Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)

1875-07-06 / nr. 52

Jr permite a face construcțiunea după planurile presintuite de I­. Lemair, acestea zice că sar fi declaratu de D. prim ministru, fa ți și D. Flori­scu, la care D ministru se sptinde ca d-sa nu are cunoștință de o asemenea propunere Ne mai fiindu nimicu l­a ordinea flilei, D vice-pre­ședințe invită pe d-nii senatori a se re­trage în secțiuni spre a se ocupa de pro­iectele de lege ce le sunt înaintate. Ș­edința este ridicată la 4 și jumătate ore după amicii. Senatul In ședința din 1 Iulie, a votatu sporirea unor taxe comunale pentru comuna Bacău și ajutorul via­gerii văduvei Romalo, votatu și de Cameră. Bi ăita, ii Utliu 1874. D­lui redactare­a lit „Românului. Felicitămu din inimă pe iluștrii bărbaț deputații oposițiunii, pentru demisiunea lor Protestarea loru o impărtășesce tóte țăra. Trăiăscă ei, adevărații represintanți ai na­­țiun­i ! G. Demetri­scu advocatu, A. Demetriu, Teo­­doru Dobrescu, 11. Campiniu, M. T. Sebe. Judecius Tecuciu, 29­­ m­in. 1875, Amu­onore­a vă trimite unu esemplaru din progama partitei naționale-liberale, în care s­au subscrisu unu numeru de 44 dintre cei mai însemnați cetățeni din orașiul și dis­trictele nostru. Toți au aderatu complet aminte la dispo­­sițiunile ce conține, însărcinându-mă a ve ruga se bine­voiți a face ca să se ia actu din partea ori­cui se cuvine. Nu putu a vă descri erou rațiunea cetățe­nilor d’a adera câtu mai în grabă la acestu actu, de la a căruia aplicațiune se ascăptă stiv­rea patriei. Amu avutu esplicațiuni chiar cu unele din personele ce simpatisau cu regimulu, și în­­stși ele, văd­endu pericolulu ce ne amenință subscriu și ne încredințăză de totu concur­­su­lu. In curendu aveți a mai primi și alte e­­xemplare din partea mai multoru cetățeni. Pr­ivi­ți. d-le redactare, asigurarea stimei și considerațiunii mele. G Nicolau. Urmeză lista de personele subscrise în programă: Judeciul Ne­amin Pcatta. Onor. comisaru al partitei naționale-liberale. Programa minorității deputaților cuprinde principii de unu interese vitale pentru țară. Numai prin leala loru aplicațiune se pute asigura esistența și prosperitatea Statului. Aderămu ,cu fer­ore la acea programă și salutăm« cu recunoscință pe inițiatorii sei. Urmări semnăturile, Judeciulu Brăila. Ven­éndu programa minorității de­putaților Adunării legislative, liberu aleși ; Impărtășindu principiele ce conține ; Apreciându motivele ce i-a dat nas­­cere, și consid­rându că realizarea a­­cestei programe este singurul m­ijiloc in starea actuală a țerei, de a se în­drepta relele de cari suferă . Sub­semnații cetățeni din Brăila, sa­­lutându cu respectu pe autorii progra­mei, pentru patriotica inițiativă ce au luatu in împrejurările de faciă spre restabilirea domniiei legiloru și a res­pectului instituțiunilor nóstre stabilite și garantate prin Constituțiune. Aderămu la așa programă, declă­­rându că nu vorau lipsi de totu con­cursul nostru legal pentru realisarea principielor sale salutarii. Un méza unu mare număra de sub­­stmuături. 