Curierul Foaea Intereselor Generale, 1877 (Anul 4, nr. 2-99)
1877-01-16 / nr. 4
Anul al V-lea No. 4. IASSI, Duminică 16 Ianuarie. 1877. apare Joia și Duminica Preotul abonametelor II IASSI, pe an. 20 fr.—pe «emestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semeț. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE....................40 fr. IN8ERT. și RECLAME, rândul 60 bĂCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole nefrancate au ce primescu* Unu Mr. SObant. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TH.BALASSAN. Oa.lend.a.r-qi Se p t st m sc n. e i 19 Mercuri Cuv. Păr. Macariu Egip 20 Joi Cuv. Păr. Eftimie cel mare 21 Vineri Cuv. Păr. Maxim martunst. 22 Sâmbătă Sf. Apost. Thimoteiu _______ La 19 Ian 3 ore dim. lumină, plină cu frig zapada și vănt. 29 Luni 30 Marți 31 Mercuri 1 Joi 2 Vineri 3 ______Sămbătă Preciul Anunciurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. III 40 b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc amaturi la D. Adam negociant-commissioanaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wie-Reichsraschsplatt Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Anit Mr. 30 bani. STIL VECHII !>IOR PATRONUL ZILEI ANUNCIURILE PAGINEI l-a Ü! său VICTIMA UNUUI CAMIGAR Partea a IlI-a, A eșitu de sub stresă și se află de venitare la Administrațiunea Curierului" cu preciu numai de 1 franc. BIBLIOGRAFIE A eșitu de sub presă și se află de vânzare la Administratiunea acestei foi CALENDARUL „curim w unul“ pe scxru.1 1S77 anul al IV Cuprimiendu, pe lângă materia calendaristă, Taxele poștale și telegrafice, tóte seriele Împrumutului București eșite pân’acum, Bmurae Buraie și Domeniale etc, și oă bogată parte amusană. 1*rec*lul I fr. 50 li nini Se află de vânzare la sst la administ. „ Curierului ® Botoșani la D-lu Ivașco, Libraru Piatra « „ Dornescu, Libraru Roman « « Hagiu, Libraru Bacău „ « Korman și Margulis Bârlad „ „ A. Găina Huși r» « Ghiță Botez Tecuciu „ « Săvescu / T Ndmțu « Al. Popovici, Folticeni , Ion Emeliu De arendat de la 23 Aprilie 1877 pe 5 ani moșia Hușii, V, oră de Folticeni, avănd 160 fălci pământ arătură, 90 de fănațu, 2 crășme, iazu, moră, 1 falce pădure pe an, case de locuit. Amatori să se adreseze la avocatu Vali cassa Asachi sau la moșie la proprietar M. Costandachi. 2—4 Moșia Drâpseni partea D-nei Maria Alecsandrine, născută Lipan, situată in Județul Putna, in depărtare mai puțin de V* oră de Gara Răcăuiani, având casă de locuit in stare bună, amenanțe indestulătore, hambar și coșer pentru pane, se dă in arendă cu începere de la Sf. Gheorghe viitor, pentru unul sau mai mulți ani, cu parcheta sau fără parchet de pădure. Doritorii a lua in arendă se vor adresa la subsemnatul in orașul Iași, strada Sf. Teodor. N. A. Alexandrini. Ianuarie 1— 16 Duminică Ind. lanț. al sf. Apostol Petru 17 Luni Cuv. Păr. Antonie Țel mare 18 Marți Sfinți Păr. Atanasie ți Chirii I STIL NOU I jPIUA Ianuarie 28 Duminică PATRONUL fIILEI G. Sept. Carol M. Francisc Sales Martina Petru Noi Fev. Ignatia IN TIMP. DOMN. Blajin ] Râs. Soar. Apusul Scr. 7 23 5 3 7 22 5 4 7 21 5 6 7 20 5 8 7 19 5 11 7 18 5 12 7 17 5 14 De pe moșia Berezlogi de vânzare pe loculu d-lui Scărlatu Pastia strada garei. Se vinde în detail cu prețu forte moderat. A se adresa la locul de mai susu sau pentru comenzi mai mari la d. Angel Vali în Iași casele Gh. Asaki. 112— DESPRE SITUAȚIUNEA FINANCIARA și fi . Despre [ca usile ei. Când luptele politice părăsesc teremul principiilor pentru a apuca calea rătăcită a personalităților și a acuzărilor nesocotite, ele in curând degenerețlă în injurii și recurg la arma nereală a calomniilor; când acele lupte dintre partidi ajung a nu mai urmări decât resturnarea și nimicirea adversarilor prin orice mijloc și cu orice preț, atunci interesele cele mai vitale ale țerei, interese cu numele cărora lupta urmeză, sunt în realitate lăsate la o parte și sacrificate unor interese personale și de loteria. Iar a devenit, care mai înainte de tóte este trebuitor țârei pentru a se putea orienta în interesele sale, adevărul întru tote, acea lumină ce o caută publicul cel numeros, publicul muncitor, publicul ce nu ia parte la afacerile publice decât prin votul său și acesta spre a’l da vn fagórea bărbaților celor mai constiențioși și mai capabili, acel adever tjiicem, se întunecă prin discuțiuni nereale, prin desnăturarea tuturor faptelor; și atunci ni se înfățișează tristul spectacol al unei țări Întregi pășind mereu înainte pe calea âtăcirei, și ajungând a fi pradă erorei și victima neadevărului elogintu in sistem. Urmărirea adevărului în tote direcțiunele și pe baza principiilor sănătose cată să fie singurul câmp de luptă pe cari partidele politice ar trebui să se așede și să se mărite. Atunci numai ar ajunge la acel nivel moral care le-ar face demne de o constituțiune, liberală ca aceea de care ne bucurăm far’ a ști să o