Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-02-14 / nr. 19
jr * m CRONICA INTERNĂ . ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința din 7 Fevruarie 1879. D. C. Brăteanu "președintele consiliului respunzend la interpelarea d-lui Titu Maiorescu, zice,că, d-sa in lungul d-sale discurs, n’a făcut de la inceput pană la sfărșit dacăt un șir de cârtiri in contra guvernului. N’a adus nici o singură ideie inaltă—sau poate că d-sa e prea jos și nu s’a putut vedea la înălțimea la care s’a pus—n’a conceput nici o ideie inaltă cu care să lovească in adversarul seu. Ar fi trebuit ca d. Maiorescu care lua rolul de acuzator, să fi adus fapte, să le fi analizat, ca să știe și d-sa ce să respundă și cum să probeze contrariul. Dar anor. d. Maiorescu n’a făcut decăt niște acusări vage. Oare a făcut aceasta d. Maiorescu din lipsă de talent oratoric sau din lipsă de tact politic? N. D. Maiorescu, ca și mulți din amicii săi politici, a făcut aceasta ca să facă să perdem timpul și aceasta să-i dea ocasiune ! zice altă dată că această Adunare nu rimează, nu face nimic. D-sa arată că atunci cănd partida liberală era in oposițiune nu făcea astfel: nu sta departe ca spectatoare, pentru ca să vină numai din cănd in când să facă căte o interpelare spre a ține Camera in loc ci din contră,a orice propunere, la orice proiect de lege, ai sta in centra unei majorități, de multe ori scrobitoare, cănd avea convingerea că ideile ai erau eronate. „Noi nu stăm niciodată inchiși in o rezervă comodă, zice d. ministru, si totdeauna aduceam contingentul nostru de umină,fiindcă credeam pe adversarii noștri Romăni adevărați cum îi credeam și astăzi, și că nu vor să fugă de adevăr și de lumină." A fost fericit cănd a auzit pe d. Maiorescu zicând că, deși a făcut parte din ministerul d-lui Catargiu, acum s’a convertit la regimul parlamentar (aplause). Acesta era un lucru firesc, căci d-sa, inteliginte și invețat cum este, nu putea să remăie mult timp pe văgașul acela pe care îl creaseră aceia care din neștiință erau și mai sunt incă pe dânsul. Pentru ce oposițiunea de astăzi nu aduce Adunării luminele sale, pentru ce nu vine să arăte calea pe care ea crede că ar trebui să conducă interesele țarei ? De ce nu vine să indice acele reforme de care crede că țara are nevoe, ci din contra se abține de la orice discuțiune și nu face decăt a ședea închisă ca melcul lu coaja lui și numai cănd e apa tulbure la Dunăre scoate coarnele ? (Aplause, ilaritate). Când a auzit pe d. Maiorescu mărturisind pentru prima oară că regimul trecut trebuia să cadă pentru că avea in contra sa un puternic curent al națiunei și a adus aminte de cuvintele ce să zic pe mormântul unui adversar, căci d. Maiorescu crede că regimul liberal e pe marginea mormântului .... Voci. Se inșală! D. I. Brătianu. Cu toate acestea, la finitul discursului d-sale, d. Maiorescu a mai atenuat acea afirmațiune, zicând că prin violență a căzut guvernul trecut. Dar, intreabă d-sa, avleam noi atunci armată, poliție, administrațiune, ca prin violență să resturnăm acel guvern? (ilaritate, aplause). Respunzend punt cu punt la toate acuzările d-lui interpelatore, zice, in privința acuzării foștilor miniștri, că guvernul liberal n’a făcut act de răzbunare; d-sa personal s’a opus la aceasta mai mult decăt era ținut, legat prin programa d-sale—aceasta toți o știu—și a stăruit pe lăngă comitet și pe lăngă Cameră să stingă acel proces. D. Maiorescu n’ar trebui să piardă din vedere că nu vorbește astăzi unei generațiuni care n’a apucat timpurile administrațiunei din care d-sa făcea parte. După ce descrie terorile guvernului d-lui Catargiu și după ce face istoricul partidei conservatoare, căruia i-a dat locul de bună-voe să vie la putere