1875 Iunie 9 (21) Cet­ mu in „Telegraful încă unul! Domnul prefecții al disrictului Ia­lomița a fostu fraparisit de unu fostu primar și notar din comuna Cioroiu. Estă cum s’a intâm­platu faptul : Pu peasiu­nea celor din urmă alegeri p­rti­d­ul Arion a chematu la sine și îi pălmuiții pe numitul fostu notar și primarii, fiind­că acești vota cu opo­­sițiunea și contra guvernului. Pălmu­itul intâlneste Sâmbătă, 28 Iunie, pe p efectu pe ulița principală din Călă­­rași și ’i intorce datoria cu pér fu și îndesat­a conformii preceptelor evan­­ghelie. Parch tul intervinp, aresteza pe ce­­tățenii religioșii și 'lu întrebă causa acestei decisiuni. Elu ’i povestesce fap­­­tul. Inse acésta povestire nu indes­­t­ulezu pe parcheta și ’lu acusă de ce n a reclamații pe calea legală satisfa­cere. Acestăí întrebare a dat prilegiu fos­tului notaru se dea unu răspuns care caracteris­ epoca supt care trăim. La tóte autoritățile am reclamații, nu alte împrejurări mai grave, a fisu elu, și nu mi s’a datu nici o satisfa­cere ; numai la Cat­vasara la Bucure* a mai reunesu, dara și ea s’a desfiin­țatu. Ș apoi chiar de-a ași ű recla­mații și pentru acestu faptu, ce cred­ că se întâmpla? Mai era­mu e spusu ci se capătu o bătae nouă ! ’Mi am plă­ti­tu deci datoria, și nimicu mai multi fiind sigur că astă dată vom­ fi închiși dar nu voia mai fi lovita ca dobitacele Standard“ publică tele goarna ur­­matore datată din Viena. O revoltă de tierani s’a produsa la Deva in Tran­silvania. Mai mulți țerani români s’ai resculatu contra nobililor maghiari,­­ cu tóte că armați numai cu case și furci, ei au prefugatu unu batalion dt Honvezi. Mai multe persone au fosti omorâte, intre cari și doi judecători in­ghiari acuzați de, țerani de parțiali­tate. Unu batalion» de infanterie s’a îndreptat» de la Temișora spre Deva Guvernul austriacu a intensisa serba­­rea preparată pentru M.rți de către Bohemi iu or­area lui Ian Huss. Journal de Geneve de la 6 Iu­lin­ publică lista elevilor premiați la ultimele esamine de acolo. Ni facem u uă adevărată plăcere a es­­trage din ea numele compatrioților noștri tată-le: DD. Gr. Grădișteanu, Henric Lupu­, St Margarintescu, Leon Ghica, Th. Ghica, Alex Cimbru, Eug. Constantin, George Pascal Mill. Margarintescu, Nic. Filipescu, Constant Băicoianu. Corespondenți originale Bucuresci-Co­j­oceni 3 Iuliu. Ieri, 2 Iulie, a avut­ locu distribuțiunea premielor la:Asdul Elena Dămna, in presența Miriei-Sale Domnei și a mai multor onorarii familii ce au fostu invitate. Acestu asilu nu­mără 250 copile orfane și germane, mai multe din ele sunt­ din Iassi de la Institutul Gri­­gorianu. Aici se învață limba română, fran­­cesă și germană, precum și lucru de mână in cea mai mare perfecți­. Acestu institutu este forte bine îngrijitu, avendu pe D Dr. Davila in capul administrațiunii și uă direc­tors francesă forte la locul ei, mai multe pro­fesore și profesori români. Amu visitatu tóte clasele, dormitorile și chiar bucătăriile și amu remasu surprinsu de buna rânduială și curățănie ce amu găsitu pretutindeni. In d­i­a distribuțiunei premielor era espusu lucru de mână, lucratu de eleve, de care totu pu­blicul asistentu a remasu pe deplinu satis­­făcutu. Camera, de cându s’a retrasu oposițiunea, nu mai are aspectul unui Parlamentu. In Se­natu a trecutu cu cea mai mare ușurință și aprópe fără discuțiune Convențiunea Co­mercială. Mâne fără va avea locu uă nouă întrunire de cetățăni, voma vide ce a lucratu comite­tul, întrunirile, care păn’ acum se facău in curtea „Alegătorului Liber“ acum se stice că se vor face in interiorul localului, poliția ne mai permițendu a se face in locu des­­chisu ca fiindu acesta contra Constituțiunii. Bietul guvernu Catargi câtu e de constitu­ționalii și cum se ’ngrjesce elu a nu se călca Constituțiunea 1 București, 1 luniu 1875. A fără a avut locu celebrarea cununiilor D-lui Lahovary, ministru Justiției cu D-ra Gherman. Bine­cuvăntarea bisericască s’a datu de către Mitropolitul Moldovei și Su­cevei, la care au asistatu toți miniștrii afară de D. Maiorescu și unu publicu numeroșii. Mirăsa era forte bine gâtită într’un toaletă splendidă și cu petala pră bine așezată, c­uk­E­R l.