Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)
1876-01-01 / nr. 1
țe telegrafisză din Constantinopole la 6 ianuarie că Cornițele Zichy a făcutu oficialu uă comunicare vizirului relativu la proiectul Andrassy. Vizirul a respinsa ideia unei mediațiuni străine și a disa că Porta va da ea insăși populațiunilor sale garanții pentru reforme. După un telegramă particulară din Constantinopole s’aru fi descoperiții acolo zilele din urmă uă conspirațiune torte ’ seriosă. Unu mare numeru de Turci fanatici aruti formatu proiectul de a măcelări intr’uă nópte, anume otărită dinainte, pe totă populațiunea ceștină din Constantinopole. Poliția se zice că aru fi făcutu mai multe arestări. Uă altă telegramă adresată din Viena Agenției americane vorbesce de uă altă specie de conspirațiune. La Belgrad sar fi descoperiții unu complotu aiu cărui scopu aru fi de a înlocui pe principele Milan prin principele Karagheorghevici. S’ar fi operatu numerose arestări. Autoritățile ungare au pusu mana pe 40 lății conținendu 50,000 cartușe destinate insurgenților bosniaci. Se scrie din St-Petersburg Gazettei Bursei, din Berlin, că guvernul rusescu a plăntit a rădica in anul acesta la 180000 ómeni contingentul armatei de uscatu și de marină, care era ficsata de cinci ani la 150,000 ómeni. Acesta sporire este considerată ca absolut aminte necesară, și va da guvernului facultatea de a pune in orice momentu pe picioru de resbel armata activă, forțele locale și reserta. CRONICA LOCALA. (Onomastica Metropolit u- 1ui) Duminică, 28 Decembre, fiindu diua onomastică (Sf. Iosif) a înalta Pre Șânției Séle Mitropolitului Moldovei și Sucevei. Serviciul divinii s’a sevârșitu în biserica catedrală de cătră însuși înalt Pre Sânția Sa, asistatu de înaltul eleni, după care părintele Mitropolit» a primitu în sabinele Mitropoliei felicitările clerului și a numeroși cetățeni, precum și multe telegrame de felicitare. (Teatru naționalis"). In astă seră se va representa, pentru prima oră în acestă stagiune, „Jianul“ căpitanii de haiduci, Dramă vodevil în 4 acte. (Baiu.) Sîmbată, a .Tamariu, va ave loc al doilea baiu alu Reumiunei Femeiloru Române. Scopul măreții pentru care se dau aceste Baluri precum și distracțiunea plăcuta ce cineva găsesce biele, ne scutesee desărcina de a mai îndemna ne public se fac parte la dânsele, căci chiar tar’ de acesta suntem siguri ci sala va fi plină. ***K Proces interesant. Pentru mâne, 2 Ianuariu, este la ordinea Ulei înaintea Curței Apelative de Iași, nu mai stim pentru a câtea oră, faimosul proces Bosie-Georgandopttlo-Meer-Hofer-Rosnovanu. Credem că celu puțin acum se va dauă soluțiune. (Omorii.) Ni se scrie din Veresel că la 23 Decembre posesorulu moșiei Beneștii, evreul Moise Costener priglend pe un locuitorii din acelu satu care’i fura pene de la iu hambar de la arie, in locu de a’iu trada ustiției, l’a maltratatu împreună cu vechilul seu într’un mod atâtu de îngrozitor încât a doua li nenorocitul a și muritu. Ni place crede că parchetul avertisat va lua mesujele necesare pentru pedepsirea ucigașiloru. Demastarea acestui fapta o ținemu de la uă personă demnă de totă încrederea. *** (furt prins.) In ziua de 24 Decemire s’a furatu de la d. Nicolae Rosetti Roznovanu un port-moned cu 17 galbeni, turul fa prins de Comisia respectivă și s’a tractatustiției. FI este un servitorii din acea casă nume Costachi Albu, la elu s’au găsitu și ofi banii furați. *** (Fum descoperiți.) Marți, 30 Deembre, Comisia de sp In a prins pe furul celor 200 galbeni de la d. Căpitan Panopulo, le care am vorbit deja. El este unu anume locinig, care a mărturisit la interogatoriu , are încă un conflice numitu Teodor Steaniu ce se află in