Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)
1875-02-23 / nr. 15
Andi al lll-lea Ar 15 fani Ilidefinra 23 Februar 18Î5 Preciurile Ibonamentelor IN IAȘI pe an 20 fr.— Pe semestru 10 fr. Pe trimestru 5 fr. IN DISTRICTE pe an 24 fr. Pe sem. 12 fr. Pe trim. 6 fr. Pentru Austria 30 fr.— Italia 40— Franța 46 INSERȚII,NI ȘI IlECLAME rendul 60 bani SCARI TOCA PE y 1 fr. Epistole nefrancate nu se primescu. (Jmu Nr. 30 butii FOAEA INTERESELOR GENERALE Proprietar si Administrator Th. BALASSAN » ciiu nea ssiL awmi a» isse mi es* i ■ [UNK] .0 «»«iSfcfl.am.1H öPjí. STIL VECHIU piUA _ FfiUIAR ' ~ ' * 28 Duminică. ■ £ 24 Luni = 25 Marți. 26 Mercuri. 27 Joi. 28 Vineri. 1 Mart. 1 Sâmbătă. PATRONUL.pl LEI ier. Policarp (lasat brâncă) -iasi a 2 an fiare c. s. Ioan Botez . P. Tarasiu Arh. Const. . P. Profiiiiu Ep. Gâzet uv. Pă. Procop. Decapolit. uv. Pă. Vasilie Mărturisit, uv. Mart. Evdochia. CANIEI WIbA ! Rasfiritul Sorenni Aputul Streini STIL NOU | piUAJ PATRONUL OU_EI j R.uriol Strein. j A?«» ORE HUI. . OHR «Iris La 24 FeV. la —I . FEVI1UAR — r . " O i. AUS • m* "»!.* 6 28 I 5 57 a ore și 10 ° 7 Duminică. Tamas. 6 28 5 57 C 26 I 5 58 m lumină no * 8 Luni. Inhanu 6 26 5 58 6 24 1 5 59 uă țlina cu 7i 9 Marți. Franciscu 6 24 5 59 6 23 1 6 0 zapadă și a »— 10 Mercuri. 40 Marter. 6 23 6 0 6 21 1 6 1 p01 moină și ** 11 Joi. Heraclia 6 21 6 1 6 19 1 6 2 calciu. 12 Vineri. Gregorie . 6 19 6 2 6 15 16 5 13 Sâmbătă: Rosina 6 15 6 5 Affair Join íiiSra I*recitirile A»> tincüi; morii PAGINA I 50 b. Pag. Ill 30 b Pag. IV 10 6 litru FRANCIA : se primescu anunciuri c bn:f la D EUGENE DRAIKE rue Drouot 9 Paint AUSTRIA și GERMANIA la D. PHILIPPin Reichsrafbsplatz Nr 2 și la S. țșu- SSE, Sederslätte Nr. 2 Wall. PeutrA la D. EUGENE IVII.CÜQ Londra 81 n Street. E. C. nepublicate se vom arde. Unu Nr. 30 bani Jttermain. 5 m ls»«« ARMATA RUSIE!. Unele Șuare, și mai alesu cele polone de unu timpu incece revinit asupra concentrărilor de trupe in mase mari in districtele limitrofe ale marelui imperiu Rusu, deducându din aceste concentrări apropiata isbucnire a unui resbelu ruso-germanu. Le lăsăm la o parte discutarea verității] acestora vitete respândite de ziarele polone, și se ne ocupămu de starea actuală a armatei russe, căci pănă in momenta nu se arată nici unu nour pe orizontele politicii, ce am putea tulbura buna înțelegere de ăna acuma a acestora dune mari puteri, deși nu puteam jura că mai tăiam, Germania nu va fi silită de a-și intorce armele contra Rusiei. Pericol nu este pentru momentu, dară o prea mare încredere nu ar fi bine explicată: dacă ne aruncămu privirea asupra Franției, acesta nu ne scutesce de a ne arunca ocini din cându in cânduși spre Niemenul Acolo in timpu de 10 ani s’au operații o mare modificațiune in armată, a cărei valóre nu trebue a se trece cu vederea. Rusia s’au organisatu. Amarele secțiuni ce le-a primitu in resbelul din Crimea, nu le-a nesocotită, totu astuleliu deși nu au luatu parte activă la resbelele ce s’au succedatu in ultimii 10 ani, Rusia au profitată multu căci s’au instruitu, culegendu esperiențele făcute de Statele ce erau in luptă. Reorganisațiunea armatei ruse începu pe la 1860, fusese întreruptă prin revoluțiunea polonă, și continuă, după totala înfrângere a acelei revoluțiuni. ce pentru totudeauna luase speranța Poloniei de a mai putea face o revoluțiune. Meritul escepționalu a acestor reorganisațiuni militae cu dreptu cuventu trebuie atribuite generalului și ministrului de resbelu Milutin, carele se póte numi cu dreptu cuventu unuRoon alu Rusiei, ba am pute ijlice fără exagerațiune, că meritul lui Milutin pentru reorganisațiunea armatei ruse si mai mare decâtu acela a lui Roon, fiinducă creatorele actualei armate prusso-germane e chiar insuși imperatorile Wilhelm și