Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)

1875-12-25 / nr. 99

în raporta cu enormă poporațiune a acestei puternice ferițe fine, vomu studia emigrarea Germanilor în Francii, unde ne pare a avea unu estractu particularu de gravitate. In 1851, se numărau 57,000; de atunci acesta număra s’a măritu progresivu pănă la recensimentul din 1863, care denotă unu număra de 106,000. Aproape acesta era numărul Germanilor când isbucni resbelul. De atunci elu s’a micșorate într’unu modu singularu, căci recensimentul din 1872 nu mai arătă decât 39,361. Acestă micșiorare subită se esplică cu atâtu mai lesne c’uă mare parte din germanii stabiliți în Ifiia usisträ locuiau in Alsacia și Lorraine. In 1864, Alsacia conținea 27,410 (adică 25 h 1000 locuitori) și departamentul Moselei 16023 (cică 36 la 1000 locuitori). Restulu Germanilor care locuiau în Francia era respândita într’unu mare număru de departamente. Chiar în această stare de răspândire, credemu că stabilirea unei mari cantități de streini în țara nostră nu’i pote fi de câtu vătemătore. Se ne aducemu aminte, în adeveru, de legea ecuațiunii mijilacelor de viețuire pe care am espus’o la începutulu acestui articolu, pentru că ea e chipia unei mulțimi de chestiuni demografice: «Poporațiunea mea să e proporțională cu mirificele de viețuire disponibile* și se ne întrebăm ce făcu acești rivali streini care s’au instalatu în țara noastră. Mirificele de traiu de care dispunu sfiu cu alte cuvinte locurile ce’i lăsăm a se legea în administrațiunile noistre, în comercial și în industria noistră, Francesii nu sunt fire tot atâta de demni a le ocupa? Dacă Germanii n’ar ocupa aceste locuri, legea mirificelor de traiu disponibile ne spune că s’aru râdica răpede Francesi pentru a le lua ei. Dar se pa rce pfste că ei respundu totu așa de bine, ca și Francesii, la apelul muncii. La apelul muncii, fără îndouială, dar nu la alu tunului. In aicea r ajutorarea emigrațiunei inceteza, décá chiar nu se duce se ne combată cu avantagiele ce’i dau cunoascerea țerei ș’a limbei. Doctorul Bertillon. CRONICA JRTERNA. In ședința din 25 Novembre a Adunărei se dă citire la două proiecte de răspunsu la discursul tronului: unulu a majorității comisiunii și unul alu minorității, care se compune din I. Meitani. Le publicăm pe amândouă mai la vale, credemu însă ca dacă d. Meitani s’a dispărutu cu acésta ocasie de majoritate, d-sa n’a făcut’o decâtu pentru a mai alunga puțin din Parlamentu monotonia care, într’adevăr, a ajunsu de totu plicticfisă de când n’a mai remasu pe bancele lui nici unu oposantu. Camera a admisu proiectul majorității comisiunii. Măria Ta, Deputați ai națiunei, amu venit din tote unghiurile țarei pentru a saluta cu respectu și sinceră iubire pe Suveranul nostru, cu ocasiunea deschiderea sesiunei Corpurilor legiuitoice. Asupra proiectelor de legi depuse deja pe biuroul Camerei, vom cerceta propunerile făcute de Guvernul Măriei Tale și vom hotără ce va fi folositor țarei și intereselor ei. Vom fi totdeuna pătrunși de adânca răspundere ce avem înaintea națiunei de noui creațiuni ce n’ar permite resursele noistre generale. Țara doreșce liniște și odihnă pentru a lăsa timp, după ce și-a îndeplinit tonă obligațiunile sale, să se întărească basele organisărei nfistre. Am primit cu cea mai mare mulțumire scirea fericită că Guvernul Măriei Tale are să ne prezinte un budget echilibrat, deficitul de lei nouă șepte militine are să fie redus și acoperit prin noui resurse. Vom cerceta cu tonă luarea aminte budgetul rectificativ și mistificele de echilibrare ce ni se vor propune; vom căuta se aperam țara de noui sarcine, fără însă a dezorganiza serviciele indispensabile, nici a aduce tulburare și complicațiune, unde e trebuință de urmare pacinică și liniștită a așezărilor deja întocmite. Nu vom uita