Târgu-Nemțu. D. Prefect le polișie a și însărcinat pe d. Comisar desp. ; a merge acolo pentru a’i prinde și aduce. • *** (Crisa.) Cu Nr. de astăzi împărțim ; .donaților noștri in suplement un anunciu al jangasiei de lengerii care din causa crisei de nevoită a desface marfa cu presiuni surűin (létere de eftene. invitămu ,se publicu ai profita de acestă ocazie pentru ca nu in urmă le plătască aceléași lucruri cu prețiuri celuiuși n îndoite traficanților. i *** (Timpu 1.) Dună un viscoli mare în s oiritu de ninsóre, frigul s’a urcatu in orașu an’ la 24 grade. La câmp el a ajunsu păn’ a 28 grade. *** (Pi aș ia [ași.) Dacă in timpulu (li ] duru de lucru amorțela comerciului era forte iure, acum in timpul serbatoriloru ea este î erapledă. Nici uă reiglare de producte nu 1 a efectuat in timpul sentămânei. Presiunile lente sunt cele următóre: Grâu vechia chila . 3. 50^73. 50; Grâu nou 47—58. 75; Saltă 30; Orz 23. 50—26. 67. Oves 26. 67— 33. Popușoi vechi 33. 33. Pop:i:oi moi c 67—23. 50. ’ **** (Posta.) Surnt acum șese diie de când £istalin Bucuresei nu ni-a sositu comuni■ția căei ferate fiindu intreruntă de la Terem înainte. s UISCÜHSU REMGIOSU* Ținutu in casanii din Iași Regimentului Nr. 5 de Linie cu ocasii serbării Nascerii Domnului Nostru Isus Christos, de confesorul Arhimandritul Ghenadie Merișescu. Ii.foli, că vestéscu vouă bucurie care, care va fi la scotu norodul că sau născutu vouă astății Mântuitorul care este Hristos Domnul, in cetatea lui David (Luca 2, Cap. 10). Fragilor! Domnul nostru Iisus Hristos, sau născutu în Vitleem, în peșteră și’n este, Fiu n’au voitu să se nască în palaturi. Elu ș’au alesu starea cea mai smerită și mai sărăcască ca să ne învețe pe noi smerenie și răbdare; îngerul de asemenea n’au întratu în palaturile celor mari și bogați ca să le vestescă Nascerea Mântuitorului, ce elu au mersu la popor la niște pastori de vite, care (li și nóapte n’aveau altu acoperemântu decâtu ceru) ■ și altu așternutu decât simplul pământii. Boerii și cei avuți îmbătați de grijele vieței, stau cufundați In plăcerile lor care adesa , suntu forte amară, cu tóte aceste amărăciuni ei ținu la dânsele mai multu decât la virtute și decâtu la cugetul celu curata; masa poporului însă nu cunosce acele plăceri și bucurii. Din contra ponorul péte, chiar în miijilocul crudelor sale osteneli, să aibă bucuria acesta ce o vestește îngerul Domnului, fără ca scârbile lumei să puta a’l tulbura. Nu este îndoieli, că mântuitorul, nu dă pe mine afară de la masa sa, căci ele au chemata la dânsa pe tote noparele, ca și pe tote clasele, însă elu ca D-leu știia că dragostea cătră titluri și cătră bogății va împedeca pe cei bogați a’veni la masa sa. El știa ca pentru cei chemați vor veni și din acei care nu vor ave haine de nuntă, nici inimi și cugete curate ca sa intre în Camera sa. Elu știa că’n viitorii, Biserica sa, Altarele sale și sfânta sa masă, vor fi precupite și tradate, or păstorii și miniștrii sei fără nici o mustrare și rușine, se vor obrăsnici a se așaza la dânsa, fără ca se fie puși de mâna lui D-leu! vor păstori turma fără voie acelui cu turma și tară să le fi țlisu: pașcecile mele (lon 21, 17) și fiindu că unii din ei eau asupra lor îngrijire despre dânsele, fără de chemare, și fără de meritu, le conducu pe cărări spinosă: O vaiba și adesa ori le resternă în râpă. Insă ferice de acei mari și bogați, cari de buna-voe se făcu sărăci, deslipindu se de deșertăciunile acestei lumi mincinoști, făcându bună întrebuințare de avuțiile lor. Ferice de acei păstori care nu numai că întră pe ușă în staulul oilor, dar care sunt hocărâți și prigoniți pentru numele și pentru biserica lui Isus Hristos. Fericiți sărăcii aceia, cari