Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-09-21 / nr. 110

V Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Anul al Vll-lea No. 110. IASSI, Vineri 21 Septemvre 1879. Prețul abonamentelor. •>­N TASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— ]pe trimestru 6 fr. bm­silICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREIN­AT­ATE..............................................40 fr. NSERTIUM și RECLAME, rândul 60 b. >CIR[ LOCALE „ 1 fr. opistole ne­francate nu se primesc. An Ni­ 20 bani CURIERUL C TH. ISAEIAMSAW.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. In reiul Aniind­ur­ilor PAGINA L 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Müsse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & G-o Ueimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un ait*. 20 bani C­a, 1 g S­ ta M. Mart. Euihnia. -ta Mart. Sofia, Agapi, Pisti și Elpirla. uviosul Părinte Eumeniu. S. S. Mart. Trof. Savat și Do­vi med. Sf. M. Martir Eustatiu. SF. Apostol Codrat. Sf. Ierom. Foca, Episcopul Sinopei. e­n­ d. au r­­ cl 1 Septa, m­a­ m­e­i Septemvrc. " 28 Duminică E. 17. Venceslau 5—54 5—47 ... 29 Luni Arch. Mihail 5—55 5—45 In 181 lumina plina la început bine. 30 Marți Ieronim 5 — 56 — 44 apoi plone. 1 Mercuri Oetoniv. Remîgin 5-57 5—42 2 Joi Leodegar 5-58 5—40 3 Vineri­­ Candid 5—59 6—39 * 4 Sămbăta 1 Francisc Ser. 6—1 5—39 STIL VECHI ! Niepte­mV. Ifi 17 1819 20 21 22 v I U A PATK O N U L ȚM I, E 1 Duminicii Luni M­arți Mercuri .J oi Vineri Sâmbăta TIMPUL DIN SEPTAMANA____J|STIL NOU | V­I­U­A PATRONUL |Ili El | Bos. Soar. Apusul Soar. PENSIONNAT Jeunei­n A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National ă Jassy Rue Biina-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No 12. Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asaki care a fost re­­patata radicalmente și puse in cele mai bune condițiuni de igienă Cui­­­urile vor începe la 1 Septemvre viitor de la sfântul Di­­mitrie trei odăi, c­­ amară, grajd și șură în ograda caselor 4-nei Ranette în dosul școalei de arte, se r nd și de veci aceste case în total. Pen­­ru informațiuni a se adresa la Hotel de tusia No. 23. (292—4) Situate in strada Butu No. ISdot/III 17 sunt de vânzare, doritorii de i le cumpără să se adreseze la proprietară e stă in ele. Ținea Dobrovici (—1) O domnișoară germană, care cunoaște bi­ne limba română și franceză, dorește a c­angagia la vre­unul din institutele private le domnișoare, sau și ca guvernantă la vre-o amilie. Adresa la redacțiunea acestei foi, ind­ lr fel casele d nei Elena Tu­fescu, din strada Banu lângă Con­servator, de la Sf. Dim­itrie anul curent, cuprinzănd 10 odăi, o spălătorie, grajd, șură, făntănă, grădină. (295 —G)­I»E IMCHINLLET Casele D-nei Sevasti Stegărescu din do­sul gradinei publice se închiriează: șap­te odăi, două culine, grajdi, șură, ham­bar, fântână, grădină de flori, patageriu, băi etc. Aserține se pot da și mobile. A­­dresa la casele sus indicate. Dinul Peytî ©­n­a Profesor francez. Stabilindu-se in Cernăuți, Russi­sche­ Gasse No. 728, va pute primi la sine căți­va elevi ca pensionari. Avan­taje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. (267—8). Un destins administrator de moșii, care a administrat două moșii timp de 5 ani, dorește a se angaja la vr’o mo­șie fie și la mai multe, actele ce le po­sedă vor putea convinge pe d-nii propri­etari și arendași de moșii, pentru activi­tatea și onestitatea sa. Doritorii vor bine­voi a se adresa la administrația Curieru­lui. Tot o dată are 300 poli im­periali de dat cu dobândă cu prima i­­potecă. 298—6 dirige par (293—5) AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor,­­public, că am pus deja sub presă. Calendarul Curierului pe anul 1­8­8 O. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Cu­rierul“ anunelurile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Th­. Ralassaii. « MOȘIA TÂRGULUI STEFANEȘTII » din județul Botoșani in întin­dere aproesimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Pru­tului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, ia­zuri, coșuri, șuri, Hambare, ma­gazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe ară­tura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adre­sa la subsemnata proprietară în Ștefanești până la sfânta Dimi­­trie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem­. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. >*SOOO080O1K«KK* T­ELEGRAME Constantinopol 29 Sept. Comisiunea in­ternațională de delimitare a fruntari­lor au terminat lucrările sale relativ­e la fixa­rea hotarelor militare dintre Bulgaria și Rumelia orientală. Traseul astfel cum s’a rectificat acum, au fost primii de cinci membri ai comisiunei din 7. Comisarul rus au votat contra , acel al Franței s’a­­ abținut din cauză, zice el, că Rusia nu va recunoaște valoarea votului care nu va fi dat in unanimitate. Limla 29 Sept. Generalul Roberts au adresat afganilor un manifest referându-se la marșul englejilor asupra Cabulului și prin care se declară că acei cari vor fi paci nici nu vor avea a se teme de nimic, dar acei cari vor fi înarmați se vor con­sidera și trata ca inimici. Londra 30 Sept. Ziarului­­„Morning Post” i se comunică din Berlin că prin­cipele Bismark se duce la Varzin de unde se va întoarce după reînturnarea împăra­tului Wilhelm la Berlin. Dl. Dinu. Sturza ministrul de finanțe român au avut eri o întrevedere cu prin­cipele Bismark căruia i-a explicat proec­­tul prezentat oamenilor de cătră d. Boe­­rescu, pentru rezolvarea cestiunei israelite. Viena 30 Sept. La banchetele legiti­­miștilor care avură loc­uri în Franța cu ocaziunea aniversarei nașterei contelui de Chambord, nu au urmat nici un incident. Petersburg 30 Sept. (oficial). Trupele ruse au avut în ziua de 9 Sept o întâl­nire cu turcomanii la Tekkes cari erau în retrașamente. După o luptă care au durat 6 ore, turcomanii părăsiră terenul perzând mai multe mii de oameni. Rușii perdură în această afacere 439 oameni din care 23 de ofițeri. Viena 30 Sept. Un decret imperial a­­nunță că d. Carol Auersperg este desăr­cinat, în urma cererei sale bazată pe mo­­­­tive de sanatate, de prezidența camerei­­ seniorilor. împăratul Francisc Iosif mul­­­­țumește călduros principelui Auersperg pentru serviciile aduse monarhiei, Londra 30 Sept. Ziarul „Daily Tele­graf” asigură că împăratul Rusiei este bolnav. Paris 30 Sept. Renta Română de 5% au atins astăzi cursul de 75—75. Viena 30 Sept. împăratul Austriei au remis cu ceremonialul uzitat pălăria de cardinal monsiniorului Iacobini nunciul a­­postolic din Viena. Roma 30 Sept. Baronul Ilagmerlo au mers­eri la gara de Milan spre a se î ntâl­­ni cu Cairoli care mergea la Caserte și cu care avu o lungă convorbire. Viena 30 Sept. «Coresp. Pol." i se co­munică din Constantinopol că plenipoten­țiarii greci au primit instrucțiuni de a menține ultima declar­ațiune prin care Gre­cia acceptă discuția pe baza protocolului al 13-lea, dar trebue să refuze a primi declarația propusă de plenipotențiarii oto­mani cum că Grecia ar consimți se discute chiar bazele acelui protocol. Constantinopol 30 Sept. Dl. Layard se va întoarce din Syria pe la 10 Oct. Constantinopol 30 Sept. Față cu situa­­țiunea critică a Rumeliei orientale sulta­nul au întreprins să se sondeze pe pute­rile europene asupra eventualităței desti­­tuirei lui Alico-Pașa. Rusia și alte câte­va puteri sunt opuse masurilor luate de gen­­­tlul Strecker prin destituirea a 30 de țe­ri ruși și propu­nerea de a se reduce­­ listingentul miliției. Se asigură