Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)

1875-09-18 / nr. 73

Cores­potul in­­a pulistă comunică: In Ședintia comitatului deleg­itiunii unga­­re pentru budgetul afacerilor străine, com­itele Audia'­­y desvoltă rațiunile pentru cari de astă-dată n’a apărutu încă Car­tea Roșie, dar promite că va depune corespondenti­e asupra relatiu­­nilor comerciale. Respurujându apoi unei interpelări a delegatului, episcopul EL gward, in privința mișcării din Orientu, d. An­­drassy declară in modu generalii, in­­lăturându ori­ ce amănunte, că Austro- Ungaria lucréza in unire cu imperiu­­rila limitrofe pentru a menține pacea Europei, cu succesu și speranță ca prin acesta ea va fi întemeiată și pentru vii­torii. D. Andrassy crede a putea lua garanții că propriele interese ale im­periului austro-ungaru vor­ fi pe de­­plinu apărate. Cât pentru silințele dii­ Zentru a înlătura renoirea unor ase­meni evenimente, ele se vor măr­gini in cercul limitelor legitime și posibile își speră că resultatul va fi bunu și 'n acesta direcțiune. Comitatul a luatu actu cu satisfacere d’acésta declarațiune. Uă telegramă a valiului Bosniei, cu data 21 Sept., anunciă câ insurgenții au prinsu unu convoiu da nutrimente și 50 cai pe calea de la Ragusa la Tre­­binje. îndată s’au trimisu trupe spre urmărirea lor ; insurgenții, un număru de mai multu de 1000 au fostu pe deplinu bătuți penjlendu 150 ómenii. Uă telegramă a lui Sever-Pașa a­­nundță că Chefret-Priza după ce a a­­provisionatu cu nutrimente și m­uni­­țiuni trupele aflate la Petra a reintratu in Gatzko. In lupta ce-a avutu cu in­surgenții acești din urmă au perdutu 200 omeni, printre care și șeful Darik. Corespondintele Gasettei de Augsburg trimite din Belgrad la 17 Septembre ur­­m­ătorese amănunte asupra papei Zarko : Dintre toți capii insurgenților, celu mai prudentu și celu mai fericitu este iar­ in ducelu popa Zarko. Elu ocupă oă întindere de tesăru destul de con­siderabilă intre fruntaria serba și No­­vibazar; elu a intrerumptu com­uni­­cațiunile dintre Rumelia și Bosnia, a restabilitu pe acele dintre Serbia și Montenegro și e aprape de a pune mâna pe fortereți» Vișegrad. Are sub ordi­­nile sele duói șefi, cu 2,500 ómeni (de atunci N­io­­or a crescutu. N. R.) a căror înarmare și disciplină se laudă multu. Popa a adresatu proclamațiu­­nea următóre națiunei sârbe din Turcia­ .Salute națiunei din Bosnia, din Herze­govina și din vechia Serbie! „Se scie tóte poporele și se afle tóta lu­mea că naț­unea Serbă este făcută pentru a trăi liberă! „Fraților, este multu timpu de cându s’a­d tu bataia de la Kassova. Dar de atunci, ni țienea sufere necontenitu nedreptăț­ri, ja­­furi și rele tratamente din partea Osmalîilor depravați. Fie-care palmacu de pământu e scaldatu în sângele și’n lacrimele strebuni­­loru noștri. Turcii calcă încă în piciore cre­dința, libertatea, ouerea și bunurile descen­­d­iri­lor Nemaljilșilor și a Obilitșilor, spre rușinea întregii națiuni. Ora resbm­narii a sunatu. turcesci­i timpu se ’ncetăriu de a fi raiale Frații noștri de pe țermurile Na­­rcutei versa în torente sângele Turcilor, e­­roica Bosnie stranguleze pe acei ce s’a nu­­tntu cu sângele ei. „Ascultă, poporul meu I­dea armele, căci prețiul luptei este libertatea națiunii întregi. Vomu respecta credința, drepturile, onórea și proprietatea ori­ cui. Dar ori-cine ne-aru arata ostilitate în lupta nostră va plati cu v­oia tradarea cătră poporu, ori-care -i aru fi credința, ori-care :i aru fi posițiunea. Scu­lați-vă dar, fii ai Bosniei, ai Herzegovinei și ai vechei Serbie ! Se ne unimu și se mer­­gemu la luptă cu disposițiuni eroice. Stro­piți căminele strebunilor noștri cu sângele tiranilor. Acesta țeră e de multu a nostră. Dreptatea e ’n partea nostră ! D-țleu este cu noi ! Victoria ’i nostră ! Se atacămu cu cu­­ragiu și cu tóte forțele nóstre ’ntrunite pe tiranii noștri. Traesca națiunea serbas tră­iască libertatea ! trăiască eroii! trăiască țe­­rile libere a Bosniei, Herzegovinei și a ve­­­chei Serbiei* Pro­clamațiunea’i semnată ast­fel cu, Lup­tator­ii pentru libertatea și unitatea Serbiei. CRONICA LOCALA (J­u­b­i­le­u­l Bucovinei). Numai căte-va z­ile ne mai despartu de acea în care­­ Jidovii din Cernăuți vor serba aniversara ro­­pirei scumpei nóstre surori Bucovina. Dato­ria Primarului nostru este mai mare decât u ,a ori­cui — căci aici zăcu osemintele dom­nului Domnu Grigori Ghica — de a prepara uă protestare pentru acea șir de doliu. De bine de rău s’a rădicatu unu monumenttu ca se nu dlicemu unu nj ° mnultu in piatra Bei­­licului unde Grigori Ghica a fostu decapitatu. N­emâne-vom cu atâta ?! ! ! Acesta aru fi cea m­ai mare din de rușine. *** (Finanțata Prințului Milan) Ieri, 17 curent, cu trenul de la ora­­ aso­ 8rtu în urba nostră D-ra Cbeșcu, finanțata Prințului Milan venindu din Viena. D-­a a luatu unu bulion la gară, unde era accep­­tată de D na Maria Rosnovanu (bunica) și alte rude între care Prințul Constantin Mo­­ruzi venitu din Basarabia. La orele 2 a luat unu trenu espres­păn’ la Ungheni și a ple­­catu spre Basarabia cu Smilia. *** (S­c­a­r­a normală de fete.) Ter­­minându-se concursurile pentru bursele va­cante începute la 5 Sept.. Luni 15 curente, au avutu locu deschiderea cursurilor anului școlaru 1875-1876 facându-se mai ântâiu Sân­­țirea apei de către confesorul stabilimentu­lui în presența păr­ți­lor, patronilor, eleve­lor și a întregii corpului didacticu și peda­­gogicu; după acesta a urmatu regula­rea și citirea listeloru de promovare, apoi unul dintre profesori și anume d. Miron Pom­­piliu a ț­intu unu discursu ocasionalu și în fine urm­ă anunciarea prelegerilor și ținerea lor prin secțiunile claselor respective. *** (L­i­c­i­t­a­ț­i­u­n­i) In coreul săptămânii s’au ținutu licitațiuni la Prefectura Jud. Iași pentru arendarea moșiilor Statului care nu s’au confirmații in urma ultimei licitațiuni, și la Epitropia Sf. Spindon pentru arendarea moșiilor acestei case atâtu din România cât și din Russia. Concurenți erau forte mulți atâtu de aici câtu și de peste Prutu. *** (R­e­c­o­lt­a v­i­i­t­o­r). Pe cându totă lumea se ascepta anul acesta la uă recoltă din cele mai frumo­s, acum cându s’a înce­­putu culesul se vede contrariul. Atâtu la viile din prejurul Iassilor cât și prin podgoriile Cotnarilor, Hușilor etc. nu esc nici a patra parte din ceea ce se crede. Din acésta causa a și începutu a se urca prețiul vinului. (Vă disposițiune pre îngus­­t­ă.) Poliția a luatu disposițiuni a nu să mai lăsa în s­tarea de banei și scaune pe trotu­arele de pe strada mare, ele împiedecându circulațiunea. Disposițiunea acesta e bună dar pre îngustă, dorimu ca ea să se întindă și pe alte strade ca bună oră pe strada St.