Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)
1876-02-12 / nr. 12
Anal al IV-lea PÍo. 12 Preciul /tbonamenteäor IN IAȘI, pe anu 20 fr—Pe semestru 10 fr. Pe trimestru 5 fr. IN DrSTRTCTK. pc an 24 fr —Pe sein. 12 fr Pe trim. 0. fr. Pentru Austria 30 fr.—Italia 40—Franța 46 INSERȚFUNI ȘI RECLAME rendül 00 bani SCIRT LOCALE „ 1 fr. Epistole ne franetate nu se primescu. ÍJ ti ti .\v. 30 haiti. Jl® «■*«51 se«?S 8 tss wr «p: Wfi Ia$8i Joi 12 Fevrnarfe 1§ÎG. FOAEA INTERESELOR GENERALE Proprietar și Adaiinistrator TH. B AL ASS AN. jg. ja». T5L«*«5a».!«».IL a -Ä_. ns.*«-'! **, B.s.'CJJLi ssjE^Tf^nfflA.i'eíJEjic •* STIL VECIN 7 ț>IU A PATRONULUI LEI | Bewritul Soarelui Apusul Soartui __ SIIL NOU| |>SUA | PATRONUL ZILEI Rulanulu! S.relui J Apum 1 S»|« m g K| ______ , ------- T----------------— -----------------------------------------------------------===== 7 P fIV la f --------FELIU.-------------------------------------------------------------- -----------------------------*------------------------------------------------ - --------------------------o ts“' Duminica Sf. M Mart. Th. Stratelat (.las. de car.) 0 51 5 36 8 ore 10 m. ^ 20 Duminică B. Ser. Eleuth 6 51 5 36 wg Sf M. Nicefor 6 45 36 dim. cu ger. * 21 Buni Eleonora 6 49 5 .36 10 Mari Sf Mari Haralambia ß 48 5 37 nour, zapadă ^ 22 Marii Petri st. 6 48 5 37 11 Mercuri Sf. írom Blasin si sta Theodora 6 47 5 39 23 Marcuri Romana 6 47 5 39 I ip Joi Sf Păr. Meletie ß Ip <> 40 H 24 Jun Sharing 6 46 5 40 I 13 vineri Cug. Păr. Martinian 6 45 5 42 “ 25 Vineri „ Mathias 6 45 5 42 II 14 Sâmbătă Cuy. Păr Auxentiu____________ 4 5 44 ____ 2^ ‘ Sâmbăta Valhunga ___________________77___43____5 41 .Starv Jora si Duuinica. Pieciurile Anunciurilor PAGINA T. 50 1. Pag. III 30 b. pag. IV 20 b Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la d Adame godant—commissionnaire Care Autz de la Croix Rouge 2. Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Filiipp Lob Wie-Reichsrathsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf A.ot- Sellerstätte Nr. 2. Wien la I. V Hrdlca Biur cu centralii de anunciuri Wien, VI. Bürgerspitalgasse 20. Pentru ANGLIA la T. Lugen Mcond Lóndra 81 in Fleet Street E. G Main. risele nepulbicate svor arde tut Ar- 30 bani. ara na. JLsarn laaai«^ A J jj N 8 1 J 3 ^rasele (din Iassy) strada IP Teodor: trei apartamente, producănd minimul de 300 galbeni pe anu, precum și: 35MEOȘIA Buimăceni situată pe Jijia dist. Botoșani, cu 517 fălci de cultură, doue eleșteie, casse de locuit in cea mai bună stare (6 camere, mare coșarii și migisie, și grajdiu, etc. (insă fără pădure) la distanță de 1 2 oră de Botoșani. Aceste se vind prin Tribunalele respective (din causa unui minor) totuși pentru informațiuni și pentru buna înțelegere, se pot doritorii cumpărători adresa la D-nii T. Dunka și C. Stamatin, loc. in Iassy. De Arendatis Hasin Trifesti situată lăngă orașul Romaim, Proprietatea I-nei AGRIPINA JORA născută MICLESCU in întindere ca la 900 fălci pământu cu locuri de prima calitate de arătură, fănați ji pășune, cu un IAPU mare, MOARA, VII și altele. Să dăm arendă, pe timpu de cinci ani începători de la 23 april 1877. Doritorii suntu invitați a se înfățoșa la proprietara domiciliată in Roman cu garanțiile cuvenite, la 23 Fevruarie, 1876. Condițiile să vor vede. in ziua termenului la D-na proprietară. Subsemnatul in calitate de esecutoru testamentului