresc ia fața locului prin pro­­cesul-Ve­rbal No. 299 dresat conform art. 505 pr. civilă, este situat in urba Roman, județul Rotbd, desp­­l­in înscris la No. 140, pe suprafața lui este clădită o casă din material vălătuci, acoperită cu șindilă veche, are 2 odăi ambile lipite pe jos cu unt pe sus cu tarmuri, in una din odăi este un cuptori cu o sobă alăturea, in odaia de alăturea este o sobă veche stricată, având ușine și feres­­t ca casă este o șan­­ie, lipită de casă, tot­iță veche de scânduri, ață este aproximativ cea­ma de 8 stăniței aproximativ, se megieșește la răsărit cu strada Podul Verbiu, la apus ru­riul Moldova, la moară-noapte ru­lo ml lui Teodor Sliuța, la mează-zi cu locul Senei Evreica, sarcini a­­supra acestui imobil după lămuririle date de grefa acestui tribunal prin adresa No. 1938 nu se cunoaște­ să existe nici o sarcină sau alte drepturi precum nu se cunoaște nici titlul de proprietate a d-nei Moise, condițiu­­nele vănzărei sunt: a) vânzarea sa face pa puterea stăpănirei de față cu toate dreptu­rile și indatorirele atârnate de fond, și b) adjudecătoriul este dator se consemne prețul adj­udecațiunei după ce mai întâi va achita taxele de ori-ce natură după vânzare, care toate cad in sarcina sa fără a se scăde din preț, in consecința pe o parte prin foaea oficială No. 129 din 26 Noemvrie 1878 Bau publicat vânzarea menționatului imobil in termin de 3 luni socotite de la data acestei foi, iar pe de alta se publică și prin afiptul present spre cunoștința concurenților amatori a cumpără asemine imobil ca la 27 Fevruarie a. 1879, zioa Marți cea intăi zi după împlinirea arătatului termen, oarele 12 din zi, să se pre­­sinte in camera acestui trib, insoțiți de garan­țiile ceruta de lege, unde are a se ține li­­citația spre a concura, tot­odată se somează pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privi­legiu, ipotecă sau ori­ce alt drept asupra fondului in chestiune, ca înaintea zilei de adjudecare să’și arăte pretențiunele lor la tribunal, căci in urmă nu li se vor mai ține in Bârnă. Judele de pace ocolul I din Iași. No. 4699. Prin cartea de judecată No 367 a­ trecut 1878, și pe baza art. 234, 150 și 28 pr. c., 1689 c. c., s’au condamnat pe d. Rudolf Brecobon, să plătească reclaman­tului Franț Fișei, suma de 50 lei noi cu pro­cente legale de la 12 Octomvrie 1878 și pâ­nă la numerătoare, iar in caz contrar recla­mantele se va îndestula din amanete, și a­­nume: din 8 poloboace, 5 mici și 3 putini mai mari, plus 6 fr. cheltueli de judecată, cum și la timbru întrebuințat și ce sa va mai întrebuința, osebit publicațiunele, cu re­curs și oposiție. No. 31. In baza art. 13, 75 aliniatul 6 pr. c., cităm pe C. Grigoraș, a se presenta in pretoriul acestui oficiu, in ziua­da 24 Ia­nuarie a. c., oara 11 din zi, când are a se judeca reclamația făcută de d. Fișei Șloimo­­vici, contra ds. pentru bani, la neurmare se va aplica legea. No. 74. Conform art. 12, 75 și 227 pr. c., d. S. Gold, este citat in persoană in ziua de 19 Ianuarie 1879, oara 11 din zi, când urmează a se judeca reclamația d-lui A. Braun­­ștain, precum a respunde și la Întrebări, la neurmare se va aplica art. 234 și 28 pr. c. No. 113. In baza art. 12, 75, al. 6, pr. civilă, cităm pa d-nul Samoil Rothstr&ih a »3 presents* in pretorul acestui oficiu in ziua de 29 Ianuarie anul curent, oara 11 din zi, cănd are a se judeca reclamațiunea făcută de d-lul Strum sin Laib contra d-sale pentru bani, in neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 41. Prin cartea nostră de judecată No. 4, pronunțată la 4 Ianuarie 1879, pe baza art. 1170, 1088 c. c., 150, 146 pr. c., s’au condamnat pe d. M. C. Haretu, actual­­minte cu domiciliul necunoscut, a plăti d-lui Iohan Iacobetz, suma de 131 lei noi cu pro­cent legal de la data reclamațiunei 4 De­chemvrie 1878 pănă la numerătoare, plus 10 lei noi