prețuim ; demne de o libertate ilimitată a presei, ca aceea ce o avem dar de care nu facem alta, decât a adusa; demne, în fine, de regimul parlamentar, instrument perfect în teoriă, însă forte delicat de mănuit în practică și susceptibil de a se transforma în o spadă cu două tăișuri, care face a răni în tote părțile când se găsește încredințată , unor nedibaci. " Dar când lupta de care vorbim și care urmeză cu atâtaverșunare, între alte arme de bătălie, ajunge a întrebuința și neadevărul in materii de finanțe, atunci răul devine și mai mare, rătăcirea și mai periculosă, efectele și mai desastruose. Ar trebui să ne impunem ca axiomă, ca dogmă, că de câte ori discutăm chestiuni de finanțe, să ne ferim de orice neadevăr, sau chiar de orice exagerațiune, de orice alegațiune neîntemeiată care ar putea induce în erore. In acestă materie cel puțin, chiar atunci când o întrebuințăm ca element de luptă politică, ar trebui să fie o datorie patriotică de a nu aduce in discuțiunea ei decât cea mai scrupulosă bună credință, căci finanțele în asemenea condițiuni sunt o armă din cele mai primejdiose, care totdeauna rănește mai mult însăși țara decât pe adversarii politici ,n contra cărora se mănuește. Spre a fi mai bine înțeleși, să cităm câteva exemple cari vor proba că partidele în luptele lor, când desnaturăză chestiunele financiare pentru a sdrobi pe adversar, trec fatalmente peste trupul acestui adversar și lovesc în modul cel mai crud însuși interesele cele mai vitale ale țărei. D. Dim. Sturza a publicat o broșură intitulată „ Finanțele României de la 1871 până la AS’ / 5." Acastă broșură presinta starea finanțelor nóstre ca aflându-se într’o ruină desăvârșită d ea acusa pe guvernul conservator din acea epocă că a mers pân a falsifica scriptele comptabilității din minister, cu scop de a ascunde, în situațiile periodice supuse corpurilor legiuitore, adevăratele proporțiuni ale deficitelor acelor ani. Broșura s’a tradus în limba germană și s’a comunicat fiarelor austriace din cari unul (nu ne aducem aminte care anume) a publicat’o în rezumat în colanele sale, tocmai în momentul când d. Sturza a ajuns la minister. Și știți ce conclusiune trage, ce comentar puternic și elocvent adăogă acel ziar ! El declară ca nu mai are nimic decis în fața unui tablou atât de înspăimântător a statei financiare din România mai cu sema când autorul acelei expuneri este chemat la putere ca ministru. Resultatul efectiv a fost de a deștepta neîncrederea publicului străin în contra României. Arma cu două tăișuri, în mânele d-lui Sturza, avea de scop a atinge pe adversarii săi politici în reputațiunea și in meritele lor, însă a avut de resultat a atinge și mai tare interesele țerei și a râuit insuși Cabinetul nou în care intrase acum. Iată încă un fapt de aceeași natură: Broșura d-lui Dim. Sturza, pretinde a fi un estract fidel a scriptelor ministerului de Finance: ea a servit de basă nu numai lucrărei și raportului comisiunei budgetare actuale, dar și «Situațiunei Financiare,” presentata corpurilor legiuitore de Ministru de Finance, I. Brătianu și Apreciările acestei expuneri financiare asupra anilor 1871, 1872, 1873, 1874 și 1875 sunt resumatul fidel al calculelor și al comentariilor din menționata broșură. Aflăm însă că d. ministru Brătianu, sunt acum câteva file, întrebat fiind în mod particular la Senat de fostul ministru de finance, G. Cantacuzino, cum a putut da informațiuni inesacte comisiunei budgetare, și subsemna situațiunea inesactă pe wuca, supus’o Camenilor, el a răspuns , că s'a convins, în adevăr, și d-sa, că sunt inesactități în situațiunea pe care a presentat o ; dar că a fost înșelat de.... directorul comptabilității generale.— Nu mai avem nevoe de nici un comentar pentru ca fie cine să vedă până unde pot conduce manopere de asemenea natură. Dacă vom cerceta însă până la ce grad pute fi adevărată și acestă mărturisire a d-lui ministru de finance, adică că a fost încetat de directorul comptabilităței generale, trebue să declarăm că, până la proba contrară, ea nu merită credăment, căci avem sub ochii noștri acea situațiune și era ce găsim : în expunerea de motive de ministru face tabloul anilor 1871, 1872, 1873 și 1874, cari, dacă sunt extrase din scriptele ministerului, trebuesc să fie contrasemnate de directorul comptabilității generale, ceea ce nu este. Bară în ceia ce privește comptul definitiv al anului 1875 nici acesta nu este subsemnat de directorul comptabilităței generale, precum regula o cere.— Oare nu este acest fapt destul de semnificativ ? Finanțele Statului constituă partea positivă a istoriei unei țări; când voim a analiza starea lor, ar trebui să nu perdem din vedere că de căte ori vom lua ca punct de plecare o situațiune dată fară a ne da ostenela de a căuta și a găsi adevărata ei sorginte ne vom afla în rătăcire și vom induce în rătăcire pe acei ce ne ascultă cautănd a se lumina.