Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-04-20 / nr. 45
Anul al Vll-lea No. 45. un in Prețul abonamentelor * IN FASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. Dil iCTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINAXATE . ........................................40 fr. INSERTUM și RECLAME, rândul 60 b. SCIR LOCALE ii fr. T.pistole nefrancate nu se primesc. I Tn Ar. 90 Inuiți lASSI, Vineri 20 April 1879. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul Anunclnrilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 90 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnaiuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 90 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. P ROPRJET A Rig i DIRECTOR XII. IIA1ASSAH. _________ Calendarul Septamanei <4 L VECHI | PIPA PATRONUL țI ILEI | TIMPUL DIN SEPTAMANA____| STIL NOU______PIUA PATRONULUI ILEI | Răs. Soar. Apusai Soar. April. —• April 15 Duminică Păr. Aristarh. 27 Duminică E. 2. Mis. Peregrin 4—55 6—59 J. S. Mart. Agapia, Irina și Ghionia Tn Aminftt,rarul Trinan 28 Luni Vitale 4—58 7-----” Marți Sf. Ierom. Simeon din Persifla. In 17 April pat raiul inoap 29 Mărfi Petru 4-52 7-1 18 Mercuri Cuv. Păr. loan. tea friguroasa, apoi ceata 30 Mercuri Ecaterina. 4—51 7__ 2 19 Joi Cuv. Păr. loan Paleoloviciul. 1 Joi Mai. Pilip. 4—49 7_ 3 20 Vineri Păr Theodor Trihun. 2 Vineri Sigmund 4—48 7__ 4 21 Sâmbătă__________Sf. Ierom. Ianuarie. 3 Sâmbăta afla. crucii 4—47 7__ 5 AVIS r----------------^ D-mi abonat, dm las/ s, de prin d/s- I TM ■■ ARENDAT MOȘIA tr/de sunt rugat/ sa trimeata costul 1 | | ITi ^ abonamentelor, căci la caz contrar fără 4 JJ Hi Stăncu exeptiune se va întrerupe trimeterea foni. ,4 TM in apropiere de 1 oră Adm. Curierului, V de orfișej Iași, cu arături și să~Toat _ 1 ~ ,• 1 înănături de toamnă, vie de 43 AeȘudo, sub presa din Tipog, \ pogoane, păduri de’ tăiet, luncă › tuIaSS^l de richită, iazuri, acareturi etc. pentru judecătoriile comuna j fi I împreună cu veniturile târgului file și de ocoale. Prețul 50 bagi. Sculeni, se arendează chiar de a legea pentru interpretarea legei e- cum in totul sau in parte cu conlecturale din anul 1866, și pentru garandițiuni avantagioase. — Doritorii tarea libertății alegerilor. Prețul 50 b. vor bine-voi a se adresa la casa .................... Doamnei proprietare Maria Rosetti Jur Jgv Rosnovano în Iași. (3) De subscripțiune se află depuse la adm. mmm. 1___j] «Curierului] pentru Victima Sultilla---------------------------Petrovici și pentru nenorociții din Istoria Bisericei Otomani-Orașul Szegedinlor atât din Romania liberă cât și din ce-Riseăm ne On Public de a da tr.t le lalte Provincii române din Austria compu-Kugam pe Un. Dubik de a da tot să de E. Qolubinsky proffesor al Universității concursul. A.dm. «Curierului'. din Moscva, Tradusă de I. (aracico> -------------------- ——--------------------- veauu advocat. T L L’' Preciu! 2 leu Se află de vânzare la librăi—4 Aml vJT XI/ riile din Iași, I. Daniil, Popovici etc. pentru __________________________________________________ Numirea profesorilor DL*c5t*,c<iiiin, profesor francez, stabilinduse in Cernăuți (Russi-Gimasi), Licee și Scoale presionale.După Monitorul Oficial) vantaje de viață familiară și ingrijiri Se află de vânzare la Redacția „Cu cu totul particulare, fierului“. Prețul 50 b. ———------------------------------------- -------Doctorul Russell bilindu-se in Iași, Strada Mare, casele «, , f ■n 1 Neuschotz, vis-a-vis de Hildebrandt, adu Interpretarea legei electorale ce ia cunoștința onor. public, că dă cond in anul 1860 și pentru sultațiuni pentru orice feluri de boale Garantarea libertății alegerilor și in special pentru scoalele chiriir_____________________________________ greaie și supliilitice, in toate zi-Subscriere pentru preoțeasele, