Curierul de Iassi, iulie-septembrie 1879 (Anul 12, Nr. 66-85)
1879-08-02 / nr. 75
toamne in țară a M. S R. Doamnei. Sara tot orașul era luminat și un numeros public cu torțe și cu musică a venit de a aclamat pe Măria Sa Regală. După masă, Domnitorul a mers in preumblare prin oraș și la grădina publică, intémpinând pretutindeni nesfărșite și călduroase ovațiuni. A doua zi, la oarele 9 dimineața, Prea înălțatul nostru Domn a asistat la sânta leturgie in biserica catedrală, apoi a visitat spitalul orașului, căsărmile de dorobanți, de călărași și de pompieri, iară la orele 11 y2 a pornit cu trenul spre București, fiind întâmpinat la toate stațiunile de autoritățile respective și a ajuns in capitală la orele 9 sara. După pornire’i din Vârciorova, M. S. R. Doamna, a fost primită la Orșova de prefectul local, care, din ordin superior, s’a pus la disposiția Augustei călătoare. La stațiunea Mehadia, toate doamnele din Romănia aflate acolo la băi, un numeros public, a primit cu buchete de flori pe Prea înălțata noastră Doamnă, urăndu’i bună călătorie. Luni, 23 ale curentei, la orele 3 după amiază, Măria Sa Regală a sosit la Viena suportănd destul de bine acest lung drum, și a doua zi sara, după ce a primit visita A. S. I. Arhiducelui Albrecht și a mai multor personaje ce s’au presentat, a pornit spre Neuwied pe Rhin, unde o așteaptă augusta Sa Mamă. — D Boerescu ministru afacerilor streine ale României, a făcut la 7 August st. n. o lungă visită contelui Andrassy, și tot in acea sară au plecat la Berlin, apoi va merge la Pars, unde va ajunge probabil la 15 August. Purul Dir Preisenunță că d. Boierescu a espimat comitelui Andrassy mulțăminle guvernului său pentru atitudinea mjlocitoare a Austro Ungariei in negocierile diplomatice cari au avut loc in urmă in privința cestiunei israelite; el a desvoltat difiultațile stuațiunei făcuteRumăniei prin creastă cesiune, dar a accentuat necesitatea recunoscută de toți a o resolvat in sensul tratatului de Berlin D milo m B fiteins Roii au sosit tot la 7 August la Viena, ându-se la băile de la Marienbad. N. F. Pr. din Viena im aduce știrea la 4 Auguri, st. n. a murit acolo codul român Costa-Fora. El venise zice numitul ziar de la Marienbad, i se urmase cura mai mult timp, și trăia in „Otelul Imperial“. In zilele din i, colonelul Costa Fora părea a se fi bine de tot Cu 4 zile insă inainte de aceasta, boala sa cea veinită să reintoasă, și la 4 dimineața incetat din viață. Cadavrul s fiu a fost transportat la spitalul general. CIRCULARA D-lui ministru de interne cătră d-nii prefecți de județe. Domnule prefect, D-voastră ați primit de mai multe zile programul noului minister; in acest minister I. S. R Domnul a bine-voit a-mi incredința portofoliul ministerului de interne. Programul nostru se explică prin sine însuși. Nu suntem un minister de coalițiune; suntem un minister de fusiune, format din deosebite nuanțe ale partidului național liberal. Bărbații care il compun, deși prin căi diferite, incă din juni ța lor, au lucrat la formarea Statului Romăn și la înzestrarea sa cu instituțiunile democratice care astăzi ne ocărmuesc, înlocuind regimul oligarhic al regulamentului organic. Să fie clar bine înțeles că, precum rostește programul, noi suntem un guvern compus din forțe întrunite, avfind acelaș principiu, aceDt scop, adecă aplicarea sinceră și desvoltarea liberală a Constituțiunei noastre. O dată ce v’am spus ce însemnează guvernul nostru din punctul de privire politic, vin acum, d-le prefect, arfi arfita care este linia de urmare ce, in calitate