Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)
1875-07-06 / nr. 52
Jr permite a face construcțiunea după planurile presintuite de I. Lemair, acestea zice că sar fi declaratu de D. prim ministru, fa ți și D. Floriscu, la care D ministru se sptinde ca d-sa nu are cunoștință de o asemenea propunere Ne mai fiindu nimicu la ordinea flilei, D vice-președințe invită pe d-nii senatori a se retrage în secțiuni spre a se ocupa de proiectele de lege ce le sunt înaintate. Ședința este ridicată la 4 și jumătate ore după amicii. Senatul In ședința din 1 Iulie, a votatu sporirea unor taxe comunale pentru comuna Bacău și ajutorul viagerii văduvei Romalo, votatu și de Cameră. Bi ăita, ii Utliu 1874. Dlui redactarea lit „Românului. Felicitămu din inimă pe iluștrii bărbaț deputații oposițiunii, pentru demisiunea lor Protestarea loru o impărtășesce tóte țăra. Trăiăscă ei, adevărații represintanți ai națiuni ! G. Demetriscu advocatu, A. Demetriu, Teodoru Dobrescu, 11. Campiniu, M. T. Sebe. Judecius Tecuciu, 29 min. 1875, Amuonorea vă trimite unu esemplaru din progama partitei naționale-liberale, în care sau subscrisu unu numeru de 44 dintre cei mai însemnați cetățeni din orașiul și districtele nostru. Toți au aderatu complet aminte la disposițiunile ce conține, însărcinându-mă a ve ruga se binevoiți a face ca să se ia actu din partea oricui se cuvine. Nu putu a vă descri erou rațiunea cetățenilor d’a adera câtu mai în grabă la acestu actu, de la a căruia aplicațiune se ascăptă stivrea patriei. Amu avutu esplicațiuni chiar cu unele din personele ce simpatisau cu regimulu, și înstși ele, vădendu pericolulu ce ne amenință subscriu și ne încredințăză de totu concursulu. In curendu aveți a mai primi și alte exemplare din partea mai multoru cetățeni. Priviți. d-le redactare, asigurarea stimei și considerațiunii mele. G Nicolau. Urmeză lista de personele subscrise în programă: Judeciul Neamin Pcatta. Onor. comisaru al partitei naționale-liberale. Programa minorității deputaților cuprinde principii de unu interese vitale pentru țară. Numai prin leala loru aplicațiune se pute asigura esistența și prosperitatea Statului. Aderămu ,cu ferore la acea programă și salutăm« cu recunoscință pe inițiatorii sei. Urmări semnăturile, Judeciulu Brăila. Venéndu programa minorității deputaților Adunării legislative, liberu aleși ; Impărtășindu principiele ce conține ; Apreciându motivele ce i-a dat nascere, și considrându că realizarea acestei programe este singurul mijiloc in starea actuală a țerei, de a se îndrepta relele de cari suferă . Subsemnații cetățeni din Brăila, salutându cu respectu pe autorii programei, pentru patriotica inițiativă ce au luatu in împrejurările de faciă spre restabilirea domniiei legiloru și a respectului instituțiunilor nóstre stabilite și garantate prin Constituțiune. Aderămu la așa programă, declărându că nu vorau lipsi de totu concursul nostru legal pentru realisarea principielor sale salutarii. Un méza unu mare număra de substmuături. 