nu murmură asupra providenței, și care ’n adevĕru suntu sărăci prin lepădare de sin« C&oi ^ mor» și altora zice îngerul astă-ții: „Iată ve vestescu vouă bucurie mare că s’au născuțui astăzi mântuitorul, care este Hristos Domnul“. Pentru acei ce’și lipescu inima de deșărtăciunile acestei lumi, Esica mântuitorului este unu scandal, precum și crucea sa pentru acei necredincioși. Ei nu putu să cuiască pe D-leul lor în acestu pruncii, care are o peșteră pentru adăpostu și oesle pentru login, care este înfășatu cu scutire sărăceșci, care n’are alți marturi a nascerei sale, decât nisce dobitoce necuvântâtore. Insă acei ce nu suntu înmormântați în întunericul și dișertăciunile acestei lumi stricate,ferescu sub ace umilită înbracăminte, pe cuvântul cel fără de începută făcutu oml pe D-zeu omul cel plinn de dar și de adeveri pe Mântuitorul, care vine să renască omenirea căzură, făcându-o să se împărtășască de Dumnezeiasca sa fire; Hristos care este arhiereul celu infalibil și veșnicul Merită dar închinăciunile tuturoru ființilor cerului și a pământului. O! Mântuitorule Hristose și Démne! Noi creștinii ne închinămu ție întru înjosirea ta! Ieslea ta este tot atâta de măreță pentru noi cât și tronul pe care se li d’a trânta Tatălui. Scutirile tale care acoperi pre curatul tău trupa, nu vor puți să întunece ochilor credinței nóstre rasele care respândesce Dumnezeiasca ta fire. O! Micuțule prusteu, Tu ești D-leul nostru, vai! de acei ce nu vor să te cunosc!! dar mai vai! de acei ce te huleseu! în urba unei pretinsă știință, în numele unei deșarte filosofii. Ei te înjură întru smerenia ta, ca și cându Eslia ta, nu aru fi o arvonă de pe care tu, înveți în tăcere mai multe adevăruri decât tóte vorbirile filosofilor tuturor timpurilor. învățăturile tale! D-leul meu, care ne poroncește se iubescu pe antepele meu, ca însuși pe mine; și ceea ce mie mi’mi place, altuia a nu face! prevedu într’ânsa totă Legea și Filosofia, care’mi arată în chiar sfânta Icena ta! ce stă înaintea nóstra, acesta învățătură cerescă: fiecare asta si nu mai este ascultată de cătră creaturile tale cele ingrate! Aceste creaturi ce se numescu pe sine Teologi, (adecă ologi) împingu rătăcirile lor, pană a numai crede chiar în misia ta pe pământii, chiar în Djeirea Ta! în sfârșiții n’au nimicit pe lume sacru, pe care adevărata Teoogie bisericescă, îi numesce ființe denaturate, ■ rătăcite, de care astăzi o mare parte, complinii sculere necredință în Tine D-deul meu și vor a îmrmpula lumea, spre a’ți răpi Ție închinăciunea care lumea îți datoresce Ție Domne Isuse-Hristose. ! Noi însă fraților, să nu ascultâmu, bărfe- < Iile creaturilor ingrate și ateiste! Ce la rândul nostru să facemu totu aceia ce datoriau și făcea religioșii părinti și strămoșii noștri! < Să vestimu cu îngerul în tdtă lumea bucuria i se amare, că s'au născuta nouă astă-li mântuiitoru care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Și vestimu scelei cei rătăcite, că astă riii stéua cea din Iacov, sau aratatu lumei, scrip iul au eșiiu din Iuda, și cel ce era să vie, i tu sositu și timpurile misteri'Lă s’ag Împlinit, i nici inimi și cugete I CU SI 1 K LUII. Vai!, celor ce nu credu aceste adevăruri, Vai! scolelor necredinciose care înșalt lumea și mmlescurile sfântu numele Tău. Insă fiindu - i atăte scele, sceptice, ateiste și raționaliste, batjocurescu Dumnezeirea mântuitorului lumei: Noi credincioșii în daa de astăzi a aniversării nascerii sale cei pământene, (cu atât mai vârtos) treime cu umilință se cădemu la nici erele sale și să’i aducemu publicu închinăciunile nóstre. Veniți dar frații mei. Veniți să ne închinăm» și să cădemu, sărutând» acest» smerit» logii din Eslia