de ministru de interne, ințeleg, împreună cu d-voastră, a păzi in administrația țerei. Am intărziat căteva zile de a voi impărtăși vederile mele intru aceasta; voiam, mai inainte, a’mi da bine samă de ptsrea deosebitelor serviciuri administrative atârnate de ministerul meu, de neajunsurile ce ele presintă, de îmbunătățirile ce ele reclamă mai imperios. Astăzi mai socotesc in putința de a începe relațiunile mele cu d-voastră; aceste relațiuni de acum vor fi neîntrerupte. CURIERUL ie IASSI Mai inainte de toate vfi declar, d-le prefect, că in calitate de ministru de interne, nu ințeleg a face politică, am a face administrațiune. Și cine zice administrațiune, zice pfizirea și aplicarea legilor pentru toți și iu contra oricui, respectarea dreptului fiecăruia, apărarea bunului traiu al tuturor locuitorilor țerei, fără osebire de naționalitate, de religiune, de opiniune politică, și mai presus de toate, menținerea ordinei publice, astăzi mai neaperată decât oricând. Așa fiind, și amicii și adversarii politici au ace aș drept la ocrotirea administrațiunei, la apărarea onoarei, vieței și averei lor. V’am zis mai sus, d-le prefect, că menținerea ordinei publice este acum mai neapărată decât oricănd. Mai explic. Țara noastră trece prin o mare criză. Prin un act european, România este chemată de a modifica unul din articolele cele mai importante ale Constituțiunei sale. Această modificare ridică multe și drepte preocupări, căci atinge de aproape cestiuni naționale, sociale și economice. Eu sunt dar departe de a nu recunoaște legitimitatea ingrijirei pe care o găsim in toate treptele poporațiunei noastre. Insă, această îngrijire nu trebue să degenereze in acte care ar putea amenința ordinea publică. Țara are un Domn, are un guvern, are o representațiune națională, care simt românește, care impărtășesc împreună cu națiunea ingrijirele sale, care prin urmare vor ști ce trebue să dea spiritului secolului, ideilor tolerante și liberale ale civilisațnei moderne, și ce trebue să nu dea, spre a nu jicni interesele noastre naționale, sociale și economice. Așadar nimica nu ar justifica tulburarea liniștei publice. Din contra, susțin că orice disordine s’ar produce in timpul marei reforme nu ar face decăt de a compromite insăși cauza pe care o apărăm, insăși acele intrese care ne sunt sacre la toți de o potrivă. Voi recomand dir o ingrijie neîntreruptă, o veghere de zi și de noapte pentru menținerea ordinei publice în jud țul d-voastre. Chipul cel mai nemerit spre a ajunge la, aceasta, este ca d-voastră și subalternii d-voasti’e se dați cei dației esemplui legalitatei și se evitați ori se conflit. Faceți, prin o propagandă înțeleaptă și convinguitoare, a dispare bănuelile și șoptele sfin voitoare. Insuflați incredere in patriotism și in luminele acelora ce sunt chemați de a deslega marele problem. Lucrând astfel, d-voastră, am firma convicțiune, veți pute preveni mfișurile violente, acele mfișuri estreliie care, când se intribuințază, sunt o nenorocire mai mult pentru acei ce sunt nevoiți de a recurge la ele, decât pentru acei in contra cărora ele se aplică. Recomand dar tutror autor taților însărcinate cu paza linitei publice de a întrebuința cea mai mare prudență, cea mai largă, moderațiune, in îndeplinirea misiunei lor. Dar, acolo unde, peste toată așteptarea, consliele, d voaste, rostirea 1* g lor, glasul patriei ar remânea neascultate, și unde ordinea publică s’ar tulbura, atuncea cu toții trebue să ne facem datoria, vidată, cu energe, și cu toate mijloacele ce ne dă legea, căci, o