Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-09-21 / nr. 110
V Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Anul al Vll-lea No. 110. IASSI, Vineri 21 Septemvre 1879. Prețul abonamentelor. •>N TASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— ]pe trimestru 6 fr. bmsilICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. NSERTIUM și RECLAME, rândul 60 b. >CIR[ LOCALE „ 1 fr. opistole nefrancate nu se primesc. An Ni 20 bani CURIERUL C TH. ISAEIAMSAW.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. In reiul Aniindurilor PAGINA L 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Müsse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & G-o Ueimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un ait*. 20 bani Ca, 1 g S ta M. Mart. Euihnia. -ta Mart. Sofia, Agapi, Pisti și Elpirla. uviosul Părinte Eumeniu. S. S. Mart. Trof. Savat și Dovi med. Sf. M. Martir Eustatiu. SF. Apostol Codrat. Sf. Ierom. Foca, Episcopul Sinopei. en d. au r cl 1 Septa, ma mei Septemvrc. " 28 Duminică E. 17. Venceslau 5—54 5—47 ... 29 Luni Arch. Mihail 5—55 5—45 In 181 lumina plina la început bine. 30 Marți Ieronim 5 — 56 — 44 apoi plone. 1 Mercuri Oetoniv. Remîgin 5-57 5—42 2 Joi Leodegar 5-58 5—40 3 Vineri Candid 5—59 6—39 * 4 Sămbăta 1 Francisc Ser. 6—1 5—39 STIL VECHI ! NieptemV. Ifi 17 1819 20 21 22 v I U A PATK O N U L ȚM I, E 1 Duminicii Luni Marți Mercuri .J oi Vineri Sâmbăta TIMPUL DIN SEPTAMANA____J|STIL NOU | VIUA PATRONUL |Ili El | Bos. Soar. Apusul Soar. PENSIONNAT Jeunein A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National ă Jassy Rue Biina-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No 12. Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asaki care a fost repatata radicalmente și puse in cele mai bune condițiuni de igienă Cuiurile vor începe la 1 Septemvre viitor de la sfântul Dimitrie trei odăi, c amară, grajd și șură în ograda caselor 4-nei Ranette în dosul școalei de arte, se r nd și de veci aceste case în total. Penru informațiuni a se adresa la Hotel de tusia No. 23. (292—4) Situate in strada Butu No. ISdot/III 17 sunt de vânzare, doritorii de i le cumpără să se adreseze la proprietară e stă in ele. Ținea Dobrovici (—1) O domnișoară germană, care cunoaște bine limba română și franceză, dorește a cangagia la vreunul din institutele private le domnișoare, sau și ca guvernantă la vre-o amilie. Adresa la redacțiunea acestei foi, ind lr fel casele d nei Elena Tufescu, din strada Banu lângă Conservator, de la Sf. Dimitrie anul curent, cuprinzănd 10 odăi, o spălătorie, grajd, șură, făntănă, grădină. (295 —G)I»E IMCHINLLET Casele D-nei Sevasti Stegărescu din dosul gradinei publice se închiriează: șapte odăi, două culine, grajdi, șură, hambar, fântână, grădină de flori, patageriu, băi etc. Aserține se pot da și mobile. Adresa la casele sus indicate. Dinul Peytî ©na Profesor francez. Stabilindu-se in Cernăuți, Russische Gasse No. 728, va pute primi la sine cățiva elevi ca pensionari. Avantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. (267—8). Un destins administrator de moșii, care a administrat două moșii timp de 5 ani, dorește a se angaja la vr’o moșie fie și la mai multe, actele ce le posedă vor putea convinge pe d-nii proprietari și arendași de moșii, pentru activitatea și onestitatea sa. Doritorii vor binevoi a se adresa la administrația Curierului. Tot o dată are 300 poli imperiali de dat cu dobândă cu prima ipotecă. 298—6 dirige par (293—5) AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor,public, că am pus deja sub presă. Calendarul Curierului pe anul 188 O. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Curierul“ anunelurile respective. Costul inserării este forte moderat. Th. Ralassaii. « MOȘIA TÂRGULUI STEFANEȘTII » din județul Botoșani in întindere aproesimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Prutului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, iazuri, coșuri, șuri, Hambare, magazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe arătura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnata proprietară în Ștefanești până la sfânta Dimitrie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. >*SOOO080O1K«KK* TELEGRAME Constantinopol 29 Sept. Comisiunea internațională de delimitare a fruntarilor au terminat lucrările sale relative la fixarea hotarelor militare dintre Bulgaria și Rumelia orientală. Traseul astfel cum s’a rectificat acum, au fost primii de cinci membri ai comisiunei din 7. Comisarul rus au votat contra , acel al Franței s’a abținut din cauză, zice el, că Rusia nu va recunoaște valoarea votului care nu va fi dat in unanimitate. Limla 29 Sept. Generalul Roberts au adresat afganilor un manifest referându-se la marșul englejilor asupra Cabulului și prin care se declară că acei cari vor fi paci nici nu vor avea a se teme de nimic, dar acei cari vor fi înarmați se vor considera și trata ca inimici. Londra 30 Sept. Ziarului„Morning Post” i se comunică din Berlin că principele Bismark se duce la Varzin de unde se va întoarce după reînturnarea împăratului Wilhelm la Berlin. Dl. Dinu. Sturza ministrul de finanțe român au avut eri o întrevedere cu principele Bismark căruia i-a explicat proectul prezentat oamenilor de cătră d. Boerescu, pentru rezolvarea cestiunei israelite. Viena 30 Sept. La banchetele legitimiștilor care avură locuri în Franța cu ocaziunea aniversarei nașterei contelui de Chambord, nu au urmat nici un incident. Petersburg 30 Sept. (oficial). Trupele ruse au avut în ziua de 9 Sept o întâlnire cu turcomanii la Tekkes cari erau în retrașamente. După o luptă care au durat 6 ore, turcomanii părăsiră terenul perzând mai multe mii de oameni. Rușii perdură în această afacere 439 oameni din care 23 de ofițeri. Viena 30 Sept. Un decret imperial anunță că d. Carol Auersperg este desărcinat, în urma cererei sale bazată pe motive de sanatate, de prezidența camerei seniorilor. împăratul Francisc Iosif mulțumește călduros principelui Auersperg pentru serviciile aduse monarhiei, Londra 30 Sept. Ziarul „Daily Telegraf” asigură că împăratul Rusiei este bolnav. Paris 30 Sept. Renta Română de 5% au atins astăzi cursul de 75—75. Viena 30 Sept. împăratul Austriei au remis cu ceremonialul uzitat pălăria de cardinal monsiniorului Iacobini nunciul apostolic din Viena. Roma 30 Sept. Baronul Ilagmerlo au merseri la gara de Milan spre a se î ntâlni cu Cairoli care mergea la Caserte și cu care avu o lungă convorbire. Viena 30 Sept. «Coresp. Pol." i se comunică din Constantinopol că plenipotențiarii greci au primit instrucțiuni de a menține ultima declarațiune prin care Grecia acceptă discuția pe baza protocolului al 13-lea, dar trebue să refuze a primi declarația propusă de plenipotențiarii otomani cum că Grecia ar consimți se discute chiar bazele acelui protocol. Constantinopol 30 Sept. Dl. Layard se va întoarce din Syria pe la 10 Oct. Constantinopol 30 Sept. Față cu situațiunea critică a Rumeliei orientale sultanul au întreprins să se sondeze pe puterile europene asupra eventualităței destituirei lui Alico-Pașa. Rusia și alte câteva puteri sunt opuse masurilor luate de gentlul Strecker prin destituirea a 30 de țeri ruși și propunerea de a se reduce listingentul miliției. Se asigură că s’a dat instrucțiuni ambasadorilor din Constantinopol de a face demersuri colective