niciodată că e bine a nu cheltui un leu, când cheltuiala e zadarnică, dară a vârsa mili fine când cheltuelile sunt producât fire. Reducțiunile dară sunt bune, dară vom cugeta adânc asupra acestor împrejurări. In privința politicei nostre exteriore, putem sincer felicita guvernul Măriei Tale, pentru urmarea corectă, patriotică și curat națională ce el a urmat în evenimentele ce se petrec în cealaltă parte a Dunărei. Tivind cu atențiune acele evenimente, țara este totdauna cu Măria Ta în afirmarea viuelor sale simpatii pentru populațiunile creștine. Națiunea va fi gata a ’Ți da, Prea înălțate Domne, tot sprijinul putincior pentru a susține, în împregiurările de față, demnitatea națională, și, sub drapele desfășurate, a concurge la stabilirea unei stări de lucruri mai conforme cu interesele generale ale creștinilor. Posițiunea nfistră favorabilă de va permite a continua tot de odată calea reorganisărei nfistre interiore, desvoltând continu și întărind cu hotărîre instituțiunile nfistre democraticeliberale. Nu vom lipsi și cu acastă ocasiune" a Te încredința din nou, Prea înălțate Domne, că ideile de stabilitate, de ordine, de democrație și libertate au prins rădăcină adâncă în inima fiecărui cetățian. Sub asemenea simțimente, vom continua a trage atențiunea țarei în desbaterile noastre ; a lucra pe acel târem pentru a merita increderea ei; și a arâta Europei că pe marginea Dunărei este un popor mândru de trecutul său, dar un popor pacinic ce iubesce libertatea fără sguduiri continue și progresul fără sdruncinări succesive. Sperăm că ministerul ne va urma pe acestă cale, astfel armonia va continua între puterile Statului, și vom fi fericiți a contribui la realizarea aspirațiunilor legitime ale țarei. Să trăesci, Măria Ta ! Să trăiască Măria Sa Doimna! Să trăiască scumpa și multu iubita noistră României G. G. Meitani. In ședința din 26 Novembre s’a procedatu la tragerea la sorți a c omisiunii care trebue se înfogiascâ biuroul Camerei la presintarea răspunsului la discursul tronului. S’a votatu proiectul de lege pentru autorizarea deschiderei unui creditu de 380,000 lei spre despăgubirea comunei Iassi. In urmă s’a procedatu la votarea proiectului de lege pentru aprobarea transacțiunii comunei Galați cu 1. Grigori Eliade ca să se inlocuiască canalisarea orașului Galați cu facerea de pavagiu; votul însă a remasa nulit, din causa minierului insuficientu de votanți. In trei numere consecutive ni a fostu menitu se dămu trei sciri diferite in aceeși causă, dar care cu tóte aceste au trebuitu se producă mare sensație. Astfeliu, în penultimul nostru Nramu anunciatu furarea tesaurului de la Petrfisa (cloșca cu puii de auru) din Museul naționalu, în Nr. ultimu amu anunciatu găsirea tesaurului și prinderea turului, și astăzi avemu de anunciatu evadarea lui din arestu. Cine scie ce ne este reservatu a da lectorilor noștri, in Nr. viitorii, în acestă causă, deja destul de celebră dar care poate deveni încă mai celebră. Evadarea turului sacrilegiu s’aru fi efectuatu in următorul modu: Pantazescu- Popescu eșindu la privată, pe la firele 3 după mețsul nopții, însoțitu de trei sentinele, a săritu pe feréstru și s’a făcutu neveȚutu. Foile bucurescene—bine ințelesu afară de cele oficiale și oficiaise, spunu ca meterezele care servescu de ferestre și prin care se pretinde a fi fugitu turul suntu atâtu de înguste încâtu este peste putință celui mai subțire orau din lume se se pfită strecura prin ele ; apoi și înălțimea lor este astfeliu încâtu nu efste cineva sări făr’ a se stâlci. Pe lângă aceste mai avem de observații ca există una regulamenta Eată acum și aceste proiecte: Prea Indițate Doamne, Adunarea acesta a avut ocasiunea, în sesiunea extraordinară în care ați convocat’o pentru prima oră după alegerile generale, să dea probe că voește să