Curierul Foaea Intereselor Generale, 1873-1874 (Anul 1, nr. 38 - Anul 2, nr. 36-104)
1874-10-20 / nr. 86
Populațiunea din aceste centruri va predomina totu-de’una in contra celorul-alte de prin satele anegate, nu vom ave plăcerea pentru întreținerea sccleloru ș’a bisericelor, și totu-de’una va căuta sa inlătureze afacerile ce nu vom fi in profitul lor. Vomu cita un casa. In comuna Faraonii, in anulu 1871, parte din locuitorii Români au voitu se alega de primaru p’unu altu români . Preotul catolicii, nevoind acésta alegere, a strânsu Ungurii in bisetică și i-a blestematii a nu alege pe omul propusu de Români. Ungurii, Hindu in mare numéru, au respinsu •candidatura. (Procesul s’a judecatu de tribunal). Totu la acésta comună, de către același preotu, s’a datu scopirilor premii cătți unguresci. Ce vor face acum acele 40 familii românesci, in mijlocul a 800 familii unguresci ce suntu astăzi in comunele Faraóni, Valea Seca, Cleja, intrunite innă singură comună ? Care va fi scula pentru copii lor și biserica pentru religiunea lor ? Vână-se déru, că acesta nechibsuință își necunoscere din partea acelor ce au lucrata la acesta operă, pune in pericol nu numai interesele elementului dominatu déru atentă la drepturile lui pe uă cale coruptă și penetare. Consiliul de miniștrii a primit,u reclamațiuni din partea mai multor comune, și cu tóte acestea guvernul, vé<jéndu că dorința comunelor e in desacordu cu lucrarea consiliului judecianu, n’a ținutu nici unu complu, a dat aplicarea provisoriă decisiunii luate. Domnule președinte și domnilor deputați ! Țara a veșlutu cu bucurie acelu principiu mare pusti in constituțiunea nóstra : descentralisarea. Țara a veijutu insă cu destulă neplăcere și durere modificarea legi comunale, care cuprinde centralisarea cea mai evidinte. Ne adresămu dorit și lăsăm la interegiații și patriotismul domnielor vóstre ca se cumpăniți asupra oportunității punerii in aplicare a acestei legi, a cărei esistență nu póte fi dainuitóre. Primiți, ne rugămu, incredințarea deosebitelor nóstre considerațiuni. (olonel Lecca, C. Platona, Al. Vilner, D. Itoldan, ill. (limescu, C. Radu, A. Morțun. NB. Uuu asemenea exemplaru se va da și senatului. GURIERU 1, matei nóstre, veșlicâm acuma trupele de diferite arme defilând înaintea nóstră cu Stegari fâlfăinde și la sunetul musicilor militare: uniformele cele bogate ale oficiărilor noștri și armele strîilucitore ale soldaților, cari sclipeau și scânteau in sóra, oferiră o vedere intr’adevăr menită a face să salte inima fiecaruia Român. Erusiasmul, produs de acest spectacol, a năbuit la mulți suspinul secret pentru miliențele cheltuite spre a pune in scenă acesta representațiune militară. In general avem tot cuvântul a recunosce progresele făcute de armata nostra intr’un timp ri 1tiv așa de scurt și credem că și oficierii streini vor lua cu ei o impresiune favrabilă. (Curierul de Bucur ). CRONICA INTERNA Vineri, 11 Octombre curenta, M. S. Domnitorul a bine-voitu a întruni la pi áin pe D-nii. Mosis, colonel de statmajor englez; de Nagy, colonel de statmajor austro-ungar ; A fis Bey, colonel de artileria otoman ; G.Bolenkoff, colonel de sta-major rus ; Tiluupil Nicolici, locotenent-colonel de artileria serbă major de Reute Fine, din marele stat-major general prusian ; de Torcy, căpitan de stat-major francez, G. Duca si Ciolac Amici, majori in armata serba ; Osman Bey, nnjor de stat-major otoman ; Topalovii, căpitan