­­Vineri unde trotuarele suntu forte strimte și unde casapii espunendu buturi de cărnuri este peste putință a trece cine­va făr’ a se mânji. *** (G­ă­s­i­t­u m­o­r­t­u). Duminică dimi­­nuță s’a găsitu din dosul stradei St. Andrei unu individu mortu. Elu avea mai multe rane la piciure. Medicul a constatatu că suferia de­uă bolă grea. Poliția a luatu disposițiuni pentru înmormântarea lui. f (Inmormântare) Ieri, mere­uri 17 Septembre, a avutu locu înmormântarea D-lui Lascar Cantacuzino, decedat în ziua de 13 curentu la orele 5'/a diminița. întârzierea înmormântărei a provenitu din causă că soția și fiii defunctului erau în Paris de unde n’au pututu­ sosi pănâ marți, 16, noptea. Cortegiul funebru a plecatu, în sunetul clopotelor, la ora 1 p. m. de la casa defunctului, a tra­versat strada Bancei, strada Primăriei, strada Mare și s’a opritu la Biserica pronumită Talpalari unde este poporul familiei Canta­­tacuz­i. In frunte m­erge unu escadronu de gendarmi, apoi pomenile, clerul cu trei ar­hierei și anume Suhupan, Bobulescu și Ca­­linicu. Carul funebru condusu de 6 cai și a cărui cordóne se ținea D-nii N- Drossu, se­­natoru, Cost. Suțu, G. Balșu și I. Canta, fa­milia, amicii și unu publicu numerosu. Pro­hodul s’a cititu de câtre Inaltu Pre sâutitul Mitropolitu Primatu care, împreună cu Inaltu Pre sâutitul Mitropolitu Moldovei și Sucevei și Arhiereul Isaia, au mersu de la casa de­functului dreptu la Biserica Talpalari. D. Erbicenu a ținutu unu discursu funebru la mormêntu. După inmormântare s’a distribuit a casă pâne, vinu și bani. Programul alergărilor Jockey-Clu­­bului Roman pe anul 1875, sub lualta presidență a Inălțimei Sale Domnitorului, CURI­­. R­U­L­ D. inginerii D. Stănescu ii trimite esplicăriie de mai joșii relative la u­ notiță publicată in penultimul nostru N­ro. Ni grăbimu a le insera. Domnule Hedud­or. In preciuitul dv.­­1 anu din 14 curentu la rubrica „Cronica locală“ amu cetitu cu mul­tă mirare aserțiunea ca. d. Bouquet de la Gige, conservatoru din Francia, în misiune la noi „au fostu spăimântatu de situațiunea ce a constatatu“. Eu, care l’amu însoțitu în escursiune din­preună cu d Angelescu, suntu în stare a res­tabili adevărul. D. Bouquet nu s’a spăimântatu, ci s’a mi­­ratu cum la noi amu începutu a ne gândi la păduri numai de vr’o 20­—25 ani, pe cându în Francia cultura pădurilor datezu de 400 ani, și s'a mirații cum într’unu timpu așa de scurta avemu tóte planurile a tuturoru pă­­duriloru domeniale și cum putemu adminis­tra respectabila suasă de 1099 păduri do­meniale cuprinzându 853,955 hectare, cu un personalii atâta de microscopici­ (unu agen­tu pentru fie-care districtu) pe cându - sa în Francia gereză numai 4 departamente și are sub ordinile sale 300 agenți silvici de tóte gradele ? Informatorul dv. v­a informatu rău spun­en­­du-vă că d. Bouquet merge în Oltenia, căci d-sa, după cum mi-a spusu, plecă la postul seu în Francia fiindu-că îi espiră concediul, și pentru acesta, după tóte stăruințile mele d’a urma în susul Moldovei cu escursiunea, a plecatu de la Rouian spre Bucuresci luân­­du-ne țiiua bună în modul celu mai cordial. Aceste rânduri m’ar­u cred­utu datorii a vi le scrie, spre restabilirea adevărului, pe care vă rogu ale însera în stimabilul dv. Zial­u­ Bine-voiți, vă rogu, d-le Redactore a primi încredințarea destinsei mele considerațiuni. D. Stânescu, inspectorii forestieru. D-na E. Fajard ni trimite unu respunsu la notița publicată în M­. nostru de la 11 Sept. arătându câ „Institui Sânta-Maria“ nu ’și mai conservă decâtu numele, și cu a înce­­tatu de a mai fi uă casă de bine­facere, trans­­formându-se