și care s’a sfâșiat apoi singură, d. ministru zice că, in ceea ce privește schimbările făcute in ministerul acesta, d-sa va face storicul acestor transformări atunci cănd și d. Maiorescu va face istoricul transformărilor operate in timpul guvernului d-sale. D Maiorescu este prea invețat, prea isteț ca să nu înțeleagă aceste schimbări ministeriale , dar crede poate că prin această tactică va atrage in partea d-sale pe aceea pentru care arată acum atâta interes ? D-sa e insă sigur că d. Maiorescu tocmai pentru d. Cogălniceanu nu’și va pune unghia in găt ca să’l vadă la putere. (Ilaritate), D. Maiorescu. Asta așa este: «D. /. Brăteanu zice că ministerul nu va avea multe de spus la această interpelare, căci nu după cuvinte are să’l judece țara ci după faptele sale. »In curând zice d-sa, vom fi inaintea alegătorilor și ei vor judeca dacă noi am fost sperjuri, dacă am bagat pe oameni in temnițe și i-am tărăt pe strade, dacă am adus femei in cabinetele procurorilor tineri, mume de familie, dacă am deschis oamenilor procese pe timpul alegerilor, sau dacă din contra dvoastră nu ați trăit in toată libertatea, și dacă nu ați putut să ve exprimați liberi, nu numai opiniunile d-voastră, nu numai pasiunile d-voastră, dar de multe ori să mergeți pănă acolo incăt să loviți țara in interesele sale cele mai mari (aplause). Da, să loviți țara cănd era ocupată de armată străină, fiindcă chemați prin jurnalele d-voastră, poporul la răscoală, crezând că Românii sculăndu-se au se oprească puternica Rusie din mersul seu. Nu acuz pe d. Maiorescu, dar nu e pădure fără uscătură , dar sunt oameni care se plâng că națiunea română nu mai e condusă de consulii străini, că nu mai pot se esploteze această țară, că le-a trecut timpul. (Aplause). D-ta n’ai fost boer, nu’ți fac această acuzare; d-ta numai din întâmplare... (Aplause ilaritate). O voce. Este neofit. D. I. Brătianu, respunzând la acuzarea că fi promis o politică pacinică și că toate aciestea s’a făcut război, arată cum toate puterile europene s’au silit prin toate mijloacele să impedice războiul și intreabă dacă crede d. Maiorescu că sta in mana d-sale a face aceia ce n’au putut face toate puterile europene cele mai interesate. In privința armatei spune că s’au făcut socoteli după cărțile caselor publice căt s’a cheltuit in timpul d-lui Maiorescu pentru armată și pe urmă cum a fost găsită când țara a aiut un*ucubea. O voce. Aveam căciuli. D. I. Brătianu arată cum a trebuit să cumpere tot materialul de război: nu erau puști, nu erau patroane, nu erau decăt puștile ce se aduseseră la 1864 și căteva tunuri Krupp aduse de d. Manu. Ba incă se desființaseră regimente de cavalerie, se desființase un regiment de artilerie și batalionul de geniu. O voce. Remăseseră căciulele. D. I. Brătianu zice că nu vine să facă istoria armatei, nici analogia ei, ci respunde numai d-lui Maiorescu. Și, după ce arată cum a trebuit sa înființeze in căteva zile tot ce trebuia pentru un război, intreabă dacă chiar cei mai moderați din oposițiune ar fi putut face războiul fără un împrumut de vreo 100 milioane, pe cănd guvernul l-a făcut fără nici o datorie nouă. Apoi, afară de acestea, dl. Maiorescu nu trebue să uite că trebuia să se plătească datoriile făcute sub guvernul d-sale. (Aplause). Ar fi voit d. Maiorescu ca in timpul războiului să se organiseze și financiere, să se facă și economii, să se plătească și datoriile, să se organiseze și armata și in acelaș timp să se umple și vistieria ? (Aplause). In privința bisericei, zice că n’a vezut incă in nici o țară să se ceară socoteală guvernului că in timp de război nu a putut să zidească și să doteze biserici. De 250 sau 300 ani inaltul cler al nostru nu s’a invrednicit să binecuvinteze drapelul