‘ L CIVILCâ LOCALA (Primatul României­) I­­nainte de a părăsi inla nóstra pentru totu-dea una, a rostitu in Catedrală,­­ in presentia înaltului cleru, a autori­tăților civile și militare, a consiliului Comunalii și a unui publicu numerosu­l urmetórea cuvântare: Prea cuvioșilor Arhimandriți, prea cucernicilor protestosi, cucernicilor preoți si la toti bine-cred­­in­c­i­os­ii fii ai smereniei nóstre in Domnul, haru roue de la D-cleu Tatăl si Domnul Isus Christos! Ve este cunoscuții că țara in suve­ranitatea ei, peste așteptarea me, prin votul din 31 Mai trecutu m’a ales de Metropolitu alu Ungro-Vlahiei și pri­matu alu României. Reamintindŭ-ve acestu faptu, nu pot a nu ve mărturisi lupta me sufletésca intre dragostea ce mă legă de voi, iu­­biților mei, și între votul destinatu a fi memorabilii in analele scumpei nós­tre patrii. Numai unul Zi-dleu, cărei vegheza asupra destinilor Românieie și in carele ca totu­ de-una am speratu, a pututu a’mi du tăria necesară a pub pune mai presus de tóte interesele u­niităței române. La ori-ce idei de ego­ismu, intrega me viață póte se respun­­da dacă nu m’ar fi deprinsa intru cele ce suntu indestulatu a fi­­ Philip 4, 11. Despărțindu-me acum de voi, fiile­ mei suflete­ști, mulțumescu cu tóta u­­milința induratului D-dleu, că după o arhipăstorie de doi­spre-zece ani intr* voi și intr’unu timpu cându sănătatea me e prea sdruncinată și anii s’au a­­cumulatu pe capul meu, m’a răsplătiți încă in viață fiindu a vede in fr­iasca vóstru dragoste intru mine cununa glo­riei mele pastorale. Recomendându-vă iubiților m­i, sân­telor și plăcutelor lui D­ țLu rugi a muitu iubitului meu in Christos fnte, Inaltu pre sânțitului Iosif, pe carele providența pentru blândeța și pietatea Sa, p­iu votul națiunei l’a chiematu a’mi succida la scaunul Metropoliei Moldovei și Sucevei, termin­­icêndu , doua bună catedrală bâută, din alu căria sanctuaru mai ânteiu a resunatu Strigătul. R­o­mânia este una și, nedes­părțită ! ; șliua bună scaunu mitropo­litanii devenitu renumitu prin marii ierarhi ce te-au ocupatu;­­lina bună sânțite cleru ornatu prin vrâstă și vir­tuți sacerdotale ; țliua b­ună țineți și bătrâni, văduve și orfani ; ș­iua bună al be veche și iubitóre de Christos al căruia dragoste fie cu tine in veci. Amin. (Sosirea Mitropoli­tu­l­u­i). Astă­­­zi cu trenul de la ora 1 p. m. va sosi în urb i nostră înalt Pre Santia Sa Mitropolitul Mol­dovei și Sucevei Iosif, va fi intim­pinatu la Gura Pașcani de cătră d. Prefect­ al jud. Iassy și de cătră Protoiereii Județului și O­rașului Iassi care­­ lu vo­r însoți pănă la Iassi. La gara din Iassi va fi întimpinatu de cătră Pre Sânțiții Arhierei aflați acolo. De la gară cortegiul va porni spre­ Sfânta Mitropolie în ordinea următore : 1) Dl. Prefectu al Poli­ției orașului Iassi. 2) Doné plutene de ca­valerie. 3) O trăsură cu Protoereii jud. și o­­rașului Iași. 4 Pre Sânții Arhierei 5) O tră­sură cu Archidiaconul care va ținea cârja înalt Pre Sânției Săle însoțitu de alți doi diaconi. 6) Trăsura cu înalt Pre Sânția Sa Mitropolitul însoțitu de dl. Directori gene­ralii al Ministrului de Culte. 7) Alte două plutane de cavaleri. In acestu timpu, tote clopotele bisericilor din Iassi vor suna. La ușa bisericei Sf. Metropolit, înalt Sânția Sa va fi primitu de cătră Pre Sânt­iii Episcopi Sufrigîini și se va urma rugăciunea obici­nuită la asemenea ocasie.