într'unu pensionat, care se află esclusiv aminte sub direcțiunea d-sele. Erórea nostră a provenitu de acolo câ nu ne pute trece nici odată prin minte ca unu institutu de bine­facere pusu sub așa de înalte pa­tronage să se desființeze atâtu de curându, cându mai alesu vedemu câ scala profesio­nală de fete înființată și susținută de perso­­ne mai puțin pretendióse merge crescându și progresindu. Fată respunsul D­nei Fayard: Monsieur, Je vieiis de lire dans votre estimable Jour-nai du 11 Sept la relațion de la fete qui a eu lieu â mon pensiohuat la jour de S-te Marie. Jaí été trs-surprise de voir que mal gre toutes mes aimonces vous fades encore passer l’Iustituțion S-te Marie pour une mai­son de bienfaisauce. Je vous prie danc, Monsieur, de vouloir bien publier ma lettre dans le plus prochain Courrier afin de rectifier cette erreur. Recevez, Monsieur, mes salutations. E. Fajardu. ALERGĂRILE DIN IAȘI. Duminica sun Octombre, 1855: 1. Premiul din Iași, pentru mănzi, armă­sari și mănze de 3 și 4 ani, născuți și cres­cuți in România. Distanța 2000 metri. Intra­rea 200 franci. 1­­ premiu­: 3000 franci. Alț 2-le premiu : jumătatea intrărilor. 2. Premiul d'Omnium, pentru armăsari și ele de ori ce etate, născuți in România. Distanța: 2,000 metri. Intrarea 150 franci. 1­­ premiul­­: 2500 franci. Alu 2-lea pre­miu: 500 franci. 3. Premiul M. S. Domnitorului. Alergare de garduri, pentru toți caii de ori­ ce etate și de ori ce provenință. Distanța 2000 metri 5 garduri de trei piciore și jumătate. Intra­rea 100 franci. 1­­7 premiu: Un obieciu de artă data de Înălțimea Sa Domnitorul. 2- lea premiu : Intrările. Al­ treilea­­ va re­trage intrarea. 4. Premiul Jockey Clubului, pentru armă­sari și epe pur sănge (constatați după regu­lamentul Jockey Clubului) de ori ce etate și de ori ce rasă. Distanța 3000 metri. Intrarea 200 franci. 1­­ premiu : 4000 franci, Al 2-lea premiu: 1000 franci. Alu 3 lea: va retrage intrarea. 5. Cursa de consolațiune: pentru caii năs­cuți în România, cari, alergându in timpul zilei, n’aru fi câștigatu unu ântăi sau unu alu douilea premiu. Distanța 1500 metri. Intrarea libera, Pre­miul : 1000 franci, P­O­E­Ț­I­­. RUGACINIA Tu pre ’naltă ființă, putere creatoare, Ce dai legi și­ armonie la ’ntregul univers, Și’n­sacra­ ți prevedere la flori și stelișore, Parfume și lumine împrumut ’al tău sare, Și încă strălucirea-i de timpuri nu s’a şters. Sublimă armonie, supremă potestate, A lumilor Părinte—Tu totul ai creat, Și Fiul tău cuvântul din viacuri depărtate, Cu legea sa cea sfântă de amor și dreptate Omenirea căzută la cer a înalțat. Ascultă rugăciunea, ce Domne se depune, L’altaru-ți de iubire, la tronu’ți de ’mnperat, De-o biată creatură c’un plâns de-amărăciune, Ca’n trista neagră nópte cuprinse de furtune Când martia e aprópe și ceru’nfuriat. Ascultă o Domne, dar ascultă multu sublime Duioasa rugăciune și glasu’mi tânguios, Și pace și unire la ’ntréga Românime De sus din cer revarse, ca pe toți se reanime. L’a patriei iubire la cultul ei duios. Revarse armonia, angelica iubire, In inime române a patriei amor Se pót’ajunge odată a gloriei fericire, Din ve­curi aurite­ a străbunilor mărire, Se potă și Românul a fi triumfător. Invațe-ne o Domne, învațe-ne-a’nțelege Ca uza, disbinarea-i unu rău nevindecatu. Dar pacea și iubiria, cerâsca’ți sfântă lege România spre progres ferice-o va protege. Și etern, etern o Domne, etern fii lăudat. Etern prin sfere ’nalte, în glasuri d’armonie, îngerii te laudă înalte creator, Iar pe pământu ți-aduce din sfânta poesie. O ruga umilita, unu suflu ce adie, Ce-o liră sfărâmată.