conserve rezultatele dobândite de Adunarea precedentă în regularea cestiunilor de înteres public. Primim cu fericire promisiunea ce ni se dă de guvernul Măriei Tale, că budgetul anului viitor are să fie echilibrat și deficitul acoperit fără a recurge la noile sarcine; din parte-ne vom pune toată energia spre a realisa economiile posibile în împrejurările actuale. Negocierile ce se urmeză cu puterile garante spre a regula prin noile convențiuni Interesele nostre, suntem convinși că vor contribui a la o mai mare desvoltare activităței naționale, înlesnind transacțiunile comerțului, considerăm ca o politică înțeleptă a ceea ce se îngrijește a ne pune în contact mai regulat și mai strâns cu celelalte națiuni. In ce privește evenimentele cari se petrec în cealaltă parte a Dunării, posițiunea noistră ne permite a păstra o strictă neutralitate, fără ca să uităm ceea ce datorim și nouă înșine și puterilor garante. Făcând urări călduroase și sincere pentru ameliorarea forței populațiunilor creștine de peste Dunăre, sperăm că nimic nu va veni să ne distragă de la opera pacinicei nostre organisări interiore, pentru care nu vom cruța nici o silință, și avem convicțiunea că consolidând instituțiunile noistre, vom mări și forța de apărare a țarei. Preocupați de interesele generale, și convinși că prin o politică fermă și înțelepți vom putea tot deiuna să ne împlinim datoriile de representanți lali ai țarei, vom continua a da guvernului tot concursul reclamat de adevaratele trebuințe și aspirațiunile legitime ,vile României care pururea are dreptul să ne sără tate afecțiunile noastre și tot devotamentul. Să trăești Măria Ta! Să trăescă Măria Sa Djimna! Raportor: O N. Brăiloiu. cum I cs^gtBrarx^siaaaBC TesBus^^isauatii^— s care Interzice «restanților, sub orice protestu eșirei in timpul nopții din odaia lor, și care se aplică cu cea mai mare rngfire chiar Ziariștilor in prevențiune. Cum de nu s’a aplicații elu turului celui mi sacrilegiu ?! D. ministru de resbel însărcinaseră comisiune care se studieze diferitele sisteme de arme pentru a alege pe cea mai bună spre complectarea înarmării infanteriei române. Acastă comisiune se compune din D. colonela Slăniceanu, președinte, fii din DI), colonelii Hercule Arionu, locot,-coloneii Dabija și Pustia, și maiorii Dimitrescu, Cristodorescu și Robescu. Ea s’a pronunțații pentru pușca Lee, cu care nu ne ’nducimu că d-nul General Fiorescu va dota n curând armata noastră. D. ministru de resbelu a pus la dispoziția serviciului de transitu postalu și de voiagieri intre Giurgiu și Butciu cu șalupa cu vapori Mondurnea cu echipagiul necesarii. Dacă acastă șalupă nu va fi de ajunsu se va înlocui cu un bastimentu mai mare. Ofigierii cari voru face acestu serviciu se vor considera ca fiindu în misiune și vor primi, pe lângă solda lor, că indemnitate, de șase franci pe Zi; ei vor purta haine civile. Oamenii echipagiului vor fi asemine considerați ca în misiune și vor primi unu adaosu de soldă de 50 bani pe Zi pentru simplii mateloți și de unu leu nou pentru sub-ofițeri. Unu nou institutu de creditu este în ajunul de a începe operațiunile sale în țară. El se va presenta publicului sub firma de «Banca de Bucuresci». Consiliul sef de administrație se compune din DD: prințul Dimitrie Ghica, prințul Alexandru Știrbei, Vasile Boerescu, G. A. Ghermani, Klein, Avram Gheorghiu și Ștefan Sfinid. Suntu vr’uă șase ani de cându s’au deschisu liste de subscripțiuni spre a se oferi orașului Ploesciuă medalie comemorativă pentru curagiul civicu de care a datu probe, cându sub ministerul lui beizade Dimitrie Ghica reacțiunea a întrodusu pentr prima firă bâtele în alegeri. Resultatul subscripțiunilor a trecutu peste asceptarea propunătorilor lor și astfeliu în locu deuă medalie s’a pututu face uă statue care a și sosit deja în