pe lângă Poartă și pe lângă Grecia, pentru ca să se poată ajunge la o înțelegere pe bazele protocolului 13 din tractatul de la Berlin, IAȘI,—în 20 Septemvrie 1879. Am încheat articolul nostru din numerar trecut arătând că, mai presus de toate țara noastră are nevoie de un guvern cu tragere de inimă de țară, de o administrațiune onestă și capabilă, care să-i dea o direcțiune sănătoasă, îndreptând pașii generațiunelor viitoare pe o cale mai sigură decât acea pe care au apucat generațiunea de astăzi. Este vremea, dacă nu cumva e prea târziu, ca Românii tineri și bătrâni, avuți și săraci să-și indrepteze toată atențiunea lor spre starea materială a țerei, spre partea ei economică. In țerile puțin înaintate in cultură, după cum este a noastră, guvernul este dator prin mijloacele de cari dispune să provoace, să incurajeze și să susțin acel curent de idei, acea mișcare—fie ea politică, socială sau economică—de la care țara așteaptă un viitor mai bun, o soartă mai fericită. Silințele unui asemine guvern vor rămănea insă zadarnice, dacă nu societatea însăși nu va exista dorința, voința și puterea de a trece de la o stare ră la alta mai bună. Dorința de a eși din trista stare materială în care se află țara noastră o simțim cu toți deopotrivă, și cu toții avem conștiința ruinei ce ne amenință dacă vom mai persista pe această cale fatală. Ceea ce ne lipsește—o mărturisim cu durere— este voința și energia de a ne pune serios pe lucru. Din toate părțile să strigă economie națională, îmbunătățirea stărei materiale a țerei, creare de institute de credit și de fabrici românești etc. etc. și cu toate acestea, noi, cei din Moldova cu deosebire, facem foarte puțin, cu atît mai puțin, cu cît Românii din această parte a țerei sunt expuși de a perde din mănîle lor și puținul ce le mai rămâne. In 20 de ani numai, și capitalul bănesc a trecut din mâna Românilor in mâna Evreilor, alți 20 de ani și capitalul imobiliar—dacă nu ne vom deștepta la vreme și nu ne vom pune pe lucru—va trece in aceleași mâni. Atunci îngenunchiarea Moldovei va fi desăvârșită, și îngenunchietorii ei vor putea să-i cânte de profindis. Este de ajuns ca 20 sau 30 de evrei numai să aibă dreptul de a cumpăra imobile rurale, și in scurt timp îi veți vedea devinind proprietarii celei mai mare părți din moșiile din Moldova, care de pe acum se află ipotecate la denșii. Acei cu drepturi vor concentra la denșii capitalurile celorlalți fără drepturi, și toți împreună vor desmoșteni pe Români de bunurile lor. Și de ce ne am mira dacă evreii ar face aceasta ? Oare astăzi nu stăpânesc ei case, vii și moșii cumpărate nu pe numele lor, căci nu au acest drept, dar pe numele acelor Români denaturați care-și vând pentru bani și sufletul din ei, pe numele acelora cari pentru aur se fac cioclii neamului lor. Este foarte adeverat proverbul bătrânesc, că pădurea nu se tae pănă ce securea nu are coadă tot din pădure. In zadar strigăm prin întrunirile publice și în Parlament că evreii ne fac cutare și cutare rea, când in viața noastră privată ne facem toate trebușoarele cu denșii. Unii ne unim cu ei pentru a exploata pe nenorocitul țeran, alții—care dispunem—ne întovărășim cu denșii la camătă și la gheșeftari ; in sfârșit unii într’un fel, alții in altul căutăm a ne înșela pe noi înșine. Și orbirea noastră merge pănă acolo încît nu voim a vedea că ducem țara in prăpastie. Oare când vom rupe o dată cu deprinderea de a ne arăta alta decît ceea ce suntem? Când oare vorbele noastre vor fi în acord cu faptele ? Când în fine toți acei mari patrioți, cari te asurzesc cu tiradele lor înfocate vor înceta de a linguși patimile poporului pentru ca să-i smulgă încrederea ? Când oare vom avea curagiul de a ne recunoaște greșelile și a nu ne mai înșela pe noi înșine? Stăm puterea poporului român de a scăpa de sub jugul evreilor, sub punctul de vedere al intereselor materiale. Pentru această visă va trebui să imităm exemplul ce-n’il dă insuși evreii. Să luăm odată hotărîrea de a rupe orice relațiuni cu dânșii, de a face ca și dânșii, adică ca banul Romănului să treacă in măna Românului. Să ne unim și noi in societăți precum să unesc ei, și să opunem speculelor lor o muncă onestă și neîntreruptă. Să facem mai cu samă legile noastre astfel ca să lovească cu putere in camătă in fraudă și in toate specurile neoneste cu care să îndeletnicesc, evreii de la noi și prin care fac concurența neputincioasă. Astfel număi, prin această luptă economică, vom putea să ne sustragem de la rălele la care suntem expuși. Urmând însă ca pănă acum, Moldova întâi și apoi întreaga Românie va avea soarta Galiției și a Bucovinei. CRONICA INTERNĂ Sosirea principelui Bulgariei. A. S. principele Alexandru I, Domnul Bulgariei, a sosit Marți la amiazi în capitala țerei. La 10 ore, A. S. a sosit la Giurgiu, unde a fost întimpinat de d. general Cernat și de d. colonel Pastia, și plecând de acolo cu un tren special, a ajuns la București la 12 ore, trecând de la gara Filaret pe linia de joncțiune care merge la gara Târgoviștei și oprinduse de-a dreptul dinaintea palatului de la Cotroceni. Aici, principele Alex. I a fost primit de A. S. R. Domnitorul, însoțit de d-nii miniștri T. G. Brătianu, V. Boerescu, col. G. Leca și An. Stolojan (d. N. Crețulescu fiind cam indispus, iar d. M. Cogălniceanu plecând de eri în Dobrogea), de casa civilă și militară a M. S., de ofițeri superiori din garnisonă, de d. prefect al poliției, d. primar al orașului și d. prefect de Ilfov. A. S. Domnul Bulgariei era însoțit de 8 persoane, dintre care 2 civile, și șase militare. La coborîrea din tren, principele Alex. I a fost primit de Augustul nostru Domn, care i-a strîns mâna cu cordialitate. Principele Alex. I a schimbat apoi câte-va cuvinte cu fiecare din d-nii miniștri, precum și cu ceilalți d-ni. 8uindu-se apoi într’o trăsură cu A. S. R. Domnul nostru, a intrat în curtea palatului Cotroceni. Garda a făcut onorurile militare. Suita principelui Alex, a urmat apoi pe jos, condusă de mareșalul Curții, d. T. Văcărescu. Toți au luat apoi dejunul cu R. A. S. S. Se crede că Augustul oaspe al Domnitorului nostru nu va sta decit scurt timp în mijlocul nostru. M. S. R. Doamna in străinătate. A. S. R. Doamna, terminând cura de la Scheveningen, se afla acum la Amsterdam, unde va petrece câtva timp pentru întremarea sănătăței, după băile de mare. • (Monitorul). Chestiunea Arab-tablei. Se știe, că ultima propunere a Rusiei era ca să se însărcineze o comisiune rusoromână, de ingineri cu alegerea unui loc bun ca se stabilească un pod peste Dunărea. Rusia adăuga, că ea a și găsit acel loc la Gărlița, ceva mai in jos de Silistra. Puterile europene se involră cu această propunere, insă condițional și anume ca, comisiunea europeană, pentru delimitarea fruntariilor se fie volni că a resolva cestiunea aceasta, chiar numai prin simpla majoritate de voturi. Acceptând Rusia condițiunea Puterilor europene, comisiunea ruso-română intră indată in exercițiul funcțiunilor sale provisorii. După cum se afirmă, comisarii români au și declarat pe baza studiilor făcute la fața locului, că la Gărlița nu se poate stabili un pod peste Dunăre folositor ei. Acum e mai ca și sigur, că Puterile vor influența din nou, ca Arab-Tabia să se dea României. Se consideră de probabil că Rusia nemaiavând încotro, va fi silită să renunțe la protecțiunile sale.