nu Roon. Era unu timpu cându se credea că reforma armatei ruse este definitivamente efectuată, dară resbelul dintre Germania cu Franța au schimbații ideile multora reformatori pe acestu tărâmu încâtuși Rusia sub impresiunea efectelor resbelului de la 1870. Își pute țce, că reorganisațiunea armatei sale nu e corespund tetóre timpului și că nu trebue a se opri aice, dacă nu voește ca la prima ciocnire cu armata germană se nu i se prepare și ei un Sedan. Se ne ocupă cu acum specialmente de armată, lăsându la o parte politica. Armata rusă se compune din : 1) armata regulată, 2) Reserva, 3) Trupele locale, 4) Trupele iregulare (Cazacii) și al 5) glota. In armata regulată unitatea administrativă e la infanterie și la cavalerie, divisiunea la artilerie brigada. Armata numeră astăzi 47 divisiuni de infanterie. Fiecare din ele se compune din două brigăzi, brigada din 2 Regimente. Regimentul din trei batalione. Puține regimente, cum de exemplu acele ale Caucasului au câte 4 batalione. împărțirea de la divisiune in josn e aceiași din armata germana, totu astafel iu batalionul pe picioru de resbelu numeră 1017 ómeni. Escepțional inse e împărțirea batalionelor căci ele au 5 companii, și anume 4 de linie si 1 de vânători, a căror etaju pe picioru de resbel e de 180 omeni, prin urmare cu 4 mai mică decât la germani. Compania formeza in privința administrativă cea de pe lrmă subîmpărțire, și după nonele reglemente de exercițiu ea a devenita in privinta tacticei linii corpu propriu. Afară de divisiuni mai suntu incă 8 brigade de vânători fiecare de câte 4 batalióne. Era vorba de a se desființa aceste brigade, asemenea și companiile de vânători și de a se înființa in locul lor regimente cu câte 4 batalióne. Armatura infanteriei puse pănă acum se află totu incă in studiul esperimentării. S’au încercații mai multe sisteme până in fine se adoptase sistema lui Berdan. Calibrul e de 11 milimetri, bataia de 250 metri, și se laudă efectul produsa. Pănă acuma iise numai o mică parte a armatei e înzestrată cu aceta armă și e probabil că voru mai trece vreo 12 ani, pănă ce armata intrega va fi posedându acéstu armă. Cavaleria russă, ce după resbelulu din Crimea au suferitu o însemnată reducțiune, se compune actualminte din 10 diviziuni, din care 2 aparținu Gârdii și 1 se află in Caucazi, din cele 7 diviziuni de Cavalerie ale armatei, fiu care se subimpărțeste in trei brigade câte de 2 regimente, regimentulu de 4 escadrone: diviziunea caucază are numai 4 Regimente. Intre cele 12 regimente ale gărzii se afla și 2 regimente de Cazaci câte de 1144 omeni, 4 regimente de Carasieri, și 1 regimentu de Grenadieri călări. In generalii in Rusia suntu trei specie de arme, și anume: Dragoni, Husarii și Ulani. Armatura, escepționându Diaconii, a întregii cavalerie e in șir Chi 1 Lancia, pe cându gnilu alu II-lea chiar și la Ulani e sabia, la Ulani și a Husarii carabina nouă. Kiurasierii Ortății și fii Iu alu 2-lea in locu de carabină, revolverulu. Shingonii, ce nu căzu de necesitate discalecă și combătu pe roșu, suntu înarmați cu pușcă și sabie. Uriu regimentu de Cavalerie pe picioul de resbelu are 813 ómeni. Fiindu înse ca 184 ómeni nu suntu călări, se compune regimentulu inclusiv ofițerii de 629 ómeni. Artileria in urma resbelului franco germanii au fostu forte mărită. Apreciându noile esperiențe numerulu tunurilor au fostu sporiții in proporțiune cu armata, astfel iu că astăzi acesta armă stă pe același nivel, ca și artileria celorulalte puteri europeene. Acesta s’au operatu la 1873. In Rusia fiecare diviziune de infanterie are o brigadă de Artilerie pedestră, prin urmare Rusia poseda 47 de brigăzi de artilerie. Brigada înainte de 1873 se compunea din 4 baterii, acuma insă s’au adâogatu câte 3 baterii grele, astfeliu