Bucuresci și se află depusă la redacțiunea Românului, păn’ ce se va alege in Ploesci locul unde trebue a se așeza. Acesta statue, de bronzu, are oă mărime imposantă, ea este de 3 metri 18 centimetri înălțime, și represintă Libertatea. Uă femeie care pe capu portă un bonetă frigiană, în mâna drepta lancea și în mâna stângă unu pergamentu jumătate desfășurata cu inscripția: Constituțiunea și Legea electorală. Consiliul de supraveghiare a Societății acționarilor căilor ferate române a făcuta cunoscute ca conviică pe acționari in Adunare generală estraordinară la Berlin. Ordinea grilei este acesta: 1. Raportu asupra stării negociațiunilor cu guvernul Princiara Românu . 2. Decisiune asupra propunerii de a se autoriza Consiliul de supraveghiare a continua negociațiunile cu guvernul Princiara Româna pe baza venderii căilor ferate, și eventuale, a Încheia tratatul de vcuzare in condițiuni care vor trebui se fie precisate. Romanul publică următoarea telegramă datată din Giurgiu : Scurtu, primarul acestui orașu și agiute alu regiei tutunurilor, acusatu în falimentul fraudulosu Mărginfinu, s’a depașit la pușcărie. Susțiitorul seu a plecatu la Bucuresci a cerut liberarea sau regularea magistratului independinte. Cn fire judecătorului care nu ascultă decât legea. Orășianii veseli, căci Scurtu nu era alesul lor. Rogii publicau acesta, spre a vede țara desordinea în punga creditorilor Margineni, făcută de omul ordinii. «Curierul Basarabiei.* Sub acestu titlu a apărute in Ismail unu nou organ de publicitte sub redacțiunea d-lui V. Poreanu. Era și timpu ca acestă parte a României se rădică v firea sa, căci ea pare a fi cu totul uitată de cătră cei din centru. Nimicu in adevăr nu vedemu făcendu-se pentru dânsa deși contribuesce ca și restul țerei la tóte sarcinele. Din parte-ne urămu vifită lungă noului nostru confrate și deie cerul să se pfită mândri întruă Zi că a contribuita la fericirea acestei țeri care azi, mai multu de câtu oricându, are nevoie de sprijinul fiilor sai. In momentul de a pune sub presă prim imn scriea că furul tesaului de la Petrisa a fostu prinsu a doua nfipte după evadarea sa de către unu epistatu, într’uă casă de prostituțiune. Joi in 27, la firele 11 ja. I. S. Domnitorul, in presența d-lor miniștri, inconjuratu de casa Sa civilă și militară, a primitu in sala Tronului, cu solemnitatea obicinuită, biuroul și comisiunea aleasă de Camera deputaților, pentru a presenta Măriei Sale adresa spre răspunsa la discursul Tronului. D. Dimitrie Ghica, președintele Camerei, avcetit adresa pe care amu publicat’o mai susu. înălțimea Sa Domnitorul a răspuns: Domnide Președinte, Domnilor Deputați, Primescu cu o plăcere atât mai mare adresa Adunărei Legiuitoire, cu cât ea afirmă și mai tare armonia ce domnesce și acum intre representațiunea țarei și guvernului Meu. Acesta armonie este de cea mai mare importanță de împrejurările de față. Unirea face pururea tăria unei Țari, ea ne a permis până acum de a privi cu liniște dar nu și cu nepăsare cele ce se Întâmplă in vecinătatea noastră. Simțimentele ce esprimați le împărtășesc și Eu; ele vor inspira și pe Guvernul Meu. Vă mulțumesc și in numele Doamnei pentru bunele urări ce Ni le rostiți. D-lui Fundescu, redactorele principate alu Telegragicului, i s’a intentate procesu de presă și s’a arestate preventivii. Etă manifestul ce d. Iin Ghica a adresatu alegătorilor sei in urma demisionări sele din Camera _din delul Metropoliei. Iubiții mei alegatori. Amu fostu totu de una mândru de sufragiere dv., și asta Ji, depunéndu mandatul ce ’mi-ați încredințatu, credu că împlinescu o datorie de bunu cetățăni și de înaltă stimă și recunoscinți către acei ce m’au alesu representantele lor. Alegerea in persona mea, care nu am alt titlu la considerațiunea dv. decâtu adâncul respectu ce amu avutu în