cheltueli de judecată și timbru, cu drept de oposiție și apel. Judele de pace ocolul V din Iași. No. 45. Prin cartea noastră de judecată No. 311 din 30 Decemvrie 1878, pe basa art. 1169 codul civil, 146, 227 și 234 pro­cedura civilă, sau condemnat pe Beri Lei­­belzon cu domiciliul necunoscut, a satisface pe d-nul Haim Hofman ca suma de 17 galb. fără înscris, cu procent legal de la data re­clamației și pănă la numerătoare, plus 40 lei noi cheltueli de judecată, osebit timbru cu oposiție și apel. Inginerul hotarnic al trib. Botoșani. No. 60. Subsemnatul inginer hotarnic, in urma antorizațiunei onor. trib. Botoșani sub No. 13,625 din 21 Dechemvrie 1878, de a hotărnici moșia Costineștii de sus ca parte din Levărda și Dragomirești, din acest județ, plasa Târgului, proprietatea d-lui loan Are­fu, em fixat termin de înfățișare la fața locului ziua de 18 Aprilie 1879, cănd rog părțile jos însemnate, precum vezi cineva va avea interes, a se presenta in persoană sau­­ un procurator formal, să se presinte la zisa mo­șie cu toate actele și documentele ce va fi posedând, vecini sunt: d. Alexandru Văsescu cu Cerviceștii, d. Theodor Pisoțchi cu Cos­­tineștii de jos, d. Vasilie Cananău cu Co~ tărg­eii, Statul cu moșia Recec?», d. Costa­­chi Zotta pentru partea din Livăzda-Carale, d. Primar comunei Costinești pentru obștia locuitorilor, d. proprietar lean Aripu. Inginer hotarnic, Alfred Bausch. No. 66. Bazat pe autorisatiunea d-lui pre­ședinte trib. județ. Botoșani No. 13.197 din 12 Dechemvrie 1878, de a face hotarnica părței din Cristești, a d-lui Iorgu Cristescu din acest județ, plasa Coșula, am fixat ter­min de înfățoșare la te­ța locului, pentru zi­­le de 3 și 4 Mai 1879, cănd rog părțile jos însemnate și ori­cine va avea interes a si presenta cu dovezile sale relative, in per­soană sau prin procurator admis de leg­e, căci din contra se va proceda in lipsă, con­form art. 13 din regulamentul hotărniciei, vecini sunt: d-na Ana Briș representele a­­verea fiului seu, d. D. Balș cu Sersfiniști, Statul la moșia Vorona, d. Theodor Cris­tescu cu moșiile Miletin și Palanca, d. Pri­mar comunei Cristeștii pentru obștia locui­torilor. 1879 Ianuarie 11 zile. Inginer hotarnic: Alfred Bausch. CURIERUL DE IASSI CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extra­ordinară de la 20 No­emvrie pănă la 5 Decemvrie 1878. Ședința din 28 Noemvrie. Președinta d-lui adjutor A. Beide. Membrii presenți , și anume: d-nii Iorga I., Manserov P., Ornescu I, Rojniță C., Ta­­fescu Gr. Absent motivat: d. Primar Sc. Pastia, și d. consilier Hazu G. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I, Cristodulo-Cerkez C., Gane N. Ianov I., Pavlescu St., Racoviță A., Roseti D., Tăutu T. Ședința să deschide la ora 2 p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței pre­cedente și să aprobă. D. Președinte arată că d. Zinger trecând prin orașul Iașii pentru a desface mai multa bijuterii, a fost pus la o patentă de clasa I. dl. insă reclamă­mn contra acestei patente sub cuvânt că este prea mare (cetește). D. Iorga zice că dl. face parte in comi­­siunea comunală de constatare și știe prin urmare cum stă această chestiune. Servi­ciul de control descopere că d. Zinger face speculă ca bijuterii și l-a supus la patenta de clasa I. El a fost ne­mulțuni­t de acea­stă impunere, și cere scădere. Comisiunea comunală de constatare merge la fața locu­lui și găsește bijuteriile nu la Glanz, după cum arată suplicantul, ci la Dries­ ds, scoate un geamandan cu bijuterii și după declara­ția chiar a d-lui Zinger prețul acelor biju­terii să ste la 3000 galb. Cel mai mic lu­cru, o pereche de cercei, d. Zinger a spus că nu’i poate vinde cu mai puțin de 35 galb. Dl. pretinde că de­și are bijuterii scumpe, dar nu face veud­eri multe, consiliul insă știe că după lege nu să clasază vânzarea ce o face un comersant ci comerțul