că s’a dat instrucțiuni am­basadorilor din Constantinopol de a face demersuri colective pe lângă Poartă și pe lângă Grecia, pentru ca să se poată ajun­ge la o înțelegere pe bazele protocolului 13 din tractatul de la Berlin, IAȘI,—în 20 Septemvrie 1879. Am încheat articolul nostru din nu­merar trecut arătând că, mai presus de toate țara noastră are nevoie de un guvern cu tragere de inimă de țară, de o administrațiune onestă și capabilă, care să-i dea o direcțiune sănătoasă, îndreptând pașii generațiu­­nelor viitoare pe o cale mai sigură de­cât acea pe care au apucat gene­­rațiunea de astăzi. Este vremea, dacă nu cum­va e prea târziu, ca Românii tineri și bătrâni, avuți și săraci să-și indrepteze toată atențiunea lor spre starea materială a țerei, spre partea ei economică. In țerile puțin înaintate­ in cultură, după cum este a noastră, guvernul este dator prin mijloacele de cari dis­pune să provoace, să incurajeze și să susțin acel­ curent de idei, acea miș­care—fie ea politică, socială sau eco­nomică—de la care țara așteaptă un viitor mai bun, o soartă mai fericită. Silințele unui asem­ine guvern vor rămănea insă zadarnice, dacă nu so­cietatea însăși nu va exista dorința, voința și puterea de a trece de la o stare ră la alta mai bună. Dorința de a eși din trista stare materială în care se află țara noastră o simțim cu toți de­o­potrivă, și cu toții avem conștiința ruinei ce ne a­­menință dacă vom mai persista pe această cale fatală. Ceea ce ne lipsește—o mărturisim cu durere— este voința și energia de a ne pune serios pe lucru. Din toate părțile să strigă economie națională, îmbunătă­țirea stărei materiale a țerei, creare de institute de credit și de fabrici românești etc. etc. și cu toate acestea, noi, cei din Moldova cu deosebire, fa­cem foarte puțin, cu atît mai puțin, cu cît Românii din această parte a țerei sunt expuși de a perde din mă­­nîle lor și puținul ce le mai rămâne. In 20 de ani numai, și capitalul bănesc a trecut din mâna Românilor in mâna Evreilor, alți 20 de ani și capitalul imobiliar—dacă nu ne vom deștepta la vreme și nu ne vom pune pe lucru—va trece in aceleași mâni. Atunci îngenunchiarea Moldovei va fi desăvârșită, și îngenunchietorii ei vor putea să-i cânte de profindis. Este de ajuns ca 20 sau 30 de e­­vrei numai să aibă dreptul de a cum­păra imobile rurale, și in scurt timp îi veți vedea devinind proprietarii ce­lei mai mare părți din moșiile din Moldova, care de pe acum se află i­­potecate la denșii. Acei cu drepturi vor concentra la denșii capitalurile ce­lor­lalți fără drepturi, și toți împreună vor desmoșteni pe Români de bunu­rile lor. Și de ce ne am mira dacă evreii ar face aceasta ? Oare astăzi nu stăpânesc ei case, vii și moșii cumpărate nu pe numele lor, căci nu au acest drept, dar pe numele acelor Români denaturați care-și vând pentru bani și sufletul din ei, pe numele acelora cari pentru aur se fac cioclii neamu­lui lor. Este foarte adeverat proverbul bă­trânesc, că pădurea nu se tae pănă ce securea nu are coadă tot din pă­dure. In zadar strigăm prin întrunirile publice și în Parlament că evreii ne fac cutare și cutare rea, când in via­ța noastră privată ne facem toate tre­­bușoarele cu denșii. Unii ne unim cu ei pentru a exploata pe nenorocitul țeran, alții—care dispunem—ne înto­vărășim cu denșii la camătă și la ghe­șeftari ; in sfârșit unii într’un fel, al­ții in altul căutăm a ne înșela pe noi înșine. Și orbirea noastră merge pă­nă acolo în­cît nu voim a vedea că ducem țara in prăpastie. Oare când vom rupe o dată cu de­prinderea de a ne arăta alta de­cît ceea­ ce suntem? Când oare vorbele noastre vor fi în acord cu faptele ? Când în fine toți acei mari patrioți, cari te asurzesc cu tiradele lor înfo­cate vor înceta de a linguși patimile