defunctei Elena S. Manu, anon bază cu un termin de 90 zile, care se va socoti de la 20 Ianuarie oricine va ave sa fie bani cu creanțe a defunctei, să’mi facă notificație prin CORPUL PORTARELEORU, anecsindu și copie de pe creanță, după care sub-semnatul, se potă regula achitarea unoru asemine creanțe. Lamurindu că după trecu>ul acestui termin, nici o declarație nu va mai fi luată in considerație. N. Ciucă VIRIBUS UNITIS Escimmă exasperat de iritație Pielii, intrând în camera aleșilor sei, Domnul mare cancelar , voi care sunteți pursuivanisitorii credincioși tuturor acelor ce sunt contrari principielor liberale-conservator-democratice, voi apărătorii Strasbergilor, Splaichröderilor, Amhronilor, Craalifiilor, protectori învăpăiați ai tuturor acelora, care proiectează dări și împrumuturi, care realizéuilu-se cu păgubi enorme, intră și pier, ca dintr’unu sau iară fund, voi care sunteți Palladiul virtuților, a moralității și a întegrităței, inspirați-me cu înțelepciunea vostră, și cu puternicul vostru concurs assistați-me ca să ne putem bucura încă alți 5 și de se pate și 10 ani, de mănusele și saluttoriele nóstre principii, și posițiunile Infuriatu de gădilitura Paraschivescu , (care în loc de părere de zeu, și visite de condoleanță, au pricinuit din un hotar a Romăniei pănă la altul un rîs spasmotik), cere de la chiemații săi sprijin și le dice, strîngeți-ve rândurile, și să ne grăbim a lua măsuri noi conservatorii effectelor lui Crawler și a altor ca elu, și să ne grăbim a stărpi otrava, ce ne bântuie, și care nu ne lasă a ne bucura în liniște de fructele dobândite; acestă otravă nu provine decât de la Pressă, să luăm dar, cele mai aspre măsuri cu densa:!! sărmană Pressă !! őre tu să fii causa ? ? oare credincioșii și devotații confidenți și amici politici Paraschivescu, Popa-Tachi, Trancu fericitulu întru pomenire Geambașulu și mulți alți șefi ai Brigadei mistice și negre inprăștiată prin toate districtile Romăniei, oare aceștia toți din Teascurile tale să se fi adăpat cu veninulu fiind o îndoiesc, și nu o cred, și iată pentru ce ! Subalternii să pilduiesc și caută amomiți în totul și in toate, pe illuștrii lor șefi, in consequință dar, că D-nul marile cancelar, nu merge pănă la așa inconvenien de aștrudi intelligența cu foldanți savanți, considerați, de Domnia sa, ca Macculatură, în privire că, au credutu de prisos a ceti macar lobinsonul, Komenius, Maidin jer, sau cel puțin miraculele de o mie și o noapte, de grădinile lui Arun Abașid cu poamile de aur, lectură carile In o paralelă cu ingerime intelligenței lectoriului, nu iar obosi facultățile spirituale, apoi in deplină convingere deC "• Biata Pressă, e "cu totul inocentă, și nu merită acusările și invectivile ce i si aruncă. Pressă și acei ce să ocupă cu ea, nu au uitat un moment macaru demnitatea lor, nici au consiliat urmări brutale ca a Paraschivescului; nu este vina Presei dacă acestă calcavură existând diafragma Rumânilor, nu să potu stăpăni de ris, nici este Pressă motorul care au dirigiat măna Paraschivescului, când au destinat cu precisiune linii drepte arhitecnice pe platoul voluminos al spinării, nici este cupibilă, dacă Paraschivescu, cuprins de manii savante, au vroit să probe dă celor puțin adăpați in științi matematice, că, de la punct la punctu, fără a considera direcțiunea, linia rămâne neschimbată linie dreptă, prin urmare lipsind curbile, nu