1875 Iunie 9 (21) Cet mu in „Telegraful încă unul! Domnul prefecții al disrictului Ialomița a fostu fraparisit de unu fostu primar și notar din comuna Cioroiu. Estă cum s’a intâmplatu faptul : Pu peasiunea celor din urmă alegeri prtidul Arion a chematu la sine și îi pălmuiții pe numitul fostu notar și primarii, fiindcă acești vota cu oposițiunea și contra guvernului. Pălmuitul intâlneste Sâmbătă, 28 Iunie, pe p efectu pe ulița principală din Călărași și ’i intorce datoria cu pér fu și îndesata conformii preceptelor evanghelie. Parch tul intervinp, aresteza pe cetățenii religioșii și 'lu întrebă causa acestei decisiuni. Elu ’i povestesce faptul. Inse acésta povestire nu indestulezu pe parcheta și ’lu acusă de ce n a reclamații pe calea legală satisfacere. Acestăí întrebare a dat prilegiu fostului notaru se dea unu răspuns care caracteris epoca supt care trăim. La tóte autoritățile am reclamații, nu alte împrejurări mai grave, a fisu elu, și nu mi s’a datu nici o satisfacere ; numai la Catvasara la Bucure* a mai reunesu, dara și ea s’a desființatu. Ș apoi chiar de-a ași ű reclamații și pentru acestu faptu, ce cred că se întâmpla? Mai eramu e spusu ci se capătu o bătae nouă ! ’Mi am plătitu deci datoria, și nimicu mai multi fiind sigur că astă dată vom fi închiși dar nu voia mai fi lovita ca dobitacele Standard“ publică tele goarna urmatore datată din Viena. O revoltă de tierani s’a produsa la Deva in Transilvania. Mai mulți țerani români s’ai resculatu contra nobililor maghiari, cu tóte că armați numai cu case și furci, ei au prefugatu unu batalion dt Honvezi. Mai multe persone au fosti omorâte, intre cari și doi judecători inghiari acuzați de, țerani de parțialitate. Unu batalion» de infanterie s’a îndreptat» de la Temișora spre Deva Guvernul austriacu a intensisa serbarea preparată pentru M.rți de către Bohemi iu orarea lui Ian Huss. Journal de Geneve de la 6 Iulin publică lista elevilor premiați la ultimele esamine de acolo. Ni facem u uă adevărată plăcere a estrage din ea numele compatrioților noștri tată-le: DD. Gr. Grădișteanu, Henric Lupu, St Margarintescu, Leon Ghica, Th. Ghica, Alex Cimbru, Eug. Constantin, George Pascal Mill. Margarintescu, Nic. Filipescu, Constant Băicoianu. Corespondenți originale Bucuresci-Cojoceni 3 Iuliu. Ieri, 2 Iulie, a avut locu distribuțiunea premielor la:Asdul Elena Dămna, in presența Miriei-Sale Domnei și a mai multor onorarii familii ce au fostu invitate. Acestu asilu numără 250 copile orfane și germane, mai multe din ele sunt din Iassi de la Institutul Grigorianu. Aici se învață limba română, francesă și germană, precum și lucru de mână in cea mai mare perfecți. Acestu institutu este forte bine îngrijitu, avendu pe D Dr. Davila in capul administrațiunii și uă directors francesă forte la locul ei, mai multe profesore și profesori români. Amu visitatu tóte clasele, dormitorile și chiar bucătăriile și amu remasu surprinsu de buna rânduială și curățănie ce amu găsitu pretutindeni. In dia distribuțiunei premielor era espusu lucru de mână, lucratu de eleve, de care totu publicul asistentu a remasu pe deplinu satisfăcutu. Camera, de cându s’a retrasu oposițiunea, nu mai are aspectul unui Parlamentu. In Senatu a trecutu cu cea mai mare ușurință și aprópe fără discuțiune Convențiunea Comercială. Mâne fără va avea locu uă nouă întrunire de cetățăni, voma vide ce a lucratu comitetul, întrunirile, care păn’ acum se facău in curtea „Alegătorului Liber“ acum se stice că se vor face in interiorul localului, poliția ne mai permițendu a se face in locu deschisu ca fiindu acesta contra Constituțiunii. Bietul guvernu Catargi câtu e de constituționalii și cum se ’ngrjesce elu a nu se călca Constituțiunea 1 București, 1 luniu 1875. A fără a avut locu celebrarea cununiilor D-lui Lahovary, ministru Justiției cu D-ra Gherman. Binecuvăntarea bisericască s’a datu de către Mitropolitul Moldovei și Sucevei, la care au asistatu toți miniștrii afară de D. Maiorescu și unu publicu numeroșii. Mirăsa era forte bine gâtită într’un toaletă splendidă și cu petala pră bine așezată, cukER l.