de stat-major sârb și pe D. locotenent-colonel Sail—men, orânduitu spre primire pe lângă acești D-ni oficări străini in maie. D. Președinte alu ions.fiului cu D-nii miniștri au luatu parte la acest plân și. Sâmbătă, 12 Octombre curent, la orele 10,2 de diminață, I. S. Domnul, însoțit de xs. colonel Slăniceanu, adjutorul maiorului general al armatei de Ialomița, a plecatu spre Colintina, și după ce a făcut inspecțiune posițiunilor Ci ocupau trupele concentrate pe Colesntina, cari aveau să esecute in acea și manevra ce le era presei iă, Măria Sa sa dus la satul iipera, la avant-garda divisiunii l-a. Aci I. L. Domnitorul a fost întâmpinat de D-nii oficiali străini și a lucălicat spre a lua comanda manevrelor, cari au început prin atacul divisiunilor I la și a II-a in contra divisiunei a IlI-a, condusă de D. general de divisiune I. E Florescu, maior general al armtti de Ialomița, care ocupase posițiuni defensive pe Colintina intre satul Plumbuita, monastirea Plumbuita și Colintina. Dupănă luptă forte vine intre tiraliorii ambelor linii și după ce cavaleria divisiunilor I-a și a Il-a au respins un atac al cavaleriei adverse asupra grupeloru de tiraliori și asupra careurile batalionelor de infanterie, s’a deschis un foc viu asupra monastirei Plumbuita, cheia posițiunii ocupată de divisiunea a IlI-a, și s’a luat acest punct cu asalt la baionetă Inamicul, veglându-se respins din acesta tare posițiune, a început retragerea sea pe totă linia p și astfel divisiunile I ia și a II-a au înaintat și au ocupat satul Colintina, trecând peste podul construit elemeniu și de pontoneri pe heleșteul Colintinei. După acesta mișcare, I. L Domnul a dat ordin a se suna semnalul de incetarea manevrei și după ce a trecut pe d’inaintea frontului trupelor, Maria Sea a adunat pe D-nii șefi de corpuri spre a, le comunica impresiunile Sale asupra acestor manevre și S’a intors in urmă împreună cu D-nii oficiali străini și statul Seu mnajor in capitală, unde a ajuns la orele 4 Vr după ameșzi. Trupele au eseutat cu precisiune ordinile prescrise, și, deși timpul era inorat și dispus spre plaie, un mare număr de locuitori ai capitalei, in trăsuri și pe jos, au venit să privesca la mișcările trupelor. Duminică, 13 Octombre curent, F orele 6 séra. I. S. Domna a sosit in capitală de la Sinaia, spre a asista la sărbătorile militare, prin cari s’au terminat manevrele armatei. M. S. Domnitorul a mers înaintea M. S. Domei la Buftea, ajungând împreună la gara Târgu-Vestei. Măriile Lor au fost primite aici de D-nii miniștri. D. președinte al Adunării deputaților. V. Primar al capitalei de înaltele autorități civile și militare și de un mare număr de domne, care venise spre aura I. S. Domnei fericita intorcere in capitală. Favorisat de un timpu esceliute, manevrele din acest an fură săvârșite cu solemnități a distribuțiunei drapelelor, însoțită de o paradă strălucitore. Deja de diminâță, inliua de 14 are aceștia, mulțimea străbatănd stradele, anunța fiecăruia apropierea unui eveniment extraordinar : grupe de omeni se adunau in tote părțile și corpuri de militari cu un aer și o atitudine de serbatere, trecută pe jos și călare prin centrul orașului; ferestrele vinei principale a orașului erau tote ocupate cu spectatori curioși, intre cari damele in talete frumose se distingeau mai cu deosebire. Deși începutul solemnității era fixat pentru ora 12, totuși de la 9 ore deja, câmpul in stânga pădurei de la