încâtu astăzi ea se compune din 3 baterii grele (nouă fanți) 2 uși0re (patru fanți) și 1 Mitraileuse. Rușii au păstratu pentru baterie cifra normală de 8 tunuri (ca și în Prusia) Brigada se compune din 48 tunuri fiecare turnu e trasa de 6 cai. Artilerii călări formeza brigăzi câte 2 baterii (4 funți) O asemenea brigadă e atașată fiecărei diviziuni de Cavalerie. In total, artileria călare se compune din 156 tunuri ceea ce in comparațiune, cu artileria staturilor vecine e forte mică. Materialul tunurilor e bronzul, decât se pare că se vom reintorce éreși la sistema tunuriloru de oțelit. La fude sunt mutate de fieru. Carele de munițiune se tragu de 3 cai, voru fi înse reimplasate prin care trase de 6 cai, și care voru putea priimi după munițiune ca pana acuma. Artileria de fortificațiune numeră 2 parcuri de 504 tunuri de diferițui calibru, cea mai mare parte înse suntu de sistema nouă și se încarcă pe la culasa. Trupele de ingenieri se companii din sapieri și pontomen. Inclusivu parculu Geniului și alu telegrafului, corpulu ingenierilor după terminarea reorganizațiunei in care se află acuma va fi de 19182 de ómeni. Trupe pentru serviulu căilor ferate pană acuma nu esistă incă, și nici că an unu train specialu. Fiecare corpu își are trai nn lu seu propriu, și care e destulu de mare. Cifra trupeloru, de pe piciorulu de pace la celu de resbelu diferă, din care cauză punerea pe picioru de resbelu nu se póte intotudeauna efectua cu ușurință. Atâtu la artilerie câta și la infanterie esistă 4 norme pentru efectivulu ómenilor : efectivul obicinuiții, efectivulu măritu în timpu de pace, și efectivulu in timpu de resbelu. Cea de pe urmă la infanterie in timpu de resbelu se măresce incă pe atâta de râtu e in timpu de pace. Si artilerie diferința e mai mică, la bateriile de (9 funți) numai 50 de ómeni astfeliu incâtu mobilisarea se efectueza ușorii. Multu mai greu insa e de a pune pe picioru de resbelu caii necesari, fiindu că la bateriile grele trebueseu circa 150 de cai și la cfele uși ore câte 100. Regimentele de cavalerie se ținu in permanență pe picioru de resbelu, și pentru a trece din starea de pace a acea de resbelu e suficientu câte 16 cai de escadronu. Magnifica introduciune a sistemului germanu de a avea un a 5 escadronu s’au unu escadronu de reserva, nu esistă la Ruși. Pentru îndeplinirea acestei lipse, iecare regimentu are 184 omeni fără cai insă. instruiți de a putea îndeplini pe dată lipsele ce saru ii intr’o campanie. Linia totală a numitelor corpuri a armatei regulate se compune de peste 700000 de ómeni. Se escînda ii se ininde, carele nu potu fi tra^emn«țn.... in cazulu unui resbelu european din cauza prea marei depărtări. Acele trupe care stau in Europa și care la orice momenta aru putea intra in aeruire, au pe piciorulu de resbelu următorele mărimi: 492 batalione infanterie cu 500364 ómeni 24 „ Vânători 19752 220 escadroue Cavalerie 32708 265 baterii de campu 56754 16 batalióne sapiers poit. 16256 Parcuri de munti. Geniu și teleg. 22802 Totalu 648,636 omeni FOILETONU TRAGEDIILE PARISULUI ** Unu paisegenu parigiauu. (Urmare) — Uitătorii... — Ilise elu presentându’lu junelui. — Iți recunosci semnăturile, le ne și’n regulă proveate cu proteste, asignațiuni, judecare’n lipsă, oposițiuni, sentințe definitive, comandamente etc. ? iu scurtu, tóte buruenele lui Sântul Ion! — Cum au întratu în mânele d-tele aceste bilete și hârtii?— întrebă: Andrei înmărmuritu. — In modul celu mai simplu...— response D. de Crox- Dieu.— Scoborându-i dă din trăsură la porta oțelului d-tele, acum două ore, m amu găsitu nasu în nasu, pe trotuar, cu portaresul care venia se pură secuestru însoțitu de duoi practicanți ai sei.. duci bieți păcătoși cu înfățioșarea desgustătore !