tonă cariera mea politică pentru legile și pentru Constituțiunea țărei, amu considerat’o ca o protestare vie în contra violării esercitate cu atâta cutezanță asupra consciinței alegătorilor, ca o protestare în contra loviturilor ce se dă pactului nostru fundamental. O majoritate, când nu este libera espresiune a cetățenilor, nu putează nici consciința datoriilor către țără, nici consciința păsurilor și aspirațiunilor ai. Puterile sale, emanându de la guverau er nu de la națiune, nu o potu face decâtu a încuviința ori ce i se cere și a esige astfeliu în faptu unu guvernu fară controla. Amu considerat’o ca o protestare vie în contra corupțiunei, tovarășii nedespărțite al imixtiunei guvernului în alegeri, care a ajunsu pâni a înrola în agenții sei electorali chiar din clasele acelea pe cari legile divine și umane le-au creata numai pentru a propaga pacea și iubirea între cetățeni și a forma inima și spiritul tinerimei. Amu considerat-o ca o protestare în contra persecuțiunilor la cari suntu supuși acei cari nu se închină unui sistema care pare a nu avea misiune alta decâtu a distruge consclința cetățenilor, a înjosi caracterele și a năbuși în Români orice sentimente de demnitate și de independență. Amu considerat’o ca o protestare în contra haipei banilor publici și în contra concesiunîlor cari au ruinatu financele și au îngenunchiatu țara sub porfira datoriilor și imnosttelor, astfeliu încâtu astaji autoritatea destinată a veghia la securitatea și la respectarea persoanelor și a proprietății nu are altă îngrijire decâtu a alerga după voturi ministeriale și a strînge impozitele cari nu se mai potu împlini decât cu bătăi și cu véntarea silnică și pe preciuri nepomenite și necrezute a vitelor și a celor alte instrumente de muncă ale plugarului, a ruina pe arendași și pe proprietari împingându zelul guvernamental până la torturi. Persistența guvernului de a urma unu sistema fatal face cu neputință și inutilă prezența unui oposantu în mijlocul unei majorități unde nu există decât o singură voință, și nu remâne decâtu a-i lăsa toită răspunderea consecințelor la care espune țara. Primiți, domnii mei, încredințarea stimei și recunoscinței mele. lon Ghica. Dltele EXTERNA. Situațiunea Românilor te imperiul Austro-Ungaru după «Ziarul politic» din 24 Novembre. Fam, cu evenimentele din Orienta nu pote fi indiferente nici guvernului de dincolo de Leitha, nici celui ungara atitudinea Românilor. Acesta atitudine nu se poate manifesta prin Ziaristică. Pentru acăsta suntu legile Tresei și Procurorii. Inse pe tribuna parlamentară se stfirce pieptului opresatu câte unui strigăte de durere contra legei de Prese și a Procurorului. Ca unu astfeliu de strigăte de descsperare se poate considera discursul deputatului românu Barlea pe cari l’au ținuta cu ocasiunea dezbaterii budgetare în dieta de la Pesta. E pre adevărata că oratorul au fost necontenita intimpinata și întrerupte de râsete și protestări în timpul discursului seu în modul celui mai nepomenita, și la fine, discursul seu nu au găsitu în nici unu ZLru ungurescu sau nemțescu, unu aziiu sau numai o pomenire că au fostu rostita. Cu tote aceste manevre nedemne, adversarii nu au câștigat nimica. Discursul deputatului românu Barlea nu e unul din acele cari țintește a face sensațiune, ci e adevărata espresiune a întregei populațiuni române de sub scutul imperiului Austro-Ungaru. Acestu discurs« de care nu se vorbesce în nici unu Ziaru austro-Uigaru este ecoul populațiunei întregi române. Față ce au Zou Barlea: Pe cându impositele, la care noi Românii contribuirau așa de bine ca și ceilalți din imperiu, se cheltuescu cu misifine p Pentru înființarea de Bulevarde, Teatre, Convervitorie și alte articole de lucsu de azeiamea natură, șefilele române mi suntu subvenționate cu unu creițaru macara. Mai