Bancsa, unde se ridică estrada decorată cu stogun pentru spectatorii invitați, era acoperit cu sute de omeni. Câteva sute de pași la drepta, era spațiul reservat pentru distribuirea drapelurilor. Din momentu in moment numărul trăsurelor și cuienilor crescu, astfel incât ordinea se putu menține cu multă anevoe numai. Chiar și arborii șoselei erau ocupați de câte 4 — 5 spectatori, cari sea că țară de ramuri spre a nu perde nimic din spectolul cel frumos. Tóte stratle societăței nóstre erau represintate, deorece nimeni nu vor să pentra ocasiunea a vedea o asemenea ceremonia militară, atât de rară la noi. După ce trupele ’și luară posițiunile lor prescrise, și după ce invitații ’și ocupară locurile lor pe tribună, se desfășurară drapelurile și sunetul trâmbițelor anunțară începutul serbărei. Precis la ora 12/4 apăru trăsura de gală, in care se alla M. S. Domna impreună cu trei dame de onore, in drepta ei călări M. S. Domnitorul si imediat dupe trăsură o suită străin de to e. Domnitorul și Domna se opriră la locul destinat pentru benedicțiunea drapelurilor, unde fură intimpinați de Sf. S. Mitropolitul, de oficierii streini, de Miniștri și de alți funcționari inalti. După serviciul divin urmă distribuirea drapelurilor, la care ocasiune Domnitorul ținu un mic cuvânt, apoi portdrapelii se intersera la regimentele lor respective, și defileul era să incepa. In acest moment insă, mulțimea de omeni, care crescuse mereu și număra multe mii de apete, pătrunse prin șirul sergenților și inundă terenul, astfel incât orice manevrare ar fi devenit imposibilă, daca n’ar fi sosit Gendarmi călăreți și ar fi evacuat spațiul. Trebue să se considere ca o fericire estraordinară, că nu s’a întâmplat verun accident la acesta ocasiune. Domnul și Domna se așezară apoi in fața tribunei reservate pentru invitați— avându pe oficierii turcesci imediat la stânga lor— și parada începu. In ținută adevărată soldatiasca și cu o precisiune care face fata onarea disciplinei și educatiunei militare a arDupă terminarea manevrelor M. S. a datu următorul ordiuu de a jli câtre tota armata : Oda si, Pentru a treia ora voi ați seiet sa răspundeți la apelul ce v’am făcut. Ați dovedit din nou, că nu s’a șters din inima Românilor virtuțile militare ale Străbunilor. Răzbnată pe voi, Țara pute păși cu încredere spre istoril ei. Ostași, Vă mulțumescu la toți împreună. Astăzii veți primi steagurile cele noi, simboluri unii noue organisări a Armatei. Ele nu mai sunt semnele exclusive ale singurei armate permanente, precum erau cele vechi, ce se vor păstra de acum ca unu sacru depositu. Steagurile cele noi infățișază tote elementele puterii militare, intrega Țară sub arme. Voi vă veți aduna pururea in giurul lor, când voiu avea trebuință de voi, și veți dovedi în orice întâmplare, că cuvintele „Onóre și Patrie“ înscrise pe ele sunt mai adânc înscrise in inimile vostre. Ostași, Jurați, că veți apăra totdeauna firește stoguri și că veți fi gata a vă jertfi viața pentru Țara vostra, a carii pază in onórea și drepturile ei vă este încredințată sub aceste semne ! Dat in București in 14 Oct. 1874. % CAROL. Relativ la descoperirea banilor de la Marășesci, găsim urmetorele amănunte in „G. zstta de Bacau“ : la șirea de 29 Septembre pe la 2 ore p. m. veni la Redacțiunea Gazetei de Bacău un individ Ioan Oancea căldărar din Valea-Seca, și chemând afară pe dl. Radu, un membru al comitetului de resistență care era avocatul