armatei române mergând la luptă; pentru intăia oară am avut acum această fericire și d-sa crede că orice prolat cu inimă românească să simte maidat și fericit (aplause). Amintește apoi cele zise in Senat in privința amestecării bisericei in politică. In privința bugetului zice că, deși nu s’a votat incă, totuș nu s’a cheltuit o para fără să fi trecut prin Cameră și fără să se fi regulat prin toate formele comptabilităței, mult mai bine decăt in timpurile patriarhale ale regimului trecut (aplause). In privința lucrărei acestei Camere, d-sa enumeră pe rănd toate însemnatele proiecte de legi votate de ea și intreabă dacă Camera d-lui Maiorescu a votat atâtea legi intr’o sesiune întreagă și incă prelungită și nu legi făcute pentru interesul unei partide, ci pentru interesul țarei întregi (uplause). In privința mergerii președintelui Camerei fin străinătate, respunde că guvernul simte pe toată ziua lipsa președintelui Camerei, dar d. Roseti a avut nenorocirea ca mulți din noi să trăiască mai mult timp in străinătate și astfel să aibă relațiuni foarte intinse. Crede oare d. Maiorescu că președintele Camerei va jicni interesele țârei inaintea Europei? Desigur nu. Apoi atunci să se fericească împreună cu d-sa că d. Roseti a primit a merge in Franța și in Italia și aduce astfel servicii folositoare țârei. In privința afirmațiunii că partida liberală s’ar fi dezvoltat, d-sa o combate explicând că, dacă sunt unii in partida liberală care se despart de unii și se apropie de alții, aceasta nu va să zică că partida liberală s’a disolvat. Dacă d. Cogălniceanu face astăzi opozițiune, aceasta nu va se zică că nu mai este partida liberală. Numai atunci va zice aceasta când va vede pe d. Cogălniceanu alături cu d. Maiorescu. Se creadă dar d. Maiorescu că, deși diferitele grupe din partida liberală in linele împrejurări pot să oscileze, însă, când va fi in luptă cu partida conservatoare, vor fi toți uniți in contra ei (aplause). Explică apoi de ce nu a convocat Camerele pentru revizuirea Constituțiunii îndată după tractatul din Berlin, arâtând că nu se putea face aceasta când țara era ocupată de armată străină și că voia sa dea țarei timpul de a se reculege, de a’și vindeca rănele, de a’și pute face alegerile in toată libertatea și in toată liniștea și termină rugând pe toți să inceteze cu aceste lupte, care nu sunt de nici un folos pentru țară și nici chiar pentru partida adversă. Se creadă d. Maiorescu, zice d-sa, că țara nu judecă după cuvinte, ci după fapte, și au avut timp și d-lor și noi să dăm valoare cuvintelor noastre prin fapte. Prin urmare să nu perdem timpul degeaba și, cum cred că d. Maiorescu este Român cu toată inima, să nu se lase a fi amăgit de interesele acelea care numai românești nu sunt (aplause prelungite). D. A. Sihleanu respunde la atacurile personale ce i-a adus d. Maiorescu, zicând că d-sa n’a atacat nici odată biserica, ci clerul. D-sa a vorbit și a scris in contra clerului, dar nu in contra bisericei, și nu a făcut aceasta in Cameră, ci afara dîn Cameră, nu ca vice-președinte al Camerei, nici ca președinte al comisiunii bugetare, ci ca Sihleanu. D. Vernescu, zice că interpelarea d-lui Maiorescu l’a găsit rece și neinteresat și l’a lăsat tot astfel. Cu darea in judecată a foștilor miniștri s’a făcut un act de înaltă justiție și de inaltă moralitate publică, căci a nu persecuta o partidă care a fost la putere nu va să zică a lăsa pe delicvenți nepedepsiți (aplause), nu va să zică a nu da satisfacere moralei publice (aplause). O. Maiorescu ar fi putut să se plângă nu pentru că am dat in judecată pe foștii miniștri, ci pentru că i-am ertat (aplase), căci aci nu e vorba de amnestie politică, ci de fapte comise, fapte pedepsite de legea