—plăpândul muritor.— SONET LA D­UA Când ai ști, mult iubirta, a mea crudă durere Ce’n secret mă consumă și mă face se mor, Mi-ai da cu bucurie vr’o dulce mângăere Din inima ta blândă din ochiu-ți zm­bitor. Când ai ști mult iubito ce gingașă iubire ’Ți păstres pentru tine dulce înger de-amor, Mi-ai da cu doă șoptea raiului fericire Și-ai potoli din peplu-mi suspinul ard­etor. Dar vai! eu safer singur și ’ndurerea-mi tăcută Ca noptea făr’ de stele ca umbra nopții mută Uitat de tine dragă de ce se mai trăisc... M’ași duce, ab! m’ași duce se ascund cu mine’n mormânt Suferința amară și dorn mi de pe pământ, Dar tot mai sper la tine mai sper și te iubesc ! ULTIMILE SUSPINE S’a dus pacia-mi ferice din nopțile frumóse, Când singur în tăcere, sub cerul făr’de nor, Gustam în tainici visuri iubirea ta duiose, Mai dulce de­cât raiul cerescului amor. S’a dus dulciu-mi speranțe ilusti fericire, A vieței mângâere un vis amăgitor S’a dus cu densa tate ș’ ultima nălucire Se pot gusta vr’odată ferice al tău amor. De-acum nu’mi mai remâne decât o suvenire Din tot ce-avem­ mai dulce pe acest stralu păm­ânt, Din tot ce îmi da viațe și raiu și fericire Și’mi deschide-a atunci cerul... dar acum un mormânt. Acea dulce amintire, frumóse copilițe Blondină ca un înger, cu ochii ca cerul, Cu bucle aurite (senin cu luminițe) Și cu suris pe duse tainic ca misterul; E dulce la zimbire plăcută amorosă, Și tainica’ți privire ce duios m’au pătrus ; Dér vai, ce acum mi-aduce o marte fioróse E norul ce eclipse pre blândul tău răspuns. Ca floria vestejită de vântul tamnei­­ rece, Când söre nu mai are, parfumul ei s’a­ stins. Și eu lipsit de tine așa viața­ mi se trece, Și ’n nópte cu durere de sortă sunt ’npinsu. Și pace și speranță, ilustele mele, Ab­ departe de mine departe rătăcescu, Dar dorul și suspinul și albe floricele Pe mormentu'mi în taină ți-oru spune te iubescu. Gr. Gr. Bogdănescu Vaslui, 31 August 1875. 6 54321 7 54321 6 Curts a­di Casatis Scat. I. Luni 22 Sept. 1 Răzășii de Spria cu Dim. Roseti p. eșec. unui hrisov, 2 St. Dancov ci cu ereștii lui G Ilie p. păm 3 Oprea Ghimpețanu cu D.m. Vruse p. b. 4 Nec. David cu Dim. Vruse id. 5 Vintilă Tablă cu D. Vruse id. 6 sau Militari cu D. Vruse id. 7 Manu Ru­biucă cu D. Vruse id. Marți 23 Sept. 1 G. Badica cu D. Vruse. 2 Licsandru Verői cu D. Vruse p. d. 3 Păun Rab­uca cu­ D Vruse id. 4 Nec M­ucu cu D. Vruse id 5 Licsandru Cio­toriu cu D. Vruse id. 6 Ion Berindei cu D. Vruse id. 7 Gh. Bratu cu id. id. Mercuri 24 Sept. Ion Paiu cu Id. Vruse p. b. Stanu Ion Marin id. id. Stan­ciu Prună id. St. Filipu id. Stanicu Păsărică id. Stancu Radu Opr­ean id. State Răcnii­u id Vineri 26 Sept. Dim­. Angel cu Dim. Vruse p. b. Dim. Sabie idem. Const. Ciocan idem. Andrei Preda in­. Dobrea Ciocan id. Dobrea C­utoioiu id. Sâmbăta 27 Sept. 1 Ion Văgășanu cu Ihm Vruse p. b. 2 Marin Ventilă idem. 3 St. Sârbu id. 4 M­nea Ventilă id. 5 Hristea Ciocan id. 6 Stan Anca id. Curtea de Zs.zz.id­ Sect. II. Luni 22 Sept. 1 Gh. Dobrinescu și P. Stoicescu efect. 2 Stavăr Pironi id. 3 Al. Crupenschi cu Dim. Lalii­veniți. 4 Catinca Paneiu cu 6 Vasiliu id. 5 Ilie Amărăscu corect. 6 Dim. Stroe Stroescu id Marți 23 Sept. 1 Toma Visiteu vân^ 2 Dr. Leon Novaschi recursu contra decis­ camerei de acusație. Mercuri 24 Sept. 1 Mateiu Besnea corect 2 Panaite Cristea și P. Gripa­vcu^. Vineri 26 Sept. 1 Smaranda Diculescu vén 7-2 Vasile Manole crini. 