lui și avea să apere peste câteva zile pe unu fiu alu seu arestat, scjise: „voi să te făcu cu parale pentru binele ce mi-ai făcut, eu știu unde sunt banii împărătești furați de la Mărășești, adăugând ca Primarul și Preotul Borcea sunt părtași. D. Radu, auzind acesta făcu îndată denunțare procurorului, rugându-l să mergă la Valea-Seca. Procurorul se decise, și plecă cu d. Rida și cu primarele comunei anume Mihalachi Stefănescu, care venise la Bacău ca să induplice pe Oancea a nu face denunțarea, insă găsind’o deja făcută Țise : „că el a și inchisu pe acei cu banii“. La 1 p. m. purceseră la Valea-Seca, ajungând la Primărie nu găsiră pe nimeni, și aflând locuința lui Petre Dobosit (unul din acei cu banii), procurorul trimise pe călăraș de’lu aduse, întrebat unde sunt bunii ce,’i au găsit respunse că o parte i s'au furata, éra 400 galbeni îi au datu Primarului acum 2 săptămâni. — Trasportându-se la casa Primarului, soția lui scose de sub talpa coșarului din grădină 163 galb. și 32 Napoleoni îngropați acolo, mai scoțind și din buzunaru tot 163 galb. și 32 Na., observând că „este partea ajutorului de Primar, Ianoș alu Petrei“.— Curându după aceea și vătășelul Andreș Petrei, aduse și eu 163 galb. 32 Nap, partea lui. După ce terminală cu membrii cinstitei Primării, merseră la cârmuirea religiosă a satului. Ilie Borcea, pe care insă nu’lu găsiră acasă și trimiseră să’l ’usucă de pe câmpii. —Pe când erau la Doboș acasă la care asemenea găsiră 136 galb. 32 Nap.—in total 662 galb. 128 Nap. găsiți la primar, ajutor vătășel și Doboș—sau și 8ßnt.a sea preotul, care mai întâi tăgădui părtași» sea, de»pin urmă făcu smerită mărturisite că a luat de la Doboș nu 300 Napoleoni cum susține ein, dară odată 32 galb. și odată 50 g.db. și un cesornic. Facându-se perechisițiune se mai găsi la Doboș, 2 bucșe de diligență, precum și o curea de la geantă și 10 galb. la ajutorul Ianoș Petrea. Cercetând faptele s’a constatatu urmatórele : Acum 6 ani de <Jre, Petrea Dolioșcu ,cumnatul seu Milroi Tulbure și cu Gh. Curca, se înturnau înr'o diminață înainte de răsaritul, sarelui de la Focșani’ unde se dusese cu nisce taină încărcată în carele lor. Pe dreptu locul ce se chiamă la „Budăe“ între Agiud și Mărășești găsescu în mijlocul drumului o geantă mare de piele. Gh. Curea o iea și-o pune în căruță însă fără a căuta întrînsa. Ajungîndu la unu cosu de nopte acasă și ducîndu-se cu toții la Petrea Doboș, acolo Gh. Curea deschide geanta unde și vădu mai multe fișicuri cu bani, nisce ceasornice, o cutie cu tutun, bucșele de deligență și multe hârtii cu roșu și albastru pe ele (ce se presupun a fi fost bonurile). Gh. Curea împarte acele fișicuri fără a mai număra, și luând partea ce și-au făcut, se duce acasă, lăsând ca două părți celorlalți doi. Petrea Doboș nu dă cumnatului seu nimicii, și așezând banii în două ele îi îngropa în casă, de unde timpu de doi ani de zile lua la nevoile ce avea, dând aseminea cumnată seu Mihai Tulbure când cerea câte ceva. Gheorghe Curea, care luase partea cea mai mare, în timpul acesta mare nebun și femeea sa Ióna întră în serviciul preotului Ilie Borcea. Preotul având (se (ice) inclinanațiune către acesta femee (fiind văduva), luă banii de la Iona, și tot odată aflând de la dânsa «ă și Petrea Doboș are din parale merse la dânsul și comunicându’i că are seiință, luă și de la acesta 300 napoleoni, mai multe flin și ceasornice. In anul acesta, cu două luni înainte