penală fapte reprobate de morala publică. Răspunzând apoi la întrebarea d-lui Maiorescu pentru ce s’a retras din minister, zice că, oricare ar fi cauzele, orice neunire ar fi fost, aceasta nu ar fi putut pe aceia care au profesat totdeauna principiile liberale să schimbe acele principii și să treacă in partida cealaltă. (aplause). D-sa termină zicând că nu trebuia^sintea această interpelare. Ne vog îonoaște pe toți țerei și țara, fiți soarea interpelare . D. Fleva propune urli CURIERUL TOBALASSAN. »Adunarea pe deplin satisfăcută de explicațiunile date de d. președinte al consiliului trece la ordinea zilei. D. D. Giani crede că Adunarea ar trebui să răspundă, atât oral cât și in scris prin moțiune, că n’a făcut o răzbunare, că n’a deviat de la principiile sale liberale și că n’a făcut decât act de dreptate față cu adversarii săi. D. N. Fleva respunde pe larg la toate acuzațiunile d-lui Maiorescu, punând in relief tot ce a făcut această partidă de când e la putere și ce a făcut partida d-lui Maiorescu in timpul cât a avut in mână cârma ferei. Se cere a se pune la vot moțiunea d-lui Fleva cu apel nominal. Nefiind însă numărul regulamentar, se amână punerea votului pentru ședința următoare, rădicându-se ședința la carele 6. Circulara administrațiunei domenielor și pădurilor Statului cu No. 3797, din 7 Fevruar 1879, către d-nii prefecți de județe. Domnule Prefect, Binevoiți a comunica d-lor arendași ai moșiilor Statului pe cari s’a determinat pământuri pentru improprietărirea locuitorilor, că, precum vi s’a explicat prin instrucțiunile cu No. 29.825 din 24 August 1878, nu se ia din posesiunea arendașilor decăt numărul de pogoane ce să dă in posesiunea locuitorilor, că așadar dumnealor sunt liberi a dispune de pământurile ce nu s’a dat incă in posesiunea locuitorilor, făcend arături și semănături, urmând ca, dacă la venirea comisiunei de împroprietărire s’ar găsi că pământul determinat pentru locuitori ar fi ocupat cu arături făcute de arendași sau prin invoeli cu arendași sau prin invoeli cu arendașii, atunci împroprietărirea să se facă cu mențiune, in actul de Împroprietărire, că locuitorii vor intra in posesiune de fapt, după culegerea productelor anului curgător 1879. Primiți d-le prefect, asigurarea osebitei noastre considerațiuni. Administratori: Al. Lupașcu, 1. Teodorescu, Compania căci ferate Lemberg Cei*nauți-Iașir si uleie romane. ( Comunicat) Un ziar din Iași, a dat in trecutele zile știrea, reprodusă și de unele ziare din Capitală, cum că nu s’ar fi reintegrat încă funcționarii români, cari, in urma reducțiunei personalului în stare normală, au fost concediați din serviciul companiei Lemberg-Cernăuți-Iași (liniele române). Știrea provinea de la o petițiune ce funcționarii eliminați au adresat onorabilei Camere a deputaților un necunoștința mesurei luată pentru reinstalarea lor. Spre restabilirea realităței faptelor, comitetului dirigent al sus-numitei companii datorește opiniunei publice d’a face cunoscute cele următoare : In ședința din 1931) Tanuariu, adică cu o zi inaintea interpelatei făcută în Cameră, comitetul dirigente in prezența comisarului guvernului a luat hotărîrea următoare: 1) . Ca amploiații români, ce erau in serviciul companiei inaintea resbelului, să fie de îndată reinstalați—intru căt nu există cause serioase de incapacitate, pe care se reservează , comitetul să le decidă el insuși. 