repet, disordinea ar putea provoca pentru țara noastră greutăți și chiar pericole neprevăzute! Vom aborda acum d le prefect, o altă cestiune, nu mai puțin importantă pentru o administrațiune luminată și patriotică. Vreu aroi vorbi de igiena publică, de datoria ce avem de a ne îngriji de sănatatea poporațiunelor noastre. Cea dintrua datorie a noastră este de a aplica, de a desvolta, de a protege creșterea și sporirea națiunei romane. Ei bine, d-le prefect, d-voastră știți negreșit, și cu durere, că poporațiunea noastră in genera sporește foarte puțin, și pe alocuri chiar descrește. Aceasta este o stare de lucruri care trebue sa ne ingrijască pe toți și la inlaturarea cârtia noi, cei puși in capul administrațiunei, trebue mai cu deosebire și cei de intern să ne gândim și se lucrăm cu toată energia. Causele acestui rfin, care astăzi preocupă toate spiritele serioase in România, sunt multiple și felurite. Una din aceste, și principală, este lipsa de asistența medicală in cas de boale, lipsa de afisuri igienice menite de a preveni aceste boale. Ne aparține none, ni se impune none ca să ne ocupăm serios de îmbunătățirea igienei publice, și mai ales de igiena poporațiunilor sătești. (Va urma). Circulara d-lui ministru de finanțe către toți casierii din țară. Domnule casier. S’a observat că la unele districte există rămășițe din venitul pentru dreptul de licență asupra băuturilor spirtuoase, chiar după espirarea unui trimestru. Pentru perceperea taxei, legea se exprimă categoric la art. 9, taxa trebuește încasată la inceputul celei dintâi luni din trimestru și astfelin, după această epocă nu mai poate exista nici o rămășiță in comune, afară de coșurile de perimare, prevăzut la art. 11 și care incă nu pot figura ca remășiți după 10 atunci intări din trilunie, ca formalitățile prescrise și aplicarea amenzei, egal cu jumătatea taxei fixe a unui trimestru. Astfel cu, D-le casier, remășiți de licența nu pot avea rațiunea de a esista și dacă sunt nu le putem atribui decăt unei absolute lipse de control Pentru ca să se pun insă un capăt acestei stări de lucruri, ministerul e decis a aplica tufișuri desciplinare funcționarilor neglijați pentru neimp inirea la vremea taxei prevfizate la art. 9, sau incașuri de perimare, a amenzei stipulate prin art. 11 din lege, și pentru a ajunge la un resultat satisfăcător, găsim de cuviință a vfi da următoarele instrucțiuni, și vfi facem respânzăitori de neurmare. 1 Oi-ce scăderi sau adaose de licențe trbuesc făcute in comună mai nainte de espirarea trimestrului, pentru care s’a plătit taxa, sau inainte de începerea trimestrului, pentru care s’a cerut lcența. Scăderele și adaosele se vor păstră de perceptorul comunal, care se va depune in casierie o dată cu jefuirea debitului trimestrial. 2. Perceptorul va vărsa la casierie la începutul fiecărui trimestru, cu o singură declarație, debitul pe deplin, fără să mai lase vreo rămășiță, care nu se va putea tolera. 3. Cănd se va presenta perceptorul cu vărsarea, d-voastră veți avea in videre partida de licență a comunei și veți confrunta debitul cu afirmarea, dacă e pe deplin, fâcăndu-se operațiunea de scăderi și adu>se, plus procesele-verbale asupra licenților perimate. In cas insă cănd perceptorul să nu poată justifica diferințele ce vor esista intre debitul comunei și banii percepuți, și se va constata că aceasta provine din ingligența sau cu intențiunea de a păsui pe cineva, dv. sunteți obligat, d-le casier, a imcheia imediat cuvenitul proces-verbal, aplicăndu’i imediat amenda prevăzută la art. 18 din lege, care se va incinta ministerului spre aprobare, căci, un cas contrariu, indată ce se va constata o trecere cu viderea din parte-vfi, vfi vom aplica d-v. această amenda, pe câtă vrme după art. 19, legea vfi face respânzăitori. 