de descoperire, nisce țigani din acea comună aflând că Doboș are mai mulți bani, merse să’l prade, și ’i fură acei bani din cămăruță. Țiganii avându bani începură a cheltui în câtu atrase luarea aminte a mai multora. Doboș nu făcu nici o plângere. La 19 Septembre, Primarele Stefănescu vroindu a sei de unde au bani țiganii, și dacă Doboș mai are, aresta pe Ion Surdu și Gh. Dârjan, aceștia, ca să scape, puseră pe Oancea (denundătorul) mijlocitor, dându-i 19 galbeni a da primarului. Primarele pe de o parte liberă pe țigani, iar pe de alta puse pe vătășelul Andreia și Petrea o spiona pe Doboș. Tot în acea sera de 19 Septembre, primarele dutându-se la ajutorul de primar acasă, au trimis pe numitul vătășel să-i aducă pe Doboș, aducându- i-au ulis să aducă banii care are. Doboș se întorce cu vătășelul și luând cutia, o duce acolo și o lasă pe masă eșind. Primarele numera banii, și luându'i pleacă cu ei, însă se întorse îndată (zicănd : „că ar fi bine, să’i împârțescă între ei patru, ci apoi să dea de solie procurorului.“ Chemă déja înapoi pe Doboș și luă fiecare : Primarele, ajutorul, vătășelul și Doboșu câte 163 galb. și 32 napoleoni. Primarele nu mai denunța parchetului pân’ când veni de procurore și găsi banii îngropați la el. Scusa sa pentru întârziere au fost că nu au avut timp căci au fost ocupat comutarea cancelariei. Venind d. procuror general Liciu, și făcând o nouă perchhisițiune în comună, au mai găsit în altarul bisericei sub dușumele 17 napoleoni și 6 cesornice. Apoi femeea Iona vé Zéudă lucrul e descoperit, mărturisi și ea că au dat banii preotului, și mai are 51 galb și 52 napoleoni pe care i-au dat. Afacerea stă la instrucție, toți s'au liberat, afară de țigani, precum se va specifica în instruituni ititradins. Art. 42. Ei vor inspecta fiecare obor și târg de cai, boi, oi și ramatori din raionul comunei și vor priveghia ca să nu se introducă în comună vite bolnave de bule epizootice contagiose. Art. 43. Ei vor preveghia starea sănătăței vitelor din urbe, vor inspecta periodic caii de birjă, de poștă, ai pompierilor, de diligente, de sacagii și vitele lăptarilor din urbe și în eas d’a constata la acele vite veri-uă boia pizootică sau contagiosă vor încunoșciința de urgență pe primarul comunei pentru luarea măsurilor dictate de regulamentul de poliție veterinară. Art. 44. In cele opt urbe principali, acțiunea veterinarilor de urbe în diferitele servicii ce-i privesc, este supsă controlului consiliului de hygienă și salubritate publică al acelor urbe și veterinarilor șefi din reionele respective In tote celelalte urbe, acțiunea veterinarilor de urbe este supusă controlului consiliului de hygienă și salubritate publică de județe, medicilor primari de județe și veterinarilor șefi din rațonele respective. Art. 46. Când uă comună urbană are cinci sau mai mulți Veterinari comunali, primarul va împărți atunci atribuțiunile serviciului veterinar între denșii. C. Vaccinatorii de urbe.. Art. 46. Vaccinatorii sunt datoria vaccina pe toți copii nevaccinați din urb și vor iaca revaccinațiuni sistematice, conformu cu instrucțiile speciale intru acesta. Art. 47. Vaccinatorii sunt datori a conserva lima vaccinală în stare bună. Art. 48. Când vaccinatorii sunt simpli subchirurgi, ei fac vaccinațiile și revaccinațiile sub răspunderea și controlul medicilor de urbe. D. Moașele de urbe. Art. 49. Moșele în funcțiuni urbane suntu datore a asista gratuit la orice oră