2) . O dreaptă proporțiune să se stabilească imediat intre funcționarii de naționalitate romană și intre acei de naționalitate străină, și aceasta după adevăratul înțeles al cuvântului de amploiat, precum s’a stabilit in cursul desbaterei și in coprinderea art. 25 din concesiune. Spre esecutarea acestei măsuri, dl. preșeședinte prin telegraf va cere de la direcțiunea de esploatare listele nominative și lămurite, atăt a amploiaților eliminați, precum și a celor ce sunt incă in serviciu, cu arătarea numelui, a naționalităței fiecăruia, a postului ce ocupă, sau a anilor de serviciu. Domnul președinte va comunica prin mtă formală guvernului aceste dispoziții, adoptate de comitetul dirigent. Spre esecutarea acestei incheiări, și îndată ce a avut listele cerute, comitetul s-a intrunit pentru a doua oară, și in prezența comisarului guvernului a decis, ca toți amploiații și intrebuințații eliminați, în număr de 53, să fie reinstalați, afară de 3, cari au fost depărtați pentru vine personale și disciplinare, prevăzute de regulamentele companiei, Că fiind lipsă de 10 elevi de aspiranți, să se publice un concurs pentru aspiranții români la aceste posturi. Ca toate posturile de cantonieri, frânări, să fie ocupate de români, și asemenea celelalte posturi subalterne să fie ocupate de romăni, pe căt va fi cu putință. Ca aceste posturi să se dea de preferință foștilor militari, cari vor dovedi buna lor purtare in armată prin un certificat emis de ministerul de resbel. Pentru stricta esecutare a acestor disposițiuni, comitetul dirigent a chemat înadins în București pe directorul căei ferate de la buși. Acesta a și plecat la postul său in ziua de 715 Februarie, inzestrat cu instrucțiile cuvenite. Dacă o mică întârziere s’a intâmplat in reinstalarea mai sus-numiților amploiați, causa este că comunicațiunea fiind cu totul intreruptă intre Iași și București, numitul director a fost silit a se reîntoarce la postul său prin Verciorova- Lemberg-Iași. Actual directorul este reîntors in Iași si reinstalarea funcționarilor a devenit o realitate. Se adaogă că domnul ministru de lucrări publice a fost succesiv înștiințat de toate aceste disposițiuni ale comitetului dirigent, mult grațioasa și respectabila d-na Președintă Elena Mărzescu. Balul avu o înfățișare din cele mai splendide, și numeră la vre o 250 persoane, din care peste 100 dame și domnișoare. Toaletele damelor erau foarte frumoase și după ultima modă, luaut insă nu am atât de mare ca la balul de la Jockey-Club. Cu toate aceste petrecerea a fost foarte animată și balul a produs un venit relativ cu mult mare pentru scopul pentru care s’a dat, căci pe lângă că cheltuelile au fost mai mici, apoi s’au încasat GOO fr. 15 b. din bilete de intrare, 504 fr. 15 b. din loterie, 200 fr. din vânzarea de buchete și 750 din vânzarea pe afară de bilete de bal, in total dar peste 2000 franci. Cu toți lăudară că damele cu această ocaziune n’au desvoltat un lux estraordinar și că unele din d-lor au venit cu aceaș toaletă ca la balul Jockey-Club. In timpul pauzelor, loteria de binefacere aranjeată de d-na Președinta Elena Mărzescu, de d-nele Vice-Președinte Hortansa Drossu și Maria Livaditi precum și de celelalte membre a Reuniunei d-nele Manu, Quintescu, Stamatin și Holban a contribuit la veselia balului. Cotilionul a început la orele 4 și ținu pănă aproape la 7 dimineață, cănd cu toții se despărțiră satisfăcuți de splendoarea și frumosul rezultat a balului. Recunoștința pentru aceasta se cuvine d-nelor Elena Mărzescu, Hortansa Drossu, Marie Livaditi și celorlalte dame a Comitetului cari pun toata d-lor activitate spre realizarea frumosului scop. *** (Spotocanie). Cu un fel de nerăbdare așteptam ziua de alaltă ori Luni, vroind a observa tabloul, ce, nu orașul, ci publicul lui ne va înfățișa a doua zi după sfârșitul carnavalului. Dimineața pănă în tărziu, stradele erau mai pustie. Numai birjele, și aceste numai cele cu un cal, se mișcară în colo și’ncoace, mergând în pasul calului, așteptând mușterei cari nu se arătară. Apoi vedeai ici colea ivinduse oameni tot cu fețe