și din Peștera Vitleemului. Veniți să ne închinămu Tivorului rescumpărărei și a mântuirei nóstre și să cântăm D- lui cântarea de biruință. Hristos se nasce slăvitul. Hristos din ceruri intimpinații. Hristos pe pămâni inaltați-vy Câtuați Domnului toi, Norodul Ou cu slavă sau proslăvit. Să trăiți copiii mei la mulți ani; și fiți binecuveitați. Arhimandrit, Ghen. Merișescu. Recame n C.U .,MEMII&îu+ JudeH Ntim. 1875. IASI I ÎMoica.I -Giurjeanu Președintele Sfași ministru din Scuntru. Domnule ministru,* * 1 Cu prilegiul jalbei dată pentru paguba ce s’a fécutu Comuneloru rurale de diregetoria acestui județ, la vendarea venitului băuturilor in suma peste două sute zece mii lei, cu acel nenorocit prileju, noi astia d-se ministru, nu m-amu depărtatu de mărturisirea obiceiului răzeșesc, precum nu ne depărtăm nici astăzi a aminti la începutul acestei jalbe aceea ce știe țara întregi adecă, sărăcia ce i s’au făcutu răzeșului Moldovanu de lăcomia celor puternici, a aminti, tăria rebdării lui atunci ca și tot deuna pentru a nu face turburare in țâra lui și a nemului seu, a părăsi ânse răzeșul obiceiul de a da jalbă cârmuirei nu péte, d-le ministru, pentru că una lui neclintită credință așteptă, că I-leu pe care l’au restignit lăcomia și răutatea, nu va judeca acesta lume iar’ ai face și lui dreptate. Iubirea d-le ministru de țară și nestremutata credință, face ca răzeșulu se fie supusu cârmuirei, și se rabde a trece multe grele răutăți peste grumazii lui pân’ ce pote da jalba, căci, părăsit cum e de toți, el nu cuteză a se jelui fară a vede pe cel ce’i face istăli nedreptate prins în lanțul răutăței lui, prileju forte greu, nemerituânse acumu din porunca dv. tipărită in foea cârmuirei numită Monitorul Oficial cu Nr. 242 și anume din aceste de pe urmă ,cuvinte: „Nu găsesc de prisos cu acésta ocazie d-le „Prefect, a vă reaminti omnurile circulare „ce v’am datu prin telegrafii și prin poștă, »că in timpul lucrărilor agricole nici un lo cuitoru se nu fie silit» a merge se lucreze „iile de prestațiune și șosele, pe cât timpul nu se va fi terminat lucrul câmpului.“ Cuvinte, ce pe noi astia d-le ministru ne-a luatu de mână și ne-a pusu la cale de a ne pute da acésta jalbă, cuvinte, neașteptate la Începutul er iei in luna lui Noembre când locuitorului nu mai are ce lucra la câmpu, neașteptate se le vedem puse de dv. la 30 Ocombre in numita poroncă, dar înțelepciunea dv. a făcut și acesta minune. Spre începerea jestiirei nóstre se caută d-le ministru mai ântăiu alice, că sfatul județeloru a loru statornica deregetorie, bune péte pentru alții, fórte respânse pentru locuitorii acestui județu, deoréce aceste diregitorii mut pentru cârmuitorul județului polcovnicul lorgu Roznovanu cea mai bună scăldătore iare se spală cuinu voiesce curăcindu-se de •eul ce face locuitorilor cu multă patimă de iră și de tiranie, însușiri, nu știm la ce ar putea servi, de a cârmui înse cu ele in regimul de astăzli p: locuitorii cei mai omenoși,ei mai blânji și mai supuși cârmuirei, este crte de jelitit chiar și in interesul înaltei ;ârmuiri. Dv. d-le ministru precumu vedem ați pooncitu, ca locuitorii se nu fie siliți a lucra a soșele păiâ nu va sfirși lucru câmpului, ar polcovnicul Iosnovanu in curgere de parii ani de când acest nenorocit județu, este iisu sub puterea săbiei d-sele, nu numai că ici uă dată n’a respectat lucrările câmpului, iau zapciitu și totu daurta férte aspru pe jț locuitorii cu boi și cu palmele de au furate 11 sosele iu fie-care primevéra și tomna e la șai-be ei și pănâ la opt leci (lile in Lollin celoru șase file scrise in lege, cu care umplită zapciire nu s’a cruțat d-le ministru, ici chiar vieța locuitorilor Iar interesul