lui. Dacă astăzi s’ar presenta un doritor de a cumpă­ra toate aceste bijuterii, cine oprește pe de­­ Zinger de a le vinde? D. Iorga garantează pe onoare că d. Zin­ger este bine pus la patenta de clasa I in comparație cu comersanții din oraș, și de a­­ceia consiliul trebue să menție hotărârea co­­misiunei comunale care este justă, echitabilă și conștiincioasă. Consiliul in unanimitate respinge apelul d-lui Zinger ca neintemeiet. D. Președinte supune suplica d-lui M. L. Hadpern antreprenorul venitului pe mădălii prin care declară că trece această antrepri­ză asupra d-lui Aron Marcovici vechiul an­treprenor a acestui venit. • Consiliul cu majoritate de 5 voturi admite această trecere, contra d. Ornescu. D. Președinte supune adresa d-lui director a penacotecei și școală naționale de bele­­arte prin care laudă talentele tânărului Di­­mitrie Tronescu sculptor, bursierul comunei la Roma, și cere a i se da bursa pe anul curent (cetește). Fiind­că acest tânăr nu are o bursă mai mare de 54 lei, și fiind­că cu această sumă el nu să poate întreține in străinătate, ci. Președinta propune a i să vota o bursă de 1200 lei pentru anul viitor ear pentru anul curent să rămăe tot cu bursa de 56 lei în­scrisă in budget. Consiliul in unanimitate admite propune­rea d-lui Președinte. D. Președinte zice că s’a presentat astăzi o petițiune din partea funcționarilor din grefa primăriei prin care arată insuficiența sala­­telor ce se primesc și cer a fi să spori de consiliu salatele in proporție cu ocupația lor și cu scumpetea vieții (cetește). Fiind insă că consiliul a votat budg­iul cheltuelelor, trebue mai întăi ca consiliul să se pronunță dacă revine asupra voturilor date. Să pune la vot revenirea și să respinge cu majoritate de 5 voturi, votănd pentru d. Manjerov. D. Președinte supune suplica mai multor funcționari ai serviciului de percepție prin care cer de asemene sporirea salatilor. Să pune la vot dacă să admite revenirea asupra voturilor date și să respinge cu ma­joritate de 5 voturi, votănd pentru d. Man­jerov. D. Președinte supune puplica d-lui inten­dent al comunei prin care de asemenea cere sporirea salarului (cetește). Acest funcțio­­nar este foarte reu plătit in proporție cu osteneala lui. El trebue să alerge in toate părțile, in oraș și pe moșiile comunei, fără cheltueli de transport, și cu toate aceste nu are un salar mai mare de 150 lei pe lună și 25 lei diurnă. Consiliul după propunerea d-lui Iorga și Rojniță, in unanimitate admite ca cu ocazia echilibrări budgetului să poate spori sala­rul d-lui intendint ca și a celor­l­alți func­ționari dacă se va vide­că resursele comu­nei permit a să face asemene sporite. D. Președinte supune suplica d-lui Eug­n­a­zu student in medicină la facultatea din Paris prin care arătând lipsa sa de mijloace pentru a-și continua studiile, cere a i să da de comună o bursă pe timp de 3 ani și ds. să obligă a presenta pentru fie­care examen probele necesare, și îndată după terminarea studiilor a oferă comunei serviciile sale. După propunerea d-lui Rojniță, consiliul in unanimitate votează ca d. E gen Bizu să fie pus in locul d-lui Xenopol care a sfârșit studiile și ave­a să întoarce in țară. Să supune suplica d-lui T. Benoni prin care arată că copila ds. Eleonora in urma concursului ce a dat a reușit să fie admisă in școala centrală și să roagă ca comuna să-i vie in ajutor pentru a o pute echipa cu cele trebuitoare. Se dă cetire lucrărilor urmate in aceasta chestiune, și după discuția urmată consiliul in unanimitate votează a să ave in vedere această suplică la echi­librarea budgetului. D. Președinte face cunoscut că votarea budgetului cheltuelelor s’au sfârșit in ședința de eli, și acuma pune in discuție budgetul veniturilor. D-sa arată că in budgetul anu­lui curent venitul vinului s’au fost înscris 256.000 lei noi, insă pănă acum s’au