palide, ochi roși și părul zburlit, și de te întălneai cu cineva chiar pe la 2 de după amiazăzi, te saluta tot cu Buna dimineață! deși eram aproape de sară. Dar cam așa e obiceiul oamenilor, de li se pare a fi dimineață cănd se scoală. Magaziile erau deschise, dar de intrai în vreuna, negustorul vroind să te întrebe „cei poftiți 1’ îl apucă căscatul, ce’l ținu pănă cănd ți era lehamete. De te duceai într’o cofițerie, vedeai pe toți cu cafele negre dinainte, și fiind în fața lor căte un ziar, spre a putea casca in voe și a adormi puțin fără a fi văzuți. La tribunal și Curte vedeai pe d-nii advocați în pledoarile melelor tot ștergându-și ochii lăcrămați, sa-ți venea a crede că apără vr’o cauză din cele mai miloase, iar d-nii, judecători sprijinindu-se în coate, își acopereau fața cu mănile spre a putea «găndi” mai bine nesupărați de privirile auditorului. Ni se pare că nici o dată nu se judecau sau se amânau atăt de repede procesele, ca atunci. Pe la primărie și la alte autorități discuțiile erau scurte dar căscănde și timpul de cancelarie avu scurtă durată, iar rezolvarea afacerilor curente a fost negreșit amânată pe a doua zi. Conversațiunea zilei se mărgini în întrebări și descrieri cum și unde ai petrecut lăsatul secului. Pe cănd damele se jălueau, că carnavalul n’a durat mai mult, bărbații cei însurați își făceau cruci peste cruci că au scăpat de el, și aveau dreptate, căci buzunurile lor au rămas de tot ușoare. Trebue să mai amintim marele necaz a multor barbați neinsurați că au intrat în post, fără să fie pus măna pe o zestrișoară fie chiar numai de vreo căteva mii de galbeni. Cu acest fel de oameni e chiar greu a vorbi acuma, căci atăt de mare fi e supărarea lor financiară. (Carnavalul anului 1879). S’a dus și el și ceea ce ni se pare straniu este, că cei cari plâng mai cu amar pe mormântul lui nu sunt bieții călugări, condemnați a trăi șapte lungi săptămăni numai cu seri proaspete,, cracatiță și untdelemn provant, ci domnișoarele care’și făcuse atât de frumoase ilusii pe care carnavalul trebuia să le vază realisate și care s’au stins cu ziua de azi, pentru a se reaprinde peste câtva timp. PureA acum pina cu resemnațiune și sulați-ve cu ideia cu toată piedica’«pre folos. Din parte-ne dorim să fie 9» ca după Paști să vedă făcându-se cat mai numeroase și bine potrivite căsătorii spre inmuirea neamului romanesc. Cei cari sunt mai da jălit, sunt acei cari și L.citeau visurile deja realisate și deodată vezură totul dărămându-se, cum pățiră unii domni cărora li se strică logodna tocmai in ceasul al doua-sprecelea. (Un sfat familielor). Aflăm cu bucurie, că activul de farmacist A. Racoviță a adus din străinătate mult renumitul «Extract de Sfat a lui Hoff», care e un remediu atât de folositor bolnavilor de pept, de dureri de stomac, de slăbiciune de stomah, de scrofule, guzunar, tușă măgărească etc. încât e recomandat de medicii cei mai celebri. In Europa Apusană „Extractul de Stat”, in formă de bere, sau clocoladă, bomboane etc. nu lipsește din nici o casă și a devenit atât de uzitat ca la noi pănea de toate zilele. Atragem clar atențiunea tuturor asupra acestui nou și folositor remediu adus de d-nul A. Racoviță, *** (Eau de Cologne). Unicul premiu întâi, medalia de argint, de la Espoziția din Colonia in 1875 l’a primit No. 4711 de Eau de Cologne de Franz Maria Farina Glockengasse No. 4711 in Colonia. Premiul al doilea, medalia de bronz, l’a primit No. 4 Eau de Cologne de Jean Mane Farina Jülichsplatz No. 4. Juriul internațional a Espoziției Universale de la Filadelfia a recunost fabricatului No. 4711 de Eau de Cologne predicatul cel mai mare „for the superior quality, ear fabricatului lui I. M. Fairina Jülichsplatz No. 4 numai neînsemnatul predicat de <,/or the good quality. * Cine dorește dar să aibă calitatea cea mai bună, să observe dacă flaconul posede. No. 4711. *** (Moarte grabnica). D-na Mighriu aflându-se Duminică sara la o mică petrecere in casa Sf. S.Părintelui X, a jucat in cărți cu Sf. Sa părintele V, perdu visă partida. Reintorcându-se acasă D-na Mighiu se îmbolnăvi imediat și după câteva minute era moartă.