din sau de nopte, pe tóte femeile sărace născătoe sau lehuse din urbe, când sunt chiămate din partea acestora. Art. 50. Când ele constată sau prevăd, că facerea sau lehusia nu se petrece normal și că din acesta s’ar putea ocaziona mamei sau pruncului vr’unu pericol, ele vor chiema pe dată pe medicul comunal sau pe ori care alțu medicu din comună. Art. 51. Moșele nu vor părăsi pele huse de cât după ce a trecutu pericolul imediatu al diferitelor accidente, și le vor visita bDnieu regulatu în cursu două septămână după facerile normale, eram coșuri de faceri alonorme, pană când va găsi medicul de cuviință-Art. 52. Moșele pot săvârși numai unele manipulațiuni de mică chirurgie după prescripțiunea unui medicu, ele nu au înse voie de a face operațiuni și de a căuta bule, fie ele de ori-ce natură. Art. 53. Moșele în serviciul comunalii urban sunt sub controlul și privighiarea medicilor comunali cărora le și raporteza regulatu la finele fie cărei luni despre numărul facerilor la cari au asistații și despre ori-ce împrejurări atin gutere de arta și de serviciul lor. Ministru de interne, l<. Catai gi. REGULAMENTUL Serviciului sanitar de urbe. TITLUL IV. Fine. B. Veterinarii de urbe. Art. 39 Veterinarii de urbe sunt datori a inspectandu 0 abatoriile sau locurile de tăere ale vitelor, a se încredința despre curățenia acelor localități, a examina stareaa sănătăței și calitatea vitelor destinate pentru tăere, și constatându-le sănătose și în condițiuni admisibile pentru consumațiune, a infera vitele admise pentru tăere. Art. 40. Ei vor privighia zalhanalele din rețenele urbelor și se vor conforma întru tote cu regulamentul pentru zalhanale. Art. 41. Ei inspecta zilnic măcelăriile și locurile unde se vînd diferitele cărnuri prospete sau preparate și vor preveghia ca să nu se introducă și se nu se dea în consumație o carne stricată, provenită de la vite bolnave. ! CRONICA La Tiflis au prompții unu focu fórte mare in 11 Oct. s. v. Teatru și o sută magasii au și arsu, focul nu se stânsese. Prin mu ucasu împărătesei pentru anul 1875 se chiărna sub stéguri o sută cinci-zeci mii de ómeni. In acesta cifră se cuprind și ómenii ce se cuvinii marinei. Aflămu relativii la scirea publicată despre conflictul intre Turcii și ftrilenegrinii, că in urma uciderei unui turc la Podgoritza, toți Montenegrinii cari se aflau la târgul de acolo au fost omorâți de Turci. Afară de aceea, și alți Montenegrini au fot uciși a doua și atâta la Podgoritza cât U in valea de la Zeta. Suma totala a Montenegrinilor uciși este de 17 ; afară de acea s’au mai omorât și mai mulți alți supuși turcesci de religiune creștină, care din cióre fură luați de Montenegrini. Arehimandritul monastirei Piperi’și scapa viața refugiându-se in casa caimacamului turcescu. Toți Montenegrini din Podgoritza au fugit la Montenegro- Cea mai mare parte a Turcilor domiciliați in Montenegro, fură condușii după voința lor, pănă la fruntaria. Sensațiunea este mare in Montenegro, și ambele părți se ocup cu cercetarea lucrurilor. Fă telegramă din New-York cu data 22 octomvre ni aduce scirea că recolta zahărului in America intrece cu multa tote recolte de la 1861 și păn’ acum. Trupele liberale au luata importanta posițiune strategică de la Caneta cu castelul întăritu, in care carliștii stabilise unu arsenal. Ele vor intări Caneta făcendu din ea unu centru de operațiuni pentru provinciile Valența și Castelan. Trupele republicane se gru-