înca­sat 335.000 lei și este speranță ca pănă la sfârșitul anului încasarea să treacă peste 400 000 lei. Ținând insă samă de reducerea ce s’a făcut la taxa vinului, d. Președinte propune a se înscrie in budget 256,000 lei, de la vinul vechiu și nou, și osebit 64,000 lei pentru adaosul ce va aduce taxa de 25 bani la vadra de vin ce să introduce in oraș din podgoriile care nu sunt in județul Iașu­lui, afară de Cotnari. Să pune la vot propunerea de Președinte și se votează in unanimitate. După aceasta fără discuție se votează: Lei. 120.000” 4 zecimi asupra contribuțiunelor di­recte. 1000 taxa de 10% asupra vănzării vite­lor la catmaroace. 2000 taxa panoramelor și a representa­­țiilor teatrale. 38.000 taxa de 8 bani la oca zahar. , 40.000 taxa impusă asupra cafelei, păcurei cohotului, luminărilor de stearină, de gaz, de ceară albă și galbănă și a materialului brut, ceară de pă­mânt. Acest venit s’a sporit cu 10.000 lei după incasări. 1000 adaosul de 2 lei 50 bani la oca pa­rafină și ceară de Japonia. 8000 venitul imașului comunei. 2000 venitul ji din taxa măslinelor. Acest venit s’a sporit cu 2000 lei după încasări. 2000 venitul din taxa crocmnalei. 3000 venitul pieței Nicolina. Acest ve­nit s’a redus cu 200 lei după în­casări. 10.000 venitul din taxa peilor de vite. 3000 venitul din taxa foilor dotate. 225.000 venitul din taxa rachiului. Acest venit s’a sporit cu 41.864 lei, după lămurirele date de d. Președinte și d. Rojniță. 100.000 venitul halei și a pieței Sf. Vineri. Acest venit s’a sporit cu 30.000 lei, după lămurirele date de d. Rojniță. La secțiunea II, venituri antreprisuite, se votează după proiectul de budget. Lei.­­ 68.000 venitul din taxa vitelor tăete și a luminărilor de seu. 36.300 venitul din taxa peștelui și a icrelor. 66.000 „ „ „ romului, coniacului, bere etc. Lei. 32.050 „ „ „ drojdiilor de bere uscată. 35,766 „ gazului și a varului. 5500 „ apartului cărților de joc. 5650 „ măhălitului. 3000 ” „ cotitului vaselor. 19,500 „ cântarului. 1500 „ curățitul căminelor. 8000 „ apei de sodă. La secțiunea III, venituri de avenși, fără discuțiune se votează după proiectul de budget. Lei. JB. ISO venitul pieței de la Movilă. 352 50 „ bufetelor de la grădini. 30.000 „ moșiilor comunei. 700 „ cărămidăriilor de la Fru­moasa. 564 „ năsipăriilor. 603 „ carmarocului Frumoasa. La secțiunea IV, venituri diverse, Bă vo­tează : Lei. 500 taxa stemplărei măsurilor. Acest ve­nit s’a sporit cu 200 lei, după lă­­murirele date de d. Rojniță. 200 taxa biletelor de legitimațiune. 300­0 biletelor de vânzarea vitelor la carmaroace. 200­0 estrad­elor de pe actele stărei­civile. 5000 venitul locurilor de la cimitire. 40.000 venituri extraordinare. Aceste ve­nituri s’a sporit cu 13.000 lei după încasare și­ lămurirele date de d. Președinte. 1000 economiile ce ar resulta lă caz de vacanță din șalărele funcționarilor comunali. 6068 57 costul măsurilor metrice. La secțiunea V, venituri din subvențiuni, fără discuțiune se votează cifra de 54,264 lei subvenția dată de guvern pentru întreținerea servenților de oraș. La secțiunea VI, venituri din instituțiuni comunale, fără discuțiune să votează cifra de 1000 lei, produsul școalei de meserii. La secțiunea VII, sĂ votează fără discu­­țiune cifra de 14,224 lei venitul aproximativ din taxele manualelor de servitori. La Secția VIII, împrumuturi aprobate și ne­efectuate, se votează fără discuție cifra de 591.402 lei 50 bani, restul împrumutului de 715.000 lei. La Secția IX, se votează fără discuție ci­fra de 205.000 lei, rămășiță de încasat din eserc­iiile trecute. D. Președinte, face cunoscut că s’a termi­nat cu votarea veniturilor ordinare și trebue a se incepe cu budgetul drumurilor. Consiliul votează a se lua in discuție bu­getul drumurilor. Incepandu-se cu personalul, se pune in discuție salarul de 400 lei și diurna de 50 lei, ce se