—Avis damelor și domnișoarelor a se feri să mai joace in cărți cu prea sfinții părinți . *** (8- pel cătră inimele generoase). Cunoscutul artist teatral d. George Botez carele jucase sub direcțiunea d-lui Luchian, d-lui Bălănescu și sub cea a Primăriei, după o activitate de 24 ani pe scena teatrală, a căzut greu bolnav. De 6 luni sermanul se află in mizeria cea mai sfâșietoare de inimă, lipsit fiind de cele necesare pentru trai și pentru vindecarea sa.—Ușor si bine celor neinvițați cu munca onestă a cerșitori din casă in casă, greu ba chiar peste putința unui om de societate, învățat cu munca. Apelăm dar cătră inimele generoase a publicului nostru, apelăm cătră on. Primărie precum și cătră onorabilii Epitropi a Ospiciului Sf. Spiridon, in fine cătră oricine, să vie in ajutorul sermanului și bolnavului artist romăn George Botez, care se locuește in casele din ograda bisericii Sf. loan vis-a-vis de Pensionatul normal de domnișoare. Ofrande se primesc și la redacția acestui ziar. CRONICA LOCALĂ N.«lui Dăta trecută avu loc * administrativ ultimul bal al Reuniunei Femeilor Române. Deja pe la orele 9 lun. saloanele începută a se umple de o lume foarte alesă și primită de 3 . Societate de Binefacere din Iași Publicațiune No. 3 totalul publicat in ziarul »Curierul" sub No. 2 din 10 Ianuarie 1879 să urcă la : 1216 lei 5 bani. Prinții Grigore Sturza abon. Dec. Ian. 1879 12 lei. D-na Maria I. Negruzzi abon. Ian. 1879 Fevr. Mart. April 24 lei. D-na Smaranda Carpabon. Ian. 1879 Fev. Mart 48 lei. D-na Catinca S. Crupenschi abon. Ian. 1879 Fev. Mart 18 lei. D-na Elena Manu ofertă și lei 75 bani. D-na Elisa Palady abon. Ian. 1879 Fev. 12 lei. D-na Ecaterina Cantacuzin ofertă 50 lei. Ian. 1879 6 lei. D-na Bertha Vessengrin abon. D-na Elena Mărzescu abon. Dec. Ian. 1879 12 lei. D-na Maria Catargi abon. Ian. 1879 6 lei. Frații Buicli abon. Ian. 1879 24 lei. D-na Elena Pogorabon. Dec. Ian. 1889 12 lei. D-na Doctor Fleiștein abon. Ian. 1879 6 lei. D-na Ținea Bălănescu arbon. Ian. 1879 lev. Mart April 24 lei. D-na Dimitrie Roseti abon. Ian. 1879 10 lei. D-na Ruxandra Grecianu abon. Ian. 1879 rev. 12 1. Schimbatul banilor 463 lei 65 bani. Totalul 1937 lei 45 bani. Casiera : Natalia Sutzu In 10 Fevruarie 1879. Inserțiuni si Reclame Domnule Redactor, Speram ca noutatea despre demisiunea dată de d. Carl Maader din PostUi Ae director a căei ferate S. C. I. va adeveri, însă din nefericire sperândd noastră, un seu realizat căci precum se voriti?te este de sigur că d-sa va remâne funcțiunea ce ocupa. După cele ce ga„ intâmplat credem că d. Mander va avea atâta ambițiune, ca se renunțe la postul seu cu atât mai mult ca tot personalul ce’i este subordonat a perdut toata incredere in persoana sa și respectul ce ar trebui să-i dea. Amplocații români n’au pretențiunea să aibă ca director numai decât un romăn, dar cel puțin se aducă in drept pe fostul director d. Sloninski sau se numească ca director pe actualul locotiitor de director și șef al circulației de Jungraf, care este o persoană foarte onestă iubit de fiecare amploiat român și străin, cât și din cetățenii noștri și care a dovedit in toate ocaziile că au susținut drepturile amploiaților români, prin urmare numai prin numirea ca director a unei persoane citată mai sus soarta amploiaților români precum și a interesele române va fi asigurată. X.