• (R­e­s­o­l­u­ț­i­u­n­e). Unu numeru în­­semnatu din concetățenii noștri întrunindu-se au luatu următorea resoluțiune : Sub-scrișii cetățeni rușeni înspăimântați de pericolele ce amenință țara prn Convențiunea cu Austr­a, prin împrumutul de 63,500,000 franci în fo­losul C­ei Bleichroder și prin darea unei nouă concesiuni de cale­ ferată la streini—protes­tămu contra acestor adevărate calamități na­ționale și delegămu pe D- ni Colonel Iamandi, G. Măizescu, N. Ionescu, Prințul Al. Ghica, Alex. Holban, Al. I. G­h.orghiu, Gh. Catarg­, Al. Vârnav Liteanu, și V. Gheorgh­ian, pen­tru ca să se asocieze în numele nostru, la protestarea ce au pregătitu, totu pentru a­­cestu scopu, cetățenii din capitala României. (L­o­t­e­r­i­e). Atragem atențiunea d-lur lectori asupra anunciului d lui Loz. Sams. Cohn din Hamburg. Acestu contoar este cel mai vechi și cel mai norocos. In anul 1874 s’a câștigat eră și la el losul cel mare, tot­odată a câștigat clienții acestei case sumele de m. imp. 360­ 000, 270000, 246000, 225000, 183000, 180000, 156000 dese­ori 150000, 90000, forte des 80000, 60000, 48000, 40000 36000 m. imp. prin care modii au devenitu mulți capitaliști mari. In curendu se va pute câștiga, pentru unu cost m­e«, niște capita­luri forte mari, pănă l­a 375000 m.­imp. Con­­tuarul acesta plătește câștigurile în ori­ce lo­calitate. Cei cari vor să dee mâna cu­ noro­cul, să se adreseze cătră firma Laz. Sams. Cohn în Himburg, care oferă serviciuri con­­ști­nciose și prompte. (P­r­e­m­i­e­r­e de e­s t­i­m­p­u). Deși după uă disposițiune a actualului domnii ministru alu instrucțiunii publice, numărul premianților s’a redusu la trei pentru fie­care clasă, totuși premiere ce sLp datu în acestu anu au fostu multu mai inferiore tu­turor celor de. păn’ acum. Acesta cu bună sem­ă spre încurugirrea instrucțiunei la care D. ministru ține totu așa de muitu ca și la biserică. (Erore) In Nr. de 11­4 luliu curentu a „Independenței Română,“ unde este publi­cată espunerea de motive asupra Convensi­­unii cu Austro Ungaria, găsimu pe colona a treia acesta frasă : „Astă­zi silințele nóstre au isbutitu; și guvernul Măriei Sél­a Carol I augustul nostru suveran«, are „ORDRE“ a re presenta, spre confirmare, Convențiunea comercială încheiată cu una din cele mari puteri garante, cu imperiul austro-ungaru. Seim că „oróresfl“ Independinței este uă e­­óre de țipam in locu de „onóre,“ dar acesta eróre îndreptă lucrul in locu de a’lu strica, căci miniștri lui Carol I n’mi pututu se pre­­sinte^ să asemine Convenții­ ne decâm­ cu „ORORE“ cum s’a țlisu din erqre și nici cum cu „ONORE “ ^ (Larmă.) Din partea telegrafiștilor primim reclama, cu darabanele regimentului, băteadu mereu în curtea Palatului adminis­trativ, si cansase muitu­reu la îndeplinirea serviciului, * * ș­ *** (Căile de c­o­m­p­u­i­ț­i­e). Pentru pod­ul de peste Bahlui în dreptul Găurenilor s’au mai reclamații că este în cea mai tristă stare, acum chiar talpa dedesupt sau ruptu și este mare primejdie, rugăm pe Onor. Co­mitet, pe m­ament ca la ea măsuri grabnice. (Inundații din Franți­a). La­să representație dată în Tetru Francesc, în folosul inundaților, două domniștre au re­citat« nisce frumósa și forte atingătore, strofe pe care le reproduceam întocmai mai la vale cred­eu du a face plăcira lectorilor noștri. (A visu) A eș­tit de sub presă și se isfLi de veneiie în broșuri, „Convențiunea comercială între Romania și Austro-Ungaria“ prin care se acordă stră­niloru dreptul de a cumpă­n imobile în țeră. Insertiuni si reclam« Domnule Redactorii. In „Apărătorul Legei“ de Jos 3 Iuliuvedu printre alți subscriitori aderenți la programa minorității din Cameră și unu domnii G­apriu­­cetiu, rac grăbesc« dar a deci­­za că acela j nu suntu e­u, care subsemnezu în totu-de’una Locot. Gh .x rincéna pensionarii, ci unu alta omon m. Locot. Gh. Sprincenă, pensionar. LES DEUX VILLES Paris.... îl-Ile Lloyd. Toulouse M-Te Favart, PARI S. Tout va bien, j’ai p»yé ina d?tte de souffrance, Je suis Paris, je su:s lib e, je suis heureux, J’ai prodigué mon or et mon sang pour la Fi ance, D’autres m’imiteront...Que le ciel soit pour eux J’ai releve mes mars, mes theatres mes temples J’en bâtis de uouveauxq ii vaudrontb s anciens Et, mou courage ayaut assez donné d’exemples J’oubherai Ies nudheurs des autres et Ies miens! TOULOUSE. Eeoute-moi, Paris! La richesse est jalouse Quand les coeurs sout troubles et les destins trimblants; Ja te dis seulement: Paris, ja suii Toulouse, Et j’ai le deuil au front et la blessure aux flaues I Je riais au milieu de mes plaines fécondes, Je faisais le labeur des heureuses cites, Mou fl.mve me prétait pour servantes srs ondes Et Ies grands pies uegeux m’eutouraienț de clartés; Tout â coup, tout â coup, sur cette douce rive. Coniine tömbe l’ecluir, comme l’afgle descend L’eau liurlante páráit, la tömbe foile arrive, Et tout est renversé sous le flot mugissant! Tu connais l’lucendie, Ó Paris! ces feux sombres Qni changent une viile en horrible decor, D’abord rouge volcan et bieatofc noirs decom bres! C’est l’lncendie... Eh bien, on y sent 1’homm* encor! C’est l'liomme formidable et méchant, mais c’est l’liomme. Oui, partout oü la flamme impie étincela, Et quel que soit le'nom dönt il fait qu’on le nőmmé, [,'hőmmé s'y rcconnaít dumoins: un hőmmé est la! dais lTnondation, la vague furieuse, j’eau qui tömbe du ciel et des glaciers gé­ants, )ui croit et qui decroit, toujours myslérieuse, ít qui se perd sans nőm aux brumeux océr.ns, Jien de l’homme n’est lâ, pás méms sa furie! Test l’inconnu qui sert une invisible lói, Test la nature froide et jamais attendrie, Jui fait ce qu’elle veut et ne dit pás pourquoi Í li’homme ne peut que fuir dans sa morne ópouvante, dais le flot plus actif le harcela et le suit, Et de toutes parts Tonele implacable et vivante Assiégö les unisons qui croulent dans la nuit 1 Pasd’asile et d’espoir! Le fléau fait son oeuvre Le noir demon des eaux frappe tout sans remords, 11 saisit la cite dans ses plis de coulenvre, L’etouffe et dispărui... et miile homines sont morts! J’ai vu cela, j’ai vu les meres et les veuves, J’ai vu les orphelins que ce désastre a faits, J’ai vu tous mes tresors engloutis par mes fleuve8, J'ai vu les devoúments et j’ai vu les bienfsuts! Rs se sont bien battus, nos soldats hero ques, Dans cette antre bataille oú rien ne les défend, J’ai vu leur8 chefs courir, désarmés et stoiques, Et mourir un liéros pour sau ver un enfant! Les magistrats du peuple ont fait leur noble ouvrage, L’esprit de dévoűment a reconnu les siens ; Le premier par le rang eommo par le courage, A qui dirait: „Paris-tu repondrait: „J’en reviens 1“ le ne demand^ rien, ö Paris! mais regarde; La misere des uns fait â tous un devoir; Tétais riche, ja suis pauvre. Que Dieu te garde! íe vivrai de mon dsnil et de mon désespoir. PARIS. Herei! Je me retronve en écoutant ta plainte ; I Jelui qui sotiffre et vient est deja mon vain­queur, La flamme généreuse en moi n’est pás éteinte, Et ce qu’a dit ma bouche était loin de mon coeur! Prends mon ’or, et par iui que ta douleur e pere! Prends L’or de mes mallieurs, â tes maux