prezintă difficultăți in calcule ca de exemplu quadratura circlului. Acestă simplă bastonadă au tulburat Olimpul, mai înainte însă, în alegerile anului trecut, s’au aplicat fără multe ceremonii sau grijă de inculpări, de câtre confidenții marelui cancelar cu vârf și îndesat, pe spinările alegătorilor, care persistă, în a auttomați, și Olimpul precum și acei astăzi bastonați, rideau și să bucurau de triumful lor, să transit gloria munciii în viața privată urmarea Paraschivescului să numește bătaie sau bastonadă, și chiar legea nu o consideră de altfeliu, și când ceilalți simpli muritori își distribuie bețe sau palme, penalitatea este, franci, sau câte-va din arest, mai ales când loviturile au fost ușore!! Când iasă CALCA VARA se aplică pe spinări ilustre, apropieți de Jupiteri, atunci bătaia se boteză, și primește numele de atentat in contra vieței, și penalitatea să preface din puțini franci și puține ijile arest, in inchisore de 5 ani!! In complecta me ignorență de legi și spiritul lor, am questionat pe un legist, întrebuinlul pentru ce enorma diferență de penalitate intre un Batonist, și între unul ce întrebuințară arme de foc? de exemplu acei ce au tras in Mitropolitul Moldovei, și care nu fu condemnat decât la doi ani de inchisoare. Vedeți îmi țrisă legistul, arma de foc nu desonoredă, în timp când bastonada se aplică numai . . . iată pentru ce judecătorii, care sunt suverani în aprecierile și decisiunile lor au fost atât de severi în contra Paraschivescului! Să lăsăm dar însuși D-lui cancelar, de a aprecia sentința dată de judecători, încât privește fapta, din punctul de vedere social, ea este brutală și condamnabilă fără ca să fi avutu alt resultat, decăt că, primitoriului, iau pricinuit iritația de pele, dătătoriului reclusiunea de 5 ani, și istoriei Țării au procurat prilegiul de a adăugi volumenűimei, o pagină scrisă cu litere nu pre de râvnit, care va fi menită de a caracterisa ERA fericirilor de la 1866 și până astăzii, in totă splendarea ei!! România insă, căria, acest incident tragico-comic, au deșteptat ilaritatea, ș’au uitatu pentru un momentu grijăle, dările distrugătdre, și gândirile sinistre, răsunând de la un capăt al Țării la altul, de un rîs frenetic bine înțelegându-se că chiemații sunt exeptați. In fine visul nu este nici in contra constituțiunei nici în contra legilor penale, modificate de chiar șefii partidului conservator-liberalo-democratic al ordinei! O ordine mult repetată unde te ai incuibatu și căruia grajda lui Rugias, slujăști tu de divină?? Cu tóte explicările legistului, totul nu conțineau de a’mi trudi aducerea aminte, spre a găsi coșuri analoge, petrecute și în alte țâri, și nu amu găsit decât următorele două: Napoleon cel mare, fiind exilat la St. Beleva fu întovărășit de mareșalul Lascari, soția și fiul seu, care au petrecut cu cesarul prisonier până la săvârșirea sa din viață; ultimele momente ale Cesarului, au lăsat in tânăra inimă al copilului Lascaț atât de durernică impresiune, încât au jurat a răsbuna pe Cesarul, în persana sbirului Englez, Sir Hudson Lowe, indată ce va deveni vărstnici și în adevéra după 15 ani, sau dusla Londra, și în o societate de lorjî, găsind pe Lowe, l’au cravasatu in față ! al 2-le caz este acel al Feldzaigmaistrului austriacesc Hainan care la 1848 in Ungaria au comis in contra ungurilor cruzimi neauzite, și atrocități negândite, uehrendu