acestei nepilduite zapciuri de lucrat un om pentru douezeci, e d-le miistru, pe lângă tirania de a face cât va puia mai multu rău locuitoriloru, este apoi și mita lăcomie de a risipi banii sosetelor fără ici o cruțare, căci, numai unul dintre ingieri are lava de șapte sute galb, pe anu, și dre nu face decât speculații ocupându-se de scrările ce cumpără de la mezat prin osei si factori, precum acum se ocupă de facerea jderilor de pe riul Bistrița ce le-a luat de mezatulu statului, ar trebui d-le ministru ! ve arezămu multe, vise, ne mărginimu a :ce numai, eu cu téta risipa de bani, sporul tu fiinda atât de mare, mai sunt și iu ladă .•’o șapte mii galbeni. Ei bine cu tóte aceste mari ticăloșii, cetind ra împreună cu Bucuresci starea acestui juriu așa cum ea se tipărește in foea caminei Monitorul, după cum îi lucrată prin mijeil deregetoriei celor trei sfătuitori, și înrita apoi și deimarele statu al județului cu lui puternică Aliluea, cântată in tété și peri tóté, de către toți prea slăviți ,și prea nstiți sfătuitori,“„între cari suntu „Senatori, put ați, este pănâ și solul ce țera are triisu la impărăția franțuzului. Ei bine, Bucurșteanulu cu versurile in gură va vedé din imita cetire, că acest județ, îi grădina Raită, și locuitorii lui plită de fericire,* binelui și a frumuseței se veselesc la umbra meselor». Apoi, dacă același poetu va trece prin ori ce comună, prin orice comună a judeului Nemții, elu, velându spaima și desnădejdea locuitorilor ce cred că nu vor mai pute scana de o asemenea cumplită urgie, nu se va pute opri a nu dire d-le ministru: „Este mare greșală a se crede cu ochii închiși. că legile numite bune și frume e prin, „împărtășirea multora la treburile țetei, fac „fericirea ponórelor, căci, ele, in inima celui „fără de lege, servescu al spala, al curați de „totu răul ce face și alu arăta lumei curata „fără nici o prihană.“ Dv. știți tóte aceste d-le ministru, și noi astia pentru acésta am indrăsnitu a se ruga cu téta umilința se binevoiți a vă îndura chiar in intresulucârmuirei a scăpa județul părinților și a strebunilor dv. de acesta cumplită urgie, pe care se credeți că n’o mai póte purta. C. C. Constantin și tovarăși răzeși ossemintele sacre ale părințiloru mei îngropate in țermna nenorocitului Sireți. Mai bine de o mie de ori se crea morții de cat unu assemenea sacrdcfiu!! Sarm an și, riciu m'am niscutu in lume la ' toți muritorii, și sarac mc voi fr'ntârce luând cu mine să ii s'in mormânt puritatea si liniștea conserinței mele. Pare că oricare altul, aflându-se in posițiunea me, in fația atâtor pericole eminente, având de adversari omeni atât de influenți, unul prin puterea auzului seu. ,și altul prin autoritatea posțiunei sale sociale, — căci înțelegeți, că e vorba de Banquerul Leiba Meyerhofer și Prefectul» Colonelul» Iorgu Roznovanu:—aru fi preferata orice propunere de invocală decât urmărirea judecatei. Eu ânsă, deși recunosc» inferioritatea si neî nsemnatatea posiunei mele, doru fiindu convins despne validitatea cventurelor mele, amu deplină și fermă convincțiune in Atotputernicul Creatorul nostru, proteguitorul și apărătorul celor slabi și nenorociți, precumu și in libera consciință, integritatea și independenta caracterului magistraților noștri, sper și cred că decisiunea ce Onorabila Curte va da, va fi nu numai satisfăcătore drepturilor mele dar și legilor positive a țerei nóstre. Bine-voiți, d-le Redactor, a primi assecutarea stimei mele. C. Bossia. Botoșani 22 Decembre 1873. Domnule Tledactore, Bine-voiți vă rog a insera in colinele stimabilului d-vestreliar articolul următor: In noptea de 19 spre 20 a curentei pe când sub-semnatul di’mpreună cu familia mea, participamu