4 Fiindcă să întâmplă ca perceptorii săi nu facă vărsările lor la casierii, tocmai la inceputul trimestrului, din causa depărtarei comunelor de orașele de reședință ale județelor, și pentru a nu le lasa ocasiuni să profite de timp pentru păsuiri, veți da ordine d-lor controlori, ca cu ocasiunea inspecțiunelor ce vor face in comuni, să constate după roluri și registrul cu chitanțe â soudhe, dacă debitanții au achitat taxele la inceputul primei luni din trimestru și un pas contrariu să proceadă inșii la aplicarea disposițiunilor art. 11 și 18 din legea licențelor. Numai cu modul acesta se poate asigura achitarea pe deplin a debitului licențelor, cel mult până la jumătatea fiecărui trimestru, căci impositul prin natura lui reală, trebue scutit de rămășițe, și astfel nu va invit. D-le casier, a va conforma întocmai ordinului de față și a da imediat instrucțiuni comunelor, pentru a lucra in consecință. Primiți, dle casier, asigurarea considerațiunei mele. Ministru, D. Sturdza. No. 21,784, 1879, Iulie 26. Incendiu. Vineri in 27 Iulie la carele 5 dimineața, un incendiu grozav au isbucnit in Sarajevo, după cum spun telegramele, au ars la 1000 casă, o biserică catolică, mai multe moschee, bazarul și o mulțime de magazii, 3 soldați au murit in foc, mai bine de 20,000 persoane au rămas pe cămp fără adăpost, intreg comerțul orașului s’au nimicit. Generalul, ducele de Wüttemberg a ordonat formarea unui comitet de ajutor compus din funcționarii, ofițerii și membrii municipalităței, având misiunea de a căuta locuințe și nutriment pentru cei arși, împăratul Austriei au ordonat a trimete 10,000 florini. S’au și ales o comisiune pentru a reconstrui orașul. Act de mulțumire. Noi comercianți iașeni venim prin aceasta a îndeplini o sacră datorie aduefind viile noastre mulțumiri onor. d. Gh. Ghițscu, prefect din orașul Folticeni, precum și celorlalți d-ni amplocați poțicnești acestui oraș pentru zelul și activitatea neadormită cei lor au desfășurat pe timpul calm tocului, felicitând pe cetățenii din Folticeni că au in capul lor o administrațiune demnă de înalta misiune ce i s’a încredințat. (Urmează mai multe iscălituri.) Si cea inarmă tragere a lotrei de ba1 i Haibarguma, b’a» de un cdenr. Jar ți aiul din 'nie mai iasemm tp răstg.rt cu No. 24,715 Partie parea României la aceasta sot rie de Stat devine divi zi! zi umi iisincară. Bi U’Onl prinipal de loterie Isemh»! et Co. in Hmburg public prin ziarul nostru de azi din a 4-a serie a acestei Literi grandioasă, scopul nu er,te da a turge la deosebit artințiutica asupra atunuciului mencioonat de oarece au se tratează aei de niște poases • sau bilete da participat ce vorba le lo.iun la Seat fiind garntate cu tota averea guvernului german U Hamburg. ANUNCIURI. DUDUITI!1 Patenta de ambulanta Ulin U 1, clasa 6, pentru profesiunea de marunțașuri, ce o aveam cu No. 169, am perdut’o. Public aceasta spre cunoștința generală. Herș Leib. Isa g LD * uf? |S «5 ° s |nJ îg$l tp d3 ® • 72 Cd Z. gr 1 oo «_*• ”75^3 cd 50 < g 3 M% *. |s SS3 .53-fl aff » ti CJ 3 s f|s § 1 . ° £ ■§ § igS S S ® >.< m :38* g I w Q : i§ :s| s HfH n & £ * § á 'o « H 5g L-l £3 K ä <- » ,-s iQ ca ® ^ 3 « ® 3 2w .S3 , ►—I ^ -rí 2 «3 o «dă îiÖ I H p J I a2î I! § S* - -S i »—H P.« «I§i-ß'ü 8‘t-l ? if a fS^-J . ? ««O-a,, o ăo 5 I cc. 9 gS.2,“>Sß« £ if» 8 B !"