— Unu dejunu căptușitu cu unu secuestru.. Dopurile butelielor de șampanie sărindu în sufragerie, pe cându în salonul de alături portărelul își încheie procesul-verbau, ce temă nesecabilă de locuri comune pentru unu filosofu ! ei, ce flici ?... — Și ai plătitu ?... — Natural minte, de vreme ce eăca piesele pe care suntu forte fericitu a ți le da... — A ! domnule barouu, un astfeliu de procedare este atâtu de guerosă, încâtu e de necrezutul— Dar în ce încurcătura me pui, D-zeul meu ! — Te punu în încurcătură!... Eu ? Cum ! — Fâr’ îndudela... Iată-me datornicul d-tele...— Datoria mea devine că datoria de amiu uă datorie sacră prin urmare, și cum se mă achitezu de ea?... — Nu te neliniști de acesta bagatelă și haide se vorbimu de lucruri seriose...— Credu ca acestu biletu nu’i singurul ? elu are frați gemeni cari alergă prin lume, nu’i așa ? — Vai! — Pentru vr'uă sumă mare ? — Vr’uă douăzeci și cinci pân’ la treizeci mii de franci... — Pre bine ! voiu aviaa... Dar încă vă dată, scumpul meu copilu, nu te gândiai la sinucidere fiindu ca ai subsemu bilete pe care îți este cu neputință a le plăti la scadență?— Decide-te a mĕ pune’n curentu — Mijlocul de a'ți refusa ? — Declaru ca nu e nici unul... — Vroesci se'ți narezu trecutul meu?... — Da. — Va fi uă narațiune forte scurtă... — Cu atât mai rău... — Și acesta narațiune -ți va da uă opinie deplorabilă de puterea sufletului meu și de energia mea morală.. — Suntu ângerul indulgenței!— haide mergi de a dreptul! — Ce doresci se cunosci mai ântăiu ?... — Totu...—începe car de la început și nu te mai opri... — Sciu forte puține lucruri despre mine... Adineare m’ai întrebatu care’mi e versta...— „Douc-feci și trei séu done-deci și patru de ani, credu* - ai adăogitu...— Eu amu respunsu printr’unu semnu afirmativa pe care erai liberu a’lu interpreta după plăcu...— Adevărul este ca nu sciu absolut aminte cându suntu născutu, și că nu cunoscuseamu familie... — Ași!— Dar acestu nume de San Remo ș acestu titlu de marchisu ?... — Suntu proprietatea mea legitimă... Vei vede cum... — O! fii siguru ca nu’su vr’unu aventurieru... — Acestä avere aparentă ?.. — A fostu reală timpu de mai mulți ani,-ș'apoi era fidele. Cându îmi întrebu memoria, mă vădu unu băețelu, trăind la țară, pe malul unui rîu, la nisce ómeni buni pe care’i credemu că suntu tatălu și muma mea, și lângă unu altu copilu de aceeși vrâstă cu mine pe care’lu uumiamu fratele meu. — Departe de Paris ? — La cincispre-zece sau douăzeci de lege, póte. — Acésta vieță câmpenescă, durata ea multu timp ?... — Mi se pare că trebue să fi avutu aprope de șapte sau optu ani, cându unu străinu, pe care nu’lu amu mai văzutu de atunci, venise mă iea spre a mă aduce în Paris... — Ascepta, te rog... Pe când trăiai la acei buni ómeni, pe malul apei, nu te visita nimeni ? — Nimeni afară de uă domnă care veni de două sau de trei ori celu multu, și care în fie care dată mă îmbrățiașă tare și multu, plângăndu de ajunsu... — Nu te-ai întrebat niciodată cine puté fi acea domnă? — In urmă dar multu mai tarz U amu presupusu că era muma mea... — Cum Ți-o aretă amintirile ? — Intr’unu modu forte vagu... suntu uă sută de probabilități contra ura că, dacă a’și vede-o astăzi, nuși mai cunosce-o... Imi amintescu numai că era palidă, blondă, și îmbrăcată ’n negru, are infațioșarea forte jună și ’mi pare că apărț'ne unei rase cu totul deosesebită de acea a filițelor interiore in mijolocul cărora trăiamu... — Mi-ai spusu că unu străinu venise se teme din satu spre a te aduce’n Paris.. spre care sfîrșitu ?.. — Istoria mea de la începutu, nu e nici cum romantică... Acestu străinu vroia numai și numai se mă așeze la colegiul Ludovic cel mare, in clasa celor mici... abia dacă sciamu citi și scrie... — Și apoi ? — Petrecui Zece ani în colegiu, far’ a primi uă singură