‘ L CIVILCâ LOCALA (Primatul României) Inainte de a părăsi inla nóstra pentru totu-dea una, a rostitu in Catedrală, in presentia înaltului cleru, a autorităților civile și militare, a consiliului Comunalii și a unui publicu numerosul urmetórea cuvântare: Prea cuvioșilor Arhimandriți, prea cucernicilor protestosi, cucernicilor preoți si la toti bine-credinciosii fii ai smereniei nóstre in Domnul, haru roue de la D-cleu Tatăl si Domnul Isus Christos! Ve este cunoscuții că țara in suveranitatea ei, peste așteptarea me, prin votul din 31 Mai trecutu m’a ales de Metropolitu alu Ungro-Vlahiei și primatu alu României. Reamintindŭ-ve acestu faptu, nu pot a nu ve mărturisi lupta me sufletésca intre dragostea ce mă legă de voi, iubiților mei, și între votul destinatu a fi memorabilii in analele scumpei nóstre patrii. Numai unul Zi-dleu, cărei vegheza asupra destinilor Românieie și in carele ca totu de-una am speratu, a pututu a’mi du tăria necesară a pub pune mai presus de tóte interesele uniităței române. La ori-ce idei de egoismu, intrega me viață póte se respunda dacă nu m’ar fi deprinsa intru cele ce suntu indestulatu a fi Philip 4, 11. Despărțindu-me acum de voi, fiile mei sufletești, mulțumescu cu tóta umilința induratului D-dleu, că după o arhipăstorie de doispre-zece ani intr* voi și intr’unu timpu cându sănătatea me e prea sdruncinată și anii s’au acumulatu pe capul meu, m’a răsplătiți încă in viață fiindu a vede in friasca vóstru dragoste intru mine cununa gloriei mele pastorale. Recomendându-vă iubiților mi, sântelor și plăcutelor lui D țLu rugi a muitu iubitului meu in Christos fnte, Inaltu pre sânțitului Iosif, pe carele providența pentru blândeța și pietatea Sa, piu votul națiunei l’a chiematu a’mi succida la scaunul Metropoliei Moldovei și Sucevei, terminicêndu , doua bună catedrală bâută, din alu căria sanctuaru mai ânteiu a resunatu Strigătul. România este una și, nedespărțită ! ; șliua bună scaunu mitropolitanii devenitu renumitu prin marii ierarhi ce te-au ocupatu;lina bună sânțite cleru ornatu prin vrâstă și virtuți sacerdotale ; țliua bună țineți și bătrâni, văduve și orfani ; șiua bună al be veche și iubitóre de Christos al căruia dragoste fie cu tine in veci. Amin. (Sosirea Mitropolitului). Astăzi cu trenul de la ora 1 p. m. va sosi în urb i nostră înalt Pre Santia Sa Mitropolitul Moldovei și Sucevei Iosif, va fi intimpinatu la Gura Pașcani de cătră d. Prefect al jud. Iassy și de cătră Protoiereii Județului și Orașului Iassi care lu vor însoți pănă la Iassi. La gara din Iassi va fi întimpinatu de cătră Pre Sânțiții Arhierei aflați acolo. De la gară cortegiul va porni spre Sfânta Mitropolie în ordinea următore : 1) Dl. Prefectu al Poliției orașului Iassi. 2) Doné plutene de cavalerie. 3) O trăsură cu Protoereii jud. și orașului Iași. 4 Pre Sânții Arhierei 5) O trăsură cu Archidiaconul care va ținea cârja înalt Pre Sânției Săle însoțitu de alți doi diaconi. 6) Trăsura cu înalt Pre Sânția Sa Mitropolitul însoțitu de dl. Directori generalii al Ministrului de Culte. 7) Alte două plutane de cavaleri. In acestu timpu, tote clopotele bisericilor din Iassi vor suna. La ușa bisericei Sf. Metropolit, înalt Sânția Sa va fi primitu de cătră Pre Sântiii Episcopi Sufrigîini și se va urma rugăciunea obicinuită la asemenea ocasie.