burghezi neinarmați, moșnegi, femei, și copii (nu tocmai din Iași la 1866 April 3, ca la București, Craiova, Ploești, Giurgevo și altele). Acest nenorocit Haimeu, urât și prigonit nu numai de unguri, ba chiar și de Austriaci, fu silit a părăsi Țara, ji a voiagia, la Londra fiind să dusese să viziteză, o fabrică renumită, unde din nefericire pentru elu, uvrierii cunoscândul ’au bătutu cumplit, pomăiluindu’i și muie,ele enorme, cu un ce inexprimabil!! Așa au sfărșit acești doi eroi britaniile or cariere, dar nici suverana Angliei, nici suveranul Austriei, nu au trimesit trpurile legiuitare să aducă bătuților, «licitări de condoleanță; ei singuri sau retras de pe scena politică și din funciunile lor, și rușinea; le-au sopit momentul, care au pus capătu unei exisenă stigmatizate de loc! Sunt țări însă, unde consilierii trocului de și bastonați de spirul sei, (de axemplu la noi), merg triumfând, de lociturile primite pe spete, în cameră, camm ar purta pe umerile sale o mantie egală de purpură și hermeliu, și previd de la chemații lor, legi draconice, n contra Pressei»! și acesta pentru ce? Pressă este culpabilă* că amicii afișați al D-lui Cancelar și prim-ministru, au regularisit spinarea în un mod sanibil ? ? Pressă este vinovată, că trece ândurile aceste ia colonile ziarului seuând cele recitate, nu sunt alta, decât ideia Înregistrarea faptelor petrecute. Și FOILETONU 109 TRAGEDIILE PARISULUI Dinah Bluet (Urmare.) La orele unusprezece și jumătate luna fetă se îmbrăcă.—La aminzi fără cinci minute plecă la teatrul seu. Scimu că era di de plată. Dinah iși primi salarul, și se depărtă când regisorul o chiamă. — Unu buletinu de lectură pentru mâne, domnișori..—îi ț,lise elu.—La amiazi și unu cu arta in scenă...—Brau se trimită la d-vestre...—totu strada des Marais nu’i așa ?... Juna fără dădu noua sa a dresă, întră în scena artiștilor și véiu pe tablou titlul unei piese în cinci acte.. Nu suntu de câtu trei femei,—se gândi ea după ce citi distribuțiunea.—Cu atâta mai bine, probabilu că rolul meu va fi frumoșii. Ea se întorse forte veselă acasă, vejându viitorul printr’uă prismă decolore a rasei, mulțumită de libertate.» sa câștigată, răpită că nu mai simția pe urmele sale figura grotescă, și care acum i se pare sinistră, a Melaniei Perdreau. Aicia intrase die unu cuartu de oră cându Octav sosi. Ea ’i întinse mâna zimbindu. — Mai íntéiu, bine ai veniții amicul meu. —îi ținse ea,— și apoi privesce’mi gentila instalațiune...—Nu e luxu, adevărata, dar uă simplicitate incântătore și care face două sută de ori mai multu...—Aceste scânduri albe, aceste perdele albe, acesta micu patu albu, totul mĕ răpesce ..—și pe lângă acesta, nu mai e mătușa Melania cu vecinicele ei dorinii imposibile de realitatu...—Celu puținii aici amu dreptul de a fi săracă și de a mĕ găsi forte fericită.. Urmăriu momenta de tăcere.—Octav se uita la odăița abia mobilată, dar deuă curățănie cu totul flamandă, deuă freschetă virginală, și’i găsiauă vagă asemănare cu unu colțu alu paradisului. Dinah reluă, zimbindu din nou: — Auroposito de sărăcie șeii proverbul: —„Cine’și plătasce datoriile se ’mbogățește!“ —Amu se vie imbogătescu plătindu pe ale mele...—Bată cei doiéjeci de franci ce’ți datorescu...