plăttaște d-lui Inginer. D. Rojniță, zice că de­și este condus de spiritul de economie, dar unde vede că după importanța serviciului trebue să se facă o sporire, d-sa este pentru a se face acea spo­rire. Inginerul comunei are in sarcina sa a­­teste lucrări importante nu numai in oraș, dar și afară de oraș pe moșiile comunei, și față cu greutățile serviciului seu, inginerul este funcționarul cel mai rău plătit. Nu să poate zice că inginerul comunei poate să se ocupe și cu lucrări private care se-i aducă un venit deosebit de salar, căci el nu are timp să se ocupe cu asemenea lucrări. De aceia d. Rojniță propune ca inginerului co­munei să i să facă un salar de 450 lei pe lună și o diurnă de 100 lei. D. Ornescu recunoaște că consiliul a fă­cut anul acesta oare­care r­idicări de salare, insă a avut prudența de a se mărgini numai la acele salate care erau intr’o mare dispro­porție, căci dacă ar fi să se facă o adevăra­tă proporție, atuncea ar trebui să se ridice mai multe salate. Dar in cazul acesta vine întrebarea dacă comuna este incă pusă in po­­siție de a o face aceasta. De­și finanțele co­munei s’au ameliorat, ele insă nu permit in­că de a se spori toate salarele. Au venit bi­­n soarea funcționarii și au cerut sporirea sa­­larelor și consiliul n’a pututut se facă nimica. Apoi unde este echitatea ? Misiunea consiliu­lui este să facă îmbunătățiri la material, dar nu la personal. S’a votat budgetul cheltue­­lelor ordinare, insă d. Ornescu declară că va șterge toate sporirele căre le-au votat, dacă la echilibrarea budgetului se va vedea că nu sunt mijloace pentru a se acoperi a­­cele sporiri și dar nu poate spori nici sala­rul d-lui inginer. B. Rom­iță, susține din nou propunerea d-sale. B. Președinte propune, ca propunerea d-lui Rojniță să se­amăe pănă la echilibrarea bu­getului, dar pănă atuncea salarul și diurna d-lui inginer să fie votată după proectul de budget. Să pune la vot propunerea d-lui Preșe­dinte și că primește in unanimitate. După aceasta fără discuție se votează: Lei 1 conductor clasa I a 200 lei sea­fă și 50 lei diurnă pe lună. . 3000 1 conductor clasa II a 150 lei pe lună, pe 6 luni de la 1 April 900 La­­ 2 material să votează: Lei R 77,277 48 plata anuității după concesia pa­vajului. 500­0 terasamentele ce vor fi necesare la lucrările din campania anului curent. La § 3 se votează: Lei 209,610 procentele cupoanelor de la obli­gațiile pavajului emise concesio­narului. 205,500 plata obligațiilor ce vor eși la tra­gerea sorților la cea. 1179. La § 4 se votează cifra de 15,000 lei, pen­tru esproprierile in interesul alinierei stra­delor. Să pune in discuție cifra înscrisă in pro­­ectul de budget, pentru Leere de strade, și după discuția urmată, consiliul in una­nimitate admite următoarea propunere a d-lui Ornescu: Consiliul votează cifra de 300.000 pentru repararea pavajului dete­riorat, care nu intră in concesie, precum și repararea de poduri, canaluri și pavarea pieței halei, insă din această sumă se va ex­­trage cifra necesară pentru facerea unei șo­sele, care incepând­ din Tatara și dincolo de bariera numită Salhana, să se uniască direct cu șoseaua Tomeștilor ce trece prin bariera numită Țuțora. Sfărșindu-se cheltuelele, consiliul trece la votarea budgetului veniturilor pentru drumuri, și votează: § 1 taxele existente Lei 75.000 supra-taxa de 1 leu 12 bani tava­dra rachiu. 19.000 idem de 4 bani la oca záhar. 7,300 2% asupra chiriei crâșmelor, ca­te­ndelor etc. §11 26.000 taxa impusă asupra harabagilăcului. 80.000 idem asupra jugăritului. 4.000 taxa impusă asupra cailor. § III. 30.000 taxa impusă asupra birjelor. 