• (Resoluțiune). Unu numeru însemnatu din concetățenii noștri întrunindu-se au luatu următorea resoluțiune : Sub-scrișii cetățeni rușeni înspăimântați de pericolele ce amenință țara prn Convențiunea cu Austra, prin împrumutul de 63,500,000 franci în folosul Cei Bleichroder și prin darea unei nouă concesiuni de cale ferată la streini—protestămu contra acestor adevărate calamități naționale și delegămu pe D- ni Colonel Iamandi, G. Măizescu, N. Ionescu, Prințul Al. Ghica, Alex. Holban, Al. I. Gh.orghiu, Gh. Catarg, Al. Vârnav Liteanu, și V. Gheorghian, pentru ca să se asocieze în numele nostru, la protestarea ce au pregătitu, totu pentru acestu scopu, cetățenii din capitala României. (Loterie). Atragem atențiunea d-lur lectori asupra anunciului d lui Loz. Sams. Cohn din Hamburg. Acestu contoar este cel mai vechi și cel mai norocos. In anul 1874 s’a câștigat eră și la el losul cel mare, totodată a câștigat clienții acestei case sumele de m. imp. 360 000, 270000, 246000, 225000, 183000, 180000, 156000 deseori 150000, 90000, forte des 80000, 60000, 48000, 40000 36000 m. imp. prin care modii au devenitu mulți capitaliști mari. In curendu se va pute câștiga, pentru unu cost me«, niște capitaluri forte mari, pănă la 375000 m.imp. Contuarul acesta plătește câștigurile în orice localitate. Cei cari vor să dee mâna cu norocul, să se adreseze cătră firma Laz. Sams. Cohn în Himburg, care oferă serviciuri conștinciose și prompte. (Premiere de es timpu). Deși după uă disposițiune a actualului domnii ministru alu instrucțiunii publice, numărul premianților s’a redusu la trei pentru fiecare clasă, totuși premiere ce sLp datu în acestu anu au fostu multu mai inferiore tuturor celor de. păn’ acum. Acesta cu bună semă spre încurugirrea instrucțiunei la care D. ministru ține totu așa de muitu ca și la biserică. (Erore) In Nr. de 114 luliu curentu a „Independenței Română,“ unde este publicată espunerea de motive asupra Convensiunii cu Austro Ungaria, găsimu pe colona a treia acesta frasă : „Astăzi silințele nóstre au isbutitu; și guvernul Măriei Séla Carol I augustul nostru suveran«, are „ORDRE“ a re presenta, spre confirmare, Convențiunea comercială încheiată cu una din cele mari puteri garante, cu imperiul austro-ungaru. Seim că „oróresfl“ Independinței este uă eóre de țipam in locu de „onóre,“ dar acesta eróre îndreptă lucrul in locu de a’lu strica, căci miniștri lui Carol I n’mi pututu se presinte^ să asemine Convenții ne decâm cu „ORORE“ cum s’a țlisu din erqre și nici cum cu „ONORE “ ^ (Larmă.) Din partea telegrafiștilor primim reclama, cu darabanele regimentului, băteadu mereu în curtea Palatului administrativ, si cansase muitureu la îndeplinirea serviciului, * * ș *** (Căile de compuiție). Pentru podul de peste Bahlui în dreptul Găurenilor s’au mai reclamații că este în cea mai tristă stare, acum chiar talpa dedesupt sau ruptu și este mare primejdie, rugăm pe Onor. Comitet, pe mament ca la ea măsuri grabnice. (Inundații din Franția). Lasă representație dată în Tetru Francesc, în folosul inundaților, două domniștre au recitat« nisce frumósa și forte atingătore, strofe pe care le reproduceam întocmai mai la vale credeu du a face plăcira lectorilor noștri. (A visu) A eștit de sub presă și se isfLi de veneiie în broșuri, „Convențiunea comercială între Romania și Austro-Ungaria“ prin care se acordă străniloru dreptul de a cumpăn imobile în țeră. Insertiuni si reclam« Domnule Redactorii. In „Apărătorul Legei“ de Jos 3 Iuliuvedu printre alți