—Adaogă la denșii, dreptu dobândi, recunoscința mea cea mai vină... Octav luni piesa de aurii de buzele séle: — Dinah, scumpă Dinah,—strigă elu,— eată unului dor de care nu mĕ voi separa totă viața mea!... Bate că voi perde vre-nădată cele șfise milióne a răposatului tata... dar acestu lui doru îlu voiu păstra bine! A! îți respundu de asta!—Amu se’i făcu un bortă, chiar mâne, spre a’lu purta atârnată la lanțul ornicului meu, și voiu muri mai bine de feme lângă densul decâtu se mé atingu de elu... Juna fetă începu a ride de entusiasmul amantului seu, dar uă lacrimă de înduioșare atârnă la marginea pleopei sele umede. Restul după amedii trecu ca unu fulgera intr’uă conversațiune nesăcată. Pe la orele cinci, mica dadacă a văduvei întredeschise ușa și ulise. — Supa’i gata, domnișoră...—Amu se ve aducu se mâncați. Dinari se’ntorse spre Octav. — Vrei se prânzești cu mine?—întrebă ea. —Te invita... — Primescu cu bucurie, dar îmi permite se mé ducu se mi cauta bucatele... — Consimtu, în unicul scopu de a nu’ți impune unu postu pre riguroșii...—Du-te iute... și mai alesu nimicu decâtu unu feliu... Octav se răpedi afară și se întorse după cinci minute aducênduuă plăcintă și uă butelie de vinu de Bordeaux.—Dinah procura supa, uă bucată de rosolu de vacă, pugină salată și unu meru. Moștenitorul miliónelor răposatului Gavard în zădar își scormoni memoria;—elu nu’și amintise fi prânzitu vr’uă dată așa de bine.... XVIII Dinah Bluet asistă a doua di, la lectura pentru care fusese convocată Noua dramă era de unu antoni cu renume care compua mai totu pe atâte succese pe câte piese. Juna fetă ’și găsi rolul forte frumoșii și se întorse Încântată. Repetițiunile începură în ziua următore. Din acest momentu, existența celor duci înamorați a noștri deveni de uă regularitate pe care alții aru fi taxat’o desiguru de monotonie și care li se păre rănitore. Dinah petrecea la teatru tote după amiețiile sale.— Ea vené acasă pentru a prănzi. — Octav sosia după acesta și orele se strecurau răpede, într’uă întrevorbire inocentă, pân’ aprópe de miezul nopții. Câtevă dată junele conduce la spectacolu pe mica sa amică, în vr'unu bemnaru torte intunecosu.— Evn o aduce păn' la pofta sa în trăsură, unde o părăsia incendu’i. — Pe mâne... te mbescu...-Te iubescu...— respunde juna fetă,—pe mine, și gândesce-te la mine... Ideia nu venia nici unuia, nici celui-laltu, că er iu liberi amenduoi și că ajunge unu actu a voinței loru inducție pentru a schimba natura iubitei loru și a’și materialisa fericirea. Octav respecta pe Dinah cu atâtu mai multu cu câtu dispreduise mai multu pe femei, și Dinah n’avea cu sine nici uă luptă, necunoscându din amoru decâtu aceea ce are cu totul casta și divini idealii. După uă lună, noua operă fu jucată pentru prima oră. Piesa reuși.— Succesul junei fete fu complecta și constatatu de întrega presă cu oă rară unanimitate. Octav simți bine atunci necesitatea de a face uă transformațiune în obiceiurile sale. Elu își consacră după-amiedele în odăița din strada Foburgului-Templului și se făcu eră și locatarul asiduu a avanscenei de jos, unde iu amu vénutu instalându-se în fie care seră in timpul asistenței efemere a Aspasielor. Numai nu mai arunca buchete, fiindcă Dinah îlu rugase forte seriosu a n’o mai face. — Toți la teatru sem că escl amicul meu, — îi fisese ea,— și acesta mică ovațiune de tóte țilele, concertată între noi, aru păre ridiculă... Junele,—■ nici cum convinsu,— cedase din supunere. Dacă voesce cineva se socotescá datele, va vede că unu intervalu de mai