î •§ 8 „ e» ® ® .2 § So S tș w M I "ft'S-1^ fi §Ș “ î ^ =â«3 « O* 1-1 îi bS“’73 2 “a 3 tS 8 p * ■$**$** m * s Oh U • li: J I <! g s-a-g-ș « *i3“ =« U ä -2 i S ^-r S S Í3 Â!3»o “ « S , « O. S« a »sS^s^n, I ®î j3 b › 22 0-a. a-3 « ® -1 g ISă Tl.a^ni’s .a & S-g1S|Eg 8 -i -cd.iîÂ-s " »3 -a 8 aana«^ c*a*&t BU K Mmmmmm mBssamgBss £ Em<2 îassi—tipografa îNaționala strada v. Alexanan SÍ«r SA 2 ág-e .£ S S n domn care avend intinse cunoștinți de limbele franceză germană și italiană, dorește a da lecțiuni. Doritorii se pot adresa pentru nformațiuni la Redacția acestui ziar. Loteria Seria 4-a Guvernul german la Hamburg care a autorisat noua și mare loterie de bani, controlează nu numai omiterea losurilor ci și toate tragerile ; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imenă a statului pentru plata esectă a căștigurilor, oferînduse astei fiecărui din toate punele de vedere nesmranța cea mai perfectă. Siogarul fapt că un guvern german figurează aci ca„ garante e pe destul dovadă că această loterie e solidă d- tot. Nona și mare loteria de bal mai conține numai incă 74,000 lose dintre 32,000 lose trebue să câștige neapărat, șansa de căștig e dar foarte imenmată, fiind mai mult ca jumătate a tutur,o ,, si lor trebuesc ciștigate negreșit. Tote câștigurile se trag acum in 4 secțiuni care se succed răpide una după alta.—Câștigul cel mai mare care e de făcut in cazul cel mai fericit se urcă la 533,333 LEI NOI Special mai sunt de căștigat urmăoarele câștiguri principale 1 pi noi 1.pe noi l a 333,333 = 333,333 H 1 „ 200,000 = 200.000 1 „ 133,333 = 133 333 1 „ 80,000 — S0.000 p 1 » 66,666 = 66,666 M 2 „ 53,333 — 106,666 2 „ 40,000 = 80,009 5 „ 33,333 = 166,66 > 1 „ 26,666 = 26,666 11 „ 20,000 = 210,000 m 23 „ 13,333 — 306,659 m 3 „ 10,666 = 31,008 1 „ 8,000 = 8,000 54 „ 6,666 = 359,064 3 „ 5,333 = 15,000 68 „ 4,000 — 272,000 213 „ 2,666 = 567,856 52 ’ „ 1,333 = 609.825 660 „ 666 = 430,560 925 „ 400 = 370,000 et . etc. in total R2.00Ó câștiguri. Toate căștigurile se plătesc imediat după tragere in monedă de aur supt controlul guvernului hamburgian german Woi suntem însărcinați cu desfacerea loturilor orignale a acestei nouă și mare loterie de bani , speciuindu-le cu prețul oficialul nte hoărut fără alte cheltueli. Preț 1 oficial mine hotărăt pentru tragerea de căștig viitor, cae se incepe la 20 August a. c. s. n. este de: Aci noi §0 pentru un los original intreg Lei noi 40 pentru nimerue los original. N« I noi 20 pentru un sfert de los original. Costul urmează a ni se transmite franco in monedă hipotecară română sau in timbre poștale române. Îndată după primirea rostului espediăm fiecărui comandor direct aminte intr’un envelop bine inch slesele originale comandate investite cu urmările țerei. Fiecărei espediți nn de lese asociam programul tragerilor tradus in limba română, și după fiecare tragere, fiecare participar primește lista oficală a trageri, care listă specifică intr’un mod exact numerile trase cu căștig, deosebit de aceasta numerile trase cu căști se publică și prin toat ziarele principale din Romănia. Mulțumim publicului român pentru încredere arătată până acuma, făgăduind că și in viitor vom efectua toate comandele prompt și exacte. Rugăm a trimite comandele cat e posibil mai curând in tot cașul Înaintea inceperei tragerei și anume cel mai târziu până la 20 August r. c. s. n. direct cătră adresa noastră Isenthal & Co. Biuroul principal de loterie HAMBURG (Gernania). Cu clienții noștri din România corespondăm in limba română. Scrisori din Romania sosesc la Hamburg in VO de ore.