3 Copel sin Leiba vân 7­Sâmbătă 27 Sept. 1 C. N. Homoricanu cu M Păltinenu vânZ-2 Panaite Popescu Docan cu Iorgu Juvara id. 3 Ion Tironi id. JSL n GH­EB «5 S­­tra TS s .a. la obiecte de seolă și in limbile fran­ceză germană, ungară, do­lin Profesor, in lași. Adresa la x adminisrația acestui ziar. Dr. X. Rcolicles. Doctor in medicină și chirurgiat Acoud­eur și Oculist de la facultatea din Viena are onore a înștiința pe o­­nor, public« câ dă «onsultațiilni in tote ficlele de la 9 —11 antemeridiane și de la 3—4 postemeridiane. Locuința stra­da de josu casele Posner. U m Care sa cunosc si bine limba franceză sau germană se cere la PENSIONA­TUL CHRISTER A. K­AR­AK­ASCH­I 2-3 PENSIONATUL. KriStS A. TT a Íréi “■•““Tț ■IÉBm étf UW MM* BSiatWliji S’au început cursul studiilor anului școlar 1875 —1876, pentru care se a­­nunc­ă spre știința părinților respectivi. SpTRA Galbeni sunt de data cu pro- WUÜ cu prina epotecă in im­mobile situate numai in orașul sau județul Iassi. Doritorii sânt rugați asa adresa la sub-semnatul strada st. Szer­ A Sumleantt. Miaie. Mal­vina. Strada Lăpușneami, lângă grădina Primăriei, aduce la cunoștința onor. Publicu, am venitu acuma de la Pa­risa, făcu cunoscutu că se descinde sezonul de la 15 Sept. cu un m­are asortimentu obiecte de toamnă și da iarnă: adecă capele, pălărie, coifi­e, bonete, lengerie, costiume, tunice d­cr etc. totu după moda cea mai nouă. Sperăndu că onor­­ea clientelă mă va onora și acum ca si in trecutu cu comenzi numeróse, promit esecutarea cea mai promtă cu prețuri moderate. S­a biolient ta dre­ WiÉatUin­Öj ptu fost magistrat de Tribunal, face cunoscut acelora para voiescu a'l onora cu increderea­­ lor ca esserci la profesiunea de avocat cu domiciliul in Urba Vaslui Se inserci­­nesc cu redactarea și a tot soiul da acte judiciare, urmăriri, etc. 0 țS 1 flUI .Se vinde, cu prețul mo­­b­iliu­iu­l (seratu o m­ara de abmi, portativă fondată pe stratul de Iernau in stare bine construită. D-nii dori­tori sunt rugați a se adresa la admi­­nistrațiunea Curierului spre a lua in­­formațiunele necesar ie. ISL-MASCAT Avis personelor ce dorescu a-și pro­cura costume de Bal-mascat, n'au de­cât a se adresa la sub-semnatul cu lo­cuința in ograda tetrului, care se des­face de tóte costumele ce compuneu pân’ acum garderoba tetrului cu pre­surile cele mai moderate de la 12 fr. păn’ la 1 fr. costumul. C. BALANESCU Artistu Român. VANZ­ARE Locul lăngă bariera lui Păcurari în mărime peste 18­ fălci proprietatea D-lui G. Platon, unde au fostu f­abrica de cărămidă a D-r C hac. Doritorii să se adreseze la D-lu Al. Vărlânesen strada Armenescă, proaspete au sositu la magazin­­. Ermacov 4* Comp. gAAA oi tineri, țurcane și țigăi sunt ilIUU de vânzare pe moșia Bârd­eștii din județul Vaslui. (6—20) Un professeur^s*;^ aussi la musique le violon désire eiitrer daus une familie honorable. S'adresser au '.Bazar Párisién. ■+>O il véneire una sută stoguri sân­­t pe moșia Aroné­iu, de la Jude­­­­­țul Iassi. Eseu i ia (îl; Salsoparciliu Colbert Unul din cele mai vechi și mai eficace remedii vegetale pentru curățirea sânge­lui in bulele sifilitice, sur­ilarea sângelui și erupțiu­neie. Me­oda întrebuințat',ei in limba română. Deposit general la Paris in farmacia Colbert Pasagiul Colbert. In Iassi la farmacia D-lui A. Racovitzâ.

Next