multu de șase săptemâni trecuse din sera memorabilă și plină de evenimente viitore în care întîmplarea întrunise, într’aceeși sală de spectacole, aprope pe tóte personajele narațiunii nóstre. Duelul lui Andrei de San Remo și a căpitanului Griselles avendu locu în a doua jumătate a lunei lui fevruarie, étane ajunși la începutul lui April. După u convalescență destul de lungă, vindecarea junelui marchisu era in fine dacă nu complectă celu ducia sigură. Două semne de rană la peplu și sub umării, înciiiglenda rana grozavă făcută de sabia Garibaldianului, uă slăbăciune mare și uă parere interesantă, erau singurele consecinți și ultimele urme a crudelor suferinți încercate de Andrei. Se pute zlce despre dânsul, împrumutându- Se limbagiului vulgarii uă espresiune caracteristică:— S’a intorsu de fbrte departe. Amu lăsata pe Germina de Grandlieu aprópe fără cunoscință, arsă de nisce friguri artetare și sub lovitura unei fluxiuni de peplu a cărei causă nu pute s’o gândscă medicul seu, în momentul cându vicontele de Grandlieu, absenta de patruzeci și optu de ore, se intorce în totă graba de la proprietățile sale din Turena. Fiica Clotildei Me Randal aré ea are se platesca cu vieța imprudența comisă într’unu momentu de supraescitare morală împinsă păn’ la deliru ? Nu. Bieta copilă debuta abia în lume și în amoru.— Ii rămâne se învețe durerile vieței, și se cunosc suferințele pasiunii. Medicul,— oricâtu de mari îi erau abilitatea și esperiența,— nu pute suprima răul: —elu îlu șterse. Vă medicațiune savanta, unu tratamentu energica, îngrijiri de totu minutul, ficură se se avorteze flexiunea de peplu iminentă.—Pericolul a cărui cugetare numai fice pe D. de Grand,seu aprupe nebuni, nu făcu decâtu se apară și dispăru, dar Germina totuși fu forte bolnavă, și convalescența sa mai n’avură durata mai scurtă decâtu acea a lui Andrei de San Remo. Cele d’ântăiurare a sorelui lui April iluminau vesel cerul cu unu albastru profundu, atmosfera se încâlcise ărăși, frunzele născânde crăpau mugurii îmflați a arborilor bătrâni, cându juna femeie, slabă și lâncerândă încă, sprijinită de bradul bărbatului seu, părăsi odaia pentru prima oră și scoborî treptele peronului care conducea la acea grădină unde, sub zăpada pe jumătate topită, și sub plaia care cădu în șirpe, petrecuseră nópte atâta de grozavă. Germina se ’nfioră din totu corpul reve Jendu kioscul ce devenise unicul și nesuficientul seu adăpostit in timpul acelor óre îngrozitóre. Cu mare greutate, și susținută de D. de Grandlieu făcu cu unu pasu șovăitoru turul grădinuței, a cărui covoru de smaranda se ’ntinde între otelu și Câivnii-Elisei. Doctorul sosindu pentru visita sa țîmici,, se duse în grădină la viconte și soția sa. — Bravo, scumpa mea bolnavă!!— țîie elu, — suntu fericita de a te găsii aici! ..—Serele și aerul curata, ea ca doctoriile cele mari, ea ca adevăratele vindicătore, și D-țleu le dă!! —Tote ordonanțele și tóte facultățile din lume nu valoreza, spre a anima uă convalescență frumosă, câta cea mai mică rază căzută din ceru... — Nu’i așa, doctore, că scumpa mea Germină este cu totul vindecată?—întrebă D. de Grandlieu. — O! cu totul, și dac’ași pute fice totu așa despre toți bolnavii mei, ași lua unu repaosu de care amu mare trebuință, y’o afirma... — Cu tote aceste,—murmură juna femeie,suntu forte slabă...—Dacă vre una din aceste păsăraiii care sberă din pronga în eron-