consacré! Prends L’or de mon travail, qui deviendra prospere; Prends R’op de mes phisirs: il devie» ha sucré! Oui, masoeur, dans ton deuil reprends una eapérauce; Je ne t’oubl erai point, quel que soit ledestiu, Car nous ne sommás pas deux V’Ues, mais la France, Et le temps d’égoismo est un passé loitain 1 Aprés les jours miuvais, au sortir des abímas. Faisons pour nous aimer des c-ffarts plus fer­vents, Et du moins uuissons,en comptant tes vietimes Sur les lévres des morts le baiser d ;ș vivanta. JCs:S ss«;s», Impărțirea premiilor pe anul școlar­­ 874 — 75. Cursul de FMan» „ Popescu Alex­ndru. . . su­ni une Cursul de Cello Husa LI Cibinea Nicolae, . . . pn turul 2 le „ I Cuclin Constantin. . . munț­ une Cursul de Armonie­­ Grosman Rosa .... preiu til l­iu Jlasa 111 . Gh­eorgh­m Gig ... „ 2 le­­ Iom­son­ D­mîtrie . . . „ 3 le „ II Gh­inea Neculai .... „ 3 la „ I B­ala Oig­i....................... „ 3­ le „ „ Grosman Paulin i . . . mențiune Cursul de canto la olevi Jlasa II Maisner Adolf .... premiul 2 la „ I Cuclin Const.................... „ 3 le „ „ Stefmovici..................mențiune Cursul de canto la eleve clasa 11 Fa­ur Fridman.............pr mini 2 le Cursu de Declam­ațiune clasa III Manoliu Em...............pi­iuml l-iu „ II Conta­bi­s­.................. „ 2-le „ Lunga len........................ „ Ionescu Dim­itrie . . . .­ mențiune „ D ra­conescu Maria . " Clasa de Teorie Combati­lon...................premiul l-iu Fani Cohan...................... „ 2-le Sigal Sofia........................ „ 3-le S lui Am­ta................nuuț une. .­­ hiliano Profira .... premiul l­iu Vasa­v I Qrosman Rosa . . . . „ 2-le „ IV Barla Olga................ „ 2­le „ III Waitzeger Emil .... „ 2-le „ II Cotinescu Olga................... 2-le „ I Pare Lucia................. mențiunea „ (Conta Anetă..............premiul 3-le „ ) Paulina Grosman i irep­arat.­i Scorp­iu Elena [ m­nțiune „ I Mavarsard Maria ) " Cursul de Vip 11 a A­TV­­ Linga Ioan.................premiul 1-iu­l îisai j Bortianu Gheorghe . „ 2 le „ NI Pot­ș d E­luard ... „ 2 le „ III Bortianu Neculai . . „ 3 le „ I Craus August .... „ 3 le Cursul de Plausu Clasa Villes Bronislaw . . premiul l-iu „ Latainer Iacob..................... 2 le PIAȚA IASSI 5 iuniu 1875 S. B. Chila de grâu 64 62 » » «­­ f­o­o * 75 Ch­la de secară 40 „ n » n 37 n Ch­ila de popușoi 40 „ » n » Chila de ord­i 33 33 ” ” 3.5 " Telegrama. Bucu­resci. 17 Iuliu* Redactiunii diarului _Curierulu­i 7) lasst. Ieri s’au închisa corpurile le^iui­­ere. Ad eră Const. Florescu­ fostu ub prefectu in Județul B­acău a in­­cercatu a se sinucide ca una revolver, e află la ospitali «a nm «• 6 ai y­i Imimil i­iseruvic GompuS pentru c­or și piano de T­avriil Musicescu și «probat de Ga­et­­a imperială din Petersburg, s’a de­nsa de ventare la m­agasinul de Mu­­que­l Papiterie Partitura 1. 50 j ariile vocilor 75 ^umde f­ * i­jlorul­ CĂLUȚUL de la distric­­ti­tul Bacău, plasa Trotuș se dă i arendă cu începere de la 23 april 1876. Doritorii vor afla lista tingatore la l l­nii bancheri frați Zecsler, et Weisengrin in Iassi, și or pute tracta cu subscrisul la fi­narită in Iassi inscințându’l mai arăiu prin scrisóre la adresa sa in assi cu adăogirea cu­vi­nt*. 1 ir „grab­­icu pentru Rădu­ăneni.“ L. Ftosetti jl­ dreptu de m­a­mă mă apă de băut jos de la Golia este de vândut. Ca­mbii este făcut până in ulița mare ăngă otelul Romania și strada Sen­les­ni. Doritorii da a cumpără acest drept a totul sau in jumătate simt rugați s­­ace ofertă prin Curierul D. Balasina,

Next