subscriitori aderenți la programa minorității din Cameră și unu domnii Gapriucetiu, rac grăbesc« dar a deciza că acela j nu suntu eu, care subsemnezu în totu-de’una Locot. Gh .x rincéna pensionarii, ci unu alta omon m. Locot. Gh. Sprincenă, pensionar. LES DEUX VILLES Paris.... îl-Ile Lloyd. Toulouse M-Te Favart, PARI S. Tout va bien, j’ai p»yé ina d?tte de souffrance, Je suis Paris, je su:s lib e, je suis heureux, J’ai prodigué mon or et mon sang pour la Fi ance, D’autres m’imiteront...Que le ciel soit pour eux J’ai releve mes mars, mes theatres mes temples J’en bâtis de uouveauxq ii vaudrontb s anciens Et, mou courage ayaut assez donné d’exemples J’oubherai Ies nudheurs des autres et Ies miens! TOULOUSE. Eeoute-moi, Paris! La richesse est jalouse Quand les coeurs sout troubles et les destins trimblants; Ja te dis seulement: Paris, ja suii Toulouse, Et j’ai le deuil au front et la blessure aux flaues I Je riais au milieu de mes plaines fécondes, Je faisais le labeur des heureuses cites, Mou fl.mve me prétait pour servantes srs ondes Et Ies grands pies uegeux m’eutouraienț de clartés; Tout â coup, tout â coup, sur cette douce rive. Coniine tömbe l’ecluir, comme l’afgle descend L’eau liurlante páráit, la tömbe foile arrive, Et tout est renversé sous le flot mugissant! Tu connais l’lucendie, Ó Paris! ces feux sombres Qni changent une viile en horrible decor, D’abord rouge volcan et bieatofc noirs decom bres! C’est l’lncendie... Eh bien, on y sent 1’homm* encor! C’est l'liomme formidable et méchant, mais c’est l’liomme. Oui, partout oü la flamme impie étincela, Et quel que soit le'nom dönt il fait qu’on le nőmmé, [,'hőmmé s'y rcconnaít dumoins: un hőmmé est la! dais lTnondation, la vague furieuse, j’eau qui tömbe du ciel et des glaciers géants, )ui croit et qui decroit, toujours myslérieuse, ít qui se perd sans nőm aux brumeux océr.ns, Jien de l’homme n’est lâ, pás méms sa furie! Test l’inconnu qui sert une invisible lói, Test la nature froide et jamais attendrie, Jui fait ce qu’elle veut et ne dit pás pourquoi Í li’homme ne peut que fuir dans sa morne ópouvante, dais le flot plus actif le harcela et le suit, Et de toutes parts Tonele implacable et vivante Assiégö les unisons qui croulent dans la nuit 1 Pasd’asile et d’espoir! Le fléau fait son oeuvre Le noir demon des eaux frappe tout sans remords, 11 saisit la cite dans ses plis de coulenvre, L’etouffe et dispărui... et miile homines sont morts! J’ai vu cela, j’ai vu les meres et les veuves, J’ai vu les orphelins que ce désastre a faits, J’ai vu tous mes tresors engloutis par mes fleuve8, J'ai vu les devoúments et j’ai vu les bienfsuts! Rs se sont bien battus, nos soldats hero ques, Dans cette antre bataille oú rien ne les défend, J’ai vu leur8 chefs courir, désarmés et stoiques, Et mourir un liéros pour sau ver un enfant! Les magistrats du peuple ont fait leur noble ouvrage, L’esprit de dévoűment a reconnu les siens ; Le premier par le rang eommo par le courage, A qui dirait: „Paris-tu repondrait: „J’en reviens 1“ le ne demand^ rien, ö Paris! mais regarde; La misere des uns fait â tous un devoir; Tétais riche, ja suis pauvre. Que Dieu te garde! íe vivrai de mon dsnil et de mon désespoir. PARIS. Herei! Je me retronve en écoutant ta plainte ; I Jelui qui sotiffre et vient est deja mon vainqueur, La flamme généreuse en moi n’est pás éteinte, Et ce qu’a dit ma bouche était loin de mon coeur! Prends mon ’or, et par iui que ta douleur e pere! Prends