la societatea unei soarele, unde pe la orele 10 vine un servit alu meu și mĕ anunță ca iu odăile caselor mele s’ar fi aprins pe din întru bagdadia, surprinsu de o așa neașteptată și totu odată ingrozitóre veste, cu repesiunea fulgerului amu alergatu acasă di’mpreună cu toți onorari, domni cari compuneau societatea, unde sosind, in adevăr am găsitu că printre bagdadie și dușumelele podului se aprinsese grinzile pe din întru, și era aprope se isbucnăscă flacăra prin podu la acoperemântul casei, care ar fi amenințat la mare nenorocire, mulțumită onse onorale, domni cari mă acompaniase, cu a cărora concursu bine-voitorii am fost salvat atât eu cât și intriga mahala de mistuirea unui incendiu îngrozitor care desigur ar fi putut ave loc. Nu lipsesc» totu odată a esprima in parte viile mele mulțumiri și energicului domn Constandin Placa actualul Șefu Poliției Botoșani carele ca prin farmec au apărata tocmai la momentulu primejdiei di’mpreună cu câțiva sergenți și cu șefuili loru Căpitanul Vasilie, cu a cărora ajutori mi s’au datu totu concursulu posibilii spre a evita o nenorocire văzută. Pe câtu ânse nu potu nega meritele și activitatea unei persone ca a d-lui Placi, căruia îi repet îndu mulțemirile mele de recunoștință însoțite cu a mai multoru cetățeni, pe atâta regret că nu potu esprima aceleași mulțemiri și comandei de Pompieri, căci cu concursul datu din partea acestei comănzi lesne s’ar fi putut preface in cenușă intréga mea locuință, cauzând pete nenorocire și altor cetățeni cari asemenea putea se devie victima elementului consumatorii. Mi se va imputa péte că fiind focul nu întru n’au putut avea pompierii nici o știință, la acesta ansă voi avea forsa a respunse d-le Redactor că in același timp de trei ori am trimisu în armași ómeni la comandă după care abia au sosit vr’o câți-va pompieri fără comandă, aducând o pompă de mână și o saca; din fericire ansă era târziu, căci primejdia era calmată deja, și d-lor pamaieri nu le-au rămas decât a dărâma cu toporeie. Bine-voiți d-le Redactor, a primii osebitele considerațiuni de stima ce le conserv. Sava Șahan. Sirețel, 2î Decembre 19 70. Domnule Redactor,, Când a venitu asupră’mi acea neașteptată nenorocire și m'am văzut in trista posițiune de a per le toti averea mea, și de a deveni victimă atâta aviditate! Onorab. Batiguer și creditor al meu Leiba Meyerhofler, cât și a neechitatei Trib. de Sucéva, m’am decisu ca pentru prima oră in vieația me, se ieau pana in mână pentru a espune și stigmatisa violațiunele și machinațiunele infernale urmate in acestă importantă afacere, ș’in acesta demarșu amu fostu pornit» numai și numai de sentimentul de a descepta atențiunea concetățenilor», cu scop ca in viitor cel puțin să se feresca de a nu cade și ei victimă insidtelor ce ni se întind in fie-care zi de către jidovicari, venind in acésta zori îmbelșugată și frumosă, caută prin tóte mijilocele se ne desbrace, se conundă și se distrugă tot ce e naționalu, totu ce este român și independent, călcând in piciëre fără frică și consciință și legi și tot ce este sacru in lume. Acuma ansă când urmezi cr isi a se cerceta in’aintea Curței Apelative din Iași, apelul meu făcut pentru revendicarea moșiilor mele Siretel și Lespezi, rcurg la organumu publicităței ca se espunu pentru cea de pe urmă dată reflecțiunele și convingerele mele, făcând acesta cu atâta mai mult cu câtu me gândesc dacă béla ine și alterarea sănătăței , mele, ce merg» ,agravendu-se din li in Ii m’mi va permite se asist la desbaterele procesului meu, când a’și fi dorit se'mi espriminalmente reflecțiunele mele. Domnule Redactare, mai muli dintre amicii mei, având in vedere disposibivele rele la care este