visită, și cu tóte acestea ei fură Z’ an’ fericiți... Uamarazii mei avură deuă camdată ore și care greutate a smerta isolațiunea absolută în care mă lăsa familia mea (déca avému vre una), dar eu primiamu în fie care săptămână, din mânele economului, uă sumă relativu considerabilă, și împrăștiamu în jurul meu în modu liberalu muncele de guma, biletele de agate și acadelele... Pe de altă parte întorceau înapoi bobârnacele cu uă liberalitate nu mai puținu apreciabilă și în curându lui încunjuratu de uă considerațiune forte mare. Eramu muncitoru. Profesorii mă declarară inteligentu.— Dorința de a mă distinge, de a ajunge la rangul utității și de a mă mențină în elu, îmi dude pinteni. Făcui studii escelente și trecui bacalaureatul în condițiuni bune. Vârsta reflecțiunei sosise. Unu lucru începe a mă preocupa multu, adecă: Ce voiu face cându voiu termina clasele? sau mai bine ce aveu se facă cu mine?... XVII. — Acesta întrebare— întrerupse baronul de Croix- Dieu—era într’adevĕrut palpitantă...—In ce modu fu ea resolvată ? Andrei de San Remo reluă: — „A doua zi după ce ’mi trecui esamenul de bacalaureatu într’unu modu strălucitorii, ceea ce era preșicumu încoronarea studielor mele, mă preumblamu singuru și forte tristu în una din curți, căci vacanțiile făcuse din colegiu unu pustiu întinsu, cându veniră se’mi deie de scrie că cineva mă chiamă în cancelarie. „Inima’mi se bătu... „Cine scie dacă dómna misterosă, palidă, blondă și îmbrăcată în negru în care gîcisemu sau crezunemu a gîci pe muma mea, nu avș să mi se descopere in sine — Alergat...—Uă descepțiune mă ascepta.— In locu deuă femeie văzni unu june naltu, cu bună înfăcioșire. — „Domnule—îmi z'se acestu jline—suntu scriitorii principalu la D. F..., notaru în Paris, strada Bellechasse...Patronul meu m’a însărcinatu se vefăcu cunoscuta că aveți se părăsiți acestu colegiu pentru a nu mai întră în elu...—Provisorul este avisatu de plecarea d-vóstră.—Bine voiți a vă lua Z ,ia b,llia fi,r’ î'hi r Țre și mă însoți la studiu. .—Patronul meu se reserve^ a vă face însuși comunicațiuni importante^ relative ^ ni situațiunea ce veți ocupa de acum înainte în lume.... „Nu te voiu pune de locuri narare, scumpul m u baronii, afirmând :’ți că preparativele mele fură repede terminate. Dece minute ’mi fură de ajunsu pentru a mi lega valisa, și cinci pentru a lua concediu de la provisoru care’mi arătă multă simpatie, îmi esprima părerile sale de rău de a se despărți de mine, și uittăcu complimentu relativu la viitorul meu, pe care are oreșicare motivu de a’lu presupune strălucitu... „Uă birjă adusă de primul scriitoru, ascpta la pofta colegiului. — Îmi puseră valisa în acesta birjă care na conduse ’n strada Balle-chasse „Notarul mă primi într’unu modu forte bine-voitoru și înțeleseiu lesne că mă privia cu uă pré mare curiositate. — „Mi s’a datu a spera, domnule,— îi ^iseiu^cu că nisce revelațiuni interesante mé asceptă aici... Nu vă voiu ascunde-o că m’ași crede cu deosebire felicitu, dacă’mi ați spune cine suntu... — „Domnule și scumpe clientu nou,— îmi respunse elu zimbindu,—mi s’a lăudatu multu inteligența d-tele... —Ai înțelesu dar fără nici uă înduoială, și de multu timpu deja, că trbuiau se esiste neregulantăți grave la starea d téle civilă, dacă chiar acésta stare civilă nu aru fi lipsindu cu totul... „Respunseiu afirmativu: — „Nisce persone care nu sciu pentru ce motive, nu unu viu interesa de d-ta, și teate de 5 altmintrelea mi suntu cu totul necunoscute,— urmă notarul au luatu preșicare măsuri pentru a îndeplini nesuficiența seu absența stărei civile în chestiune... Ea ca titlurile de proprietate a micului domeniu de San Remo, cumpărații în Italia pentru d-ta... Acestu domeniu, trebue se-ți o spunu, nu raportă absoluta «itaiiu, și clădirea desern-