L’or de mes mallieurs, â tes maux consacré! Prends L’or de mon travail, qui deviendra prospere; Prends R’op de mes phisirs: il devie» ha sucré! Oui, masoeur, dans ton deuil reprends una eapérauce; Je ne t’oubl erai point, quel que soit ledestiu, Car nous ne sommás pas deux V’Ues, mais la France, Et le temps d’égoismo est un passé loitain 1 Aprés les jours miuvais, au sortir des abímas. Faisons pour nous aimer des c-ffarts plus fervents, Et du moins uuissons,en comptant tes vietimes Sur les lévres des morts le baiser d ;ș vivanta. JCs:S ss«;s», Impărțirea premiilor pe anul școlar 874 — 75. Cursul de FMan» „ Popescu Alexndru. . . suni une Cursul de Cello Husa LI Cibinea Nicolae, . . . pn turul 2 le „ I Cuclin Constantin. . . munț une Cursul de Armonie Grosman Rosa .... preiu til liu Jlasa 111 . Gheorghm Gig ... „ 2 le Iomson Dmîtrie . . . „ 3 le „ II Ghinea Neculai .... „ 3 la „ I Bala Oigi....................... „ 3 le „ „ Grosman Paulin i . . . mențiune Cursul de canto la olevi Jlasa II Maisner Adolf .... premiul 2 la „ I Cuclin Const.................... „ 3 le „ „ Stefmovici..................mențiune Cursul de canto la eleve clasa 11 Faur Fridman.............pr mini 2 le Cursu de Declamațiune clasa III Manoliu Em...............piiuml l-iu „ II Contabis.................. „ 2-le „ Lunga len........................ „ Ionescu Dimitrie . . . . mențiune „ D raconescu Maria . " Clasa de Teorie Combatilon...................premiul l-iu Fani Cohan...................... „ 2-le Sigal Sofia........................ „ 3-le S lui Amta................nuuț une. . hiliano Profira .... premiul liu Vasav I Qrosman Rosa . . . . „ 2-le „ IV Barla Olga................ „ 2le „ III Waitzeger Emil .... „ 2-le „ II Cotinescu Olga................... 2-le „ I Pare Lucia................. mențiunea „ (Conta Anetă..............premiul 3-le „ ) Paulina Grosman i ireparat.i Scorpiu Elena [ mnțiune „ I Mavarsard Maria ) " Cursul de Vip 11 a ATV Linga Ioan.................premiul 1-iul îisai j Bortianu Gheorghe . „ 2 le „ NI Potș d Eluard ... „ 2 le „ III Bortianu Neculai . . „ 3 le „ I Craus August .... „ 3 le Cursul de Plausu Clasa Villes Bronislaw . . premiul l-iu „ Latainer Iacob..................... 2 le PIAȚA IASSI 5 iuniu 1875 S. B. Chila de grâu 64 62 » » « foo * 75 Chla de secară 40 „ n » n 37 n Chila de popușoi 40 „ » n » Chila de ordi 33 33 ” ” 3.5 " Telegrama. Bucuresci. 17 Iuliu* Redactiunii diarului _Curierului 7) lasst. Ieri s’au închisa corpurile le^iuiere. Ad eră Const. Florescu fostu ub prefectu in Județul Bacău a incercatu a se sinucide ca una revolver, e află la ospitali «a nm «• 6 ai yi Imimil iiseruvic GompuS pentru cor și piano de Tavriil Musicescu și «probat de Gaeta imperială din Petersburg, s’a densa de ventare la magasinul de Muquel Papiterie Partitura 1. 50 j ariile vocilor 75 ^umde f * ijlorul CĂLUȚUL de la districtitul Bacău, plasa Trotuș se dă i arendă cu începere de la 23 april 1876. Doritorii vor afla lista tingatore la l lnii bancheri frați Zecsler, et Weisengrin in Iassi, și or pute tracta cu subscrisul la finarită in Iassi inscințându’l mai arăiu prin scrisóre la adresa sa in assi cu adăogirea cuvint*. 1 ir „grabicu pentru Răduăneni.“ L. Ftosetti jl dreptu de mamă mă apă de băut jos de la Golia este de vândut. Cambii este făcut până in ulița mare ăngă otelul Romania și strada Senlesni. Doritorii da a cumpără acest drept a totul sau in jumătate simt rugați sace ofertă prin Curierul D. Balasina,