aplicat spiritul demonic a acestui fidovit, și tot d'odat cunoscând pauperitatea s >i neesperiența mea in chestiunea de față, i n’au îndemnatu a primi propunerele de impăcare ce’mi face Banquerulu Leiba Meyerhoffer, pentru ca cu modul acest a să’mi putu issicura restul vieței mele, a filelor nenorocite ce’mi sunt reservate. Dar, oricâtu de mare trebuea se fie recunoscința me către acești sinceri amici, ori atu de multă încredere și stimă le datoram, totuși n’am pututu se accept consiliele loru. Daci, daca voi avea nefericirea vre odată se’mi pierd averea, nici odată n’ași pute, in contra mustrărei cugetului meu, se predau ie banii voe in mainile jidovului ..âaths'U s 1 km si iii. LA COFETĂRIA I M ME ALEXANDRU ! Subsemnatul are onorea anonsat I că au sositu acuma Sl >mhnn<‘ ! Pariu fondair, il ruffées, S'risc- ■ - I le Pantli.se, Chite aialti fiasnon ? Jji Saehar el, Praline și alte can-ți tați pe vanilii de asemene Bani-Ș f. holtiere elegante, ci erse sjep- i rum. Vinatiuri strein?« si | ț|j Rum de.Tramaică ca prețuri nu-1 m derate. :ij | iM sssîîî sa ai s fj ^ ^ p 5 rj'Sj'ssj'j»s i ri J' W'S'.iJ'U's I'AP JJ'^ II Comiteria „Frații Passini“ . Sub-semnații au onoreabisolința B -> pe înalta Nobilime și Onor. Publi :i :ca «» 5 la 11 ale curentei au desc’dșari ca ^ 3 sele D-lui Drossu unu Stabilimentu ^ 5 de confiterie comu.su din patru erigăate ’ salone. ^ ? Laboratoriul va fi dirigent de 'imul si din frații Passiai elevul» celor unire c, ■s numiți confitari din ? strâmătaVii sud al căruia conducere se află unu nețon al ’ numeroșii de lucrători perfecționași sunți arta lor. . . l Acestu stabilimentu este prn ur- c, b mare in stare de a satisface dorințe >e le „cele mai variate și gusturile cele ^ 1 mai alese. . . . . 5 Comenițele pentru nunți, baluri și ’ ’ soarele se vor esecuta în timpulu celui 5 mai scurtu posibil», stabilim »tul fiind c_, indestriitu cu defortelr n»,v > ’ ssimî inventate și introduse in arta 5 confiteriei in străinătate. „ ^ 1 Cu ocasiunea apropierei-lor bor- s l bători, stabilimentulu s’au aprovisionatu > ^ cu productele, afară din cele eșite din S ^ laboratoriulu seu, cu acele mai alese c, 5 și prospete ale stabilimentelor de const 3fiterne streine: Clermont, Carcasson și A 5 Paris.—Asemine s’a adusu și unu mare 1, 3 asortimentu de bouboniere cele mai moderne și elegante. s 5 Sub-semnații, convinși că prin infi?ințarea unui aseminea stabilimentu vor - l satisface atât trebuințele cât și gustul s 3 celu alesu al Înaltei Nobilime și Onor. ^ 1 Public, se credu în dreptu de a suera, ^ 1 ca stabilimentul lor va fi onorat cu cș 3 numeram visite și comensi. ^ 3 frații Passini Tț . A Si ’ P. s. Se înțelege ca pe Manga seri 3 viciul cel mai prompții, prețuri vor fi 5 l cele mai moderate. in Ioșia SASCA, județul Sucéva, Plasa Moldovei, Comuniaț Baia.Mlai 1 oră depărtare de Folticeni, la ‘/4 drăjdernul Luncei, este de datu: iu arendăle la sf. Gheorghe 1870. Moșia este acîienata și muzeele agricole asigurate pe anal 1870. Doritorii se pot adresa la proprietara, Princesa Vienla G. Sutzo, aleasca. ■ 1_______ | LECTiflI I ( In limba* engleză, _ in tota științele i matematice, precum și in istorie și lijteratură, dă ^ s Franz Geisendorfer _ | j Informațiuni la administrația atetei foi. in 18 a. c. intre Răpidea iu I t/S UlBl Tassi, sau nerdutu o hartica moșiei Valea-Rea,proprietate a D-lui Năș Iristescu și cine o va găsi este rugat a o duce la Dl. Grigore Cristescu ,in ias.si. straa Sf. Andrei, de unde va primi o recompensă de 50 franci. Gr. Grutescu. __ ^ aam ___________mmb 1 ] • * a de mobile de salon garfililira RevÂn țare cu preț aoderat iiformațiuni la magasinul de more , D-nei Babeta Hann.