multu încă, asistența scfilelor întreținute pe sama noistră e în pericolu, poprindu-ne de a primi subvențiuni din alte pǎrți, confiscându-ne și cărțile românei .Strigate din tote părțile, bine vi se face. • T Pe câmpul justiției asemenea suntem tratați ca niște Paria. Autoritățile ceru ca tonte suplicite se fie dresate în limba maghiară, avocaților li este interzisa de a apara clienții loru în limba care ei o vorbescu, și chiar condamnatului i se cetesce sentința in limba maghiara, deși elu nu înțelege nici unu cuvânta. (Strigăte: așa e bine). Acesta e contra legei naționalităților, care treime se fie respectată. (Râsete pe băncile deputaților ministeriali și strigăte: legea trebue casată). Cându cineva se săluezee ministerului asupra acestora abuzuri, ministerul respunde că nu poite face nimicu, și cânda cineva merge mai departe invocând« majestatea atuncea acela nenorocite » tratatu ca unu conspiratore, maltratata și permentat«. Gâlegea electorală a Transilvaniei e o injustiție flagrantă contra Românilor au mărturisit’o singura ministrul Tiza pe cându era încă capitala oposițiunei. Fiț spuse se avem pacienții, elu ne va procura ajutori«, dar cu toate aceste asigurări, noua lege electoralii au devenite mai draconică contra noistră, astfeliu încâtu cea mai mare parte a populațiunei transilvănene au fostu serisă afară din legislativă. Și toate aceste se petrecu în Ungaria, într’unu timpu unde în Turcia se dăduau trade prin care se ordonă tuturor autorităților a trata în limba națională a fiecăruia ce va fi stându înaintea autorității respective. Dar pe cându în Turcia se manifestă astfeliu de liberalismu, Ungaria nu înceteză de a striga necontenita, pe toate tonurile, câ ea este alesa de providență de a civilisa Orientele. * Mie însemi se pare că popfirele din Orientu nu pre dorescu o astfeliu de civilisațiune și o astfeliu de libertate. Mai multu încă, suntu convinsu că dacă cineva aru încerca de a li impune civilisațiunea și libertatea maghiara, ei s’ar opune cu armele de a le primi. Pentru a fini, vă declara când românii din Ungaria suntemu mai reu tratați decâtu popula,iunea creștină din Herzegovina. (Mare sgomotu), care sau rezutu nevoita pru a scapa de jugul sclăviei a pune mâna pe arme. Prin urmare nu potu vota guvernului budgetul ceruta. JP. In Zi’wului Hon8 din Pesta, organul oficios al guvernului unguresc și in special al d-lui ministru președinte Tisza, cu data de la 26 Nov. st. n., găsimu următoarele: «Astăzi, la firele 5 după aiiezi, secțiunile camerei s’au intrunit in ședințe, ca să deschită convențiunile cu mai multe sfaturi, depuse pe biuroulu Camerei și de acolo trimise in dezbaterea secțiuniloru. Toate aceste convențiuni s’au strecurata aproape fără discuțiune. Singură numai convenția comercială cu România a produs firecare luptă de opiniuni in două trei secțiuni. Discuțiunea insă era prea calmă, ca să’i atribuim vreun caracter oposițional serios. Tot ce merită să fie însemnat este, că in secțiunea a IV, din care fac parte și câțiva membri din estrema-stângă, puntul relativa la drepturile jidovilor din convențiune a produs o violentă discuție, care — prin asociațiunea de idei— n’a lăsat neatinse nici drepturile jidovilor din Ungaria.* Tot in același număr al Ziarului Hun găsim și o revistă prea interes uită, pe care o reproducem in extenso: «Două concesiuni ni se cer prin convențiunea comercială cu Românii Zice Hon—scutirea de vamă a cerealeloru și reducerea taxei vamale pentru vite. Prin ambele concesiuni aducemu saciTența de o parte Austriei pe de alta României, dar nici de cum astfelu de sacrificii, cari se atace interesele noastre. Nu negăm concurenți ce ne fac cerealele străine, dar nu credem totodată că prin menținerea taxeloru vamale puse astăli in aplicare, acea concurență să se poită nn podeca.