116 629 zecimele impuse care au înlocuit taxa pavajului. § IV. 40.000 rămășițe de încasat din taxa me­trică a pavajului pe anii din urmă. 60.000 subvenția ce se va primi de la gu­vern, pentru întreținerea căilor naționale. B. Președinte, face cunoscut că s’a sfâr­șit cu votarea budgetului drumurilor și pune in discuție budgetul veniturilor și cheltuele­lor fondului de rețineri de 5% din salarile funcționarilor comunali pentru pensie. Consiliul in unanimitate votează acest bu­get întocmai după proectul de budget. Ședința se ridică la 5 oare. Ședința din 29 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Beide. Membrii presenți , și anume: d nii Iorga I., Manserov P., Ornescu I., Roj­iță C., Tu­­fescu Gr. Absent motivat: d. Primar Sc. PaBtia. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I., Criszodulo-Cerkez C., Gane N., Hazu G., Ia­nov I., Pavlescu St., Racoviță A., Roseti D, Tăutu T. Ședința să deschide la oara 20 a p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței pre­cedente și se aprobă. B Președinte arată că adiționănduse ve­­niturile și cheltuelele budgetului comunei, se vede că este un neajuns de 79,505 lei 10 b. B. Iorga zice că d­.­efind a votat chel­­tuelele, le-a votat cu reservă de a reveni a­­supra lor dacă se va constata că este defi­cit. Așa, consiliul a votat o sumă de 100,000 lei pentru facerea unui abatoriu. Un aba­­toriu este de neaparat trebuință in oraș, insă lucrarea aceasta trebue să se afăe până in anul 1880 pentru că in anul 1879 comuna se poată scapa de toate greutățile in care au adus’o fostul consiliu comunal. Pentru ca să se facă un abatoriu trebue să se facă mai întâia lucrări pregătitoare care astăzi lipsesc. Dacă in anul viitor se vor incepe lucrările, construcția abea va putea incepe despre toam­nă. Pentru ce dar s’ar prevede in budget o cifră, cănd lucrul nu se poate face? dacă se admite ștergerea cifrei de 100.000 lei, atunci budgetul este echilibrat cu escedent. Dacă d. Iorga mai are o propunere de re­ducere. Dl. au fost care au susținut că co­muna dacă dispune de mijloace se creie sub­venție pentru opera italiană și iu anul vii­tor. Acest vot l’a dat insă tot cu reservă, căci din capul locului ds. știa că consiliul trebue să se ocupe mai intăiu de lucrările necesare și apoi de cele de lux. S’au votat 12.000 lei pentru opera italiană, astăzi insă d. Iorga propune ștergerea lor, și cu a­­ceastă cifră mai bine sa se facă alte Îmbu­nătățiri de care comuna are neaparată nevoe. Chiar la serviciul de percepție trebue să se facă îmbunătățire, și la anul viitor cănd consiliul se va desfată in mijloace, va pute vota și subvenția pentru operă. Consiliul tre­bue să se gândiască și la împrejurarea a­­ceasta că împrumutul de 715.000 lei nu este realisat și poate să nu se realiseze nici in anul v­itor. In cazul acesta cum se echili­brează budgetul? admițând insă că împru­mutul se realisază, insă pentru ce ar renunța consiliul la îmbunătățirea serviciilor de care are nevoe pentru a da o subvenție operei italiane care nu este trebuință ce un lux? B. Ornescu vede că consiliul a votat fa­cerea unui abatoriu, a unui cservoar de apă și alte îmbunătățiri pentru oraș care să ridică la 300,000 lei, iar pentru funcționari abea dacă se va fi dat 5,000 sau 6,000 lei prin sporirea lefilor. Aceasta este o faptă aplau­­dabilă și ar fi de dorit ca nu toți anii să se facă tot așa. D. Iorga propune suprimarea cifrei votate pentru abatoriu. Abatorul de astăzi de cănd s’au înființat tot așa au rămas; nu i s’a fă­cut cea mai mică îmbunătățire nici din puntul de vedere a higienei nici din puntul de vederea infrumusețerei orașului, așa in­cât el este in starea cea mai deplorabilă. Dacă necurățenia abundesza in acest oraș, nu este bine ca consiliul actual se facă toate chipurile de a se menține abatoriul pentru a pute consiliul actual se zică că ei au avut fericirea de a face o lucrare și hîgienică și frumoasă ? Deficitul este de 80,000 lei. Dar oare nu s’ar pute capata de la stat 100,000 lei­ cu care să se vie in ajutorul comu­nei? Satul au făcut atâtea sacrificii pentru

Next