poporului pentru ca să-i smulgă în­crederea ? Când oare vom avea cura­­giul de a ne recunoaște greșelile și a nu ne mai înșela pe noi înșine? Stă­m­ puterea poporului român de a scăpa de sub jugul evreilor, sub punctul de vedere al intereselor ma­teriale. Pentru această visă va trebui să imităm exemplul ce-n’il dă insuși e­­vreii. Să luăm odată hotărîrea de a rupe ori­ce relațiuni cu dânșii, de a face ca și dânșii, adică ca banul Romă­­nului să treacă in măna Românului. Să ne unim și noi in societăți pre­cum să unesc ei, și să opunem speculelor lor o muncă onestă și neîn­treruptă. Să facem mai cu samă legile noas­tre ast­fel ca să lovească cu putere in camătă in fraudă și in toate specurile neoneste cu care să îndeletnicesc, evreii de la noi și prin care fac concurența neputincioasă. Ast­fel număi, prin această luptă economică, vom putea să ne sustragem de la rălele la care suntem expuși. Urm­ând însă ca pănă acum, Mol­dova întâi și apoi întreaga Românie va avea soarta Galiției și a Bucovinei. CRONICA INTERNĂ Sosirea principelui Bulgariei. A. S. principele Alexandru I, Domnul Bulgariei, a sosit Marți la amiazi în ca­pitala țerei. La 10 ore, A. S. a sosit la Giurgiu, un­de a fost întimpinat de d. general Cernat și de d. colonel Pastia, și plecând de a­­colo cu un tren special, a ajuns la Bucu­rești la 12 ore, trecând de la gara Fila­­ret pe linia de joncțiune care merge la gara Târgoviștei și oprindu­se de-a drep­tul dinaintea palatului de la Cotroceni. Aici, principele Alex. I a fost primit de A. S. R. Domnitorul, însoțit de d-nii mi­niștri T. G. Brătianu, V. Boerescu, col. G. Leca și An. Stolojan (d. N. Crețulescu fi­ind cam indispus, iar d. M. Cogălniceanu plecând de eri în Dobrogea), de casa ci­­vilă și militară a M. S., de ofițeri supe­riori din garnisonă, de d. prefect al po­liției, d. primar al orașului și d. prefect de Ilfov. A. S. Domnul Bulgariei era însoțit de 8 persoane, dintre care 2 civile, și șase militare. La coborîrea din tren, principe­le Alex. I a fost primit de Augustul nos­tru Domn, care i-a strîns mâna cu cor­dialitate. Principele Alex. I a schimbat a­­poi câte-va cuvinte cu fie­care din d-nii miniștri, precum și cu cei­lalți d-ni. 8u­­indu-se apoi într’o trăsură cu A. S. R. Domnul nostru, a intrat în curtea pala­tului Cotroceni. Garda a făcut onorurile militare. Suita principelui Alex, a urmat apoi pe jos, condusă de mareșalul Curții, d. T. Văcărescu. Toți au luat apoi dejunul cu R. A. S. S. Se crede că Augustul oaspe al Domni­torului nostru nu va sta decit scurt timp în mijlocul nostru. M. S. R. Doamna in străinătate. A. S. R. Doamna, terminând cura de la Scheveningen, se afla acum la Amster­dam, unde va petrece cât­va timp pentru întremarea sănătăței, după băile de mare. • (Monitorul). Chestiunea Arab-tablei. Se știe, că ultima propunere a Rusiei era ca să se însărcineze o comisiune ruso­­română, de ingineri cu alegerea unui loc bun ca se stabilească un pod peste Du­nărea. Rusia adăuga, că ea a și găsit acel loc la Gărlița, ceva mai in jos de Silistra. Puterile europene se involră cu această propunere, insă condițional și anume ca, comisiunea europeană, pentru delimitarea fruntariilor se fie volni că a resolva ces­­tiunea aceasta, chiar numai prin simpla majoritate de voturi. Acceptând Rusia condițiunea Puterilor europene, comisiunea ruso-română intră indată in exercițiul funcțiunilor sale provisorii. După cum se afirmă, comisarii români au și declarat pe baza studiilor făcute la fața locului, că la Gărlița nu se poate stabili un pod peste Dunăre folositor ei. Acum e mai ca și sigur, că Puterile vor influența din nou, ca Arab-Tabia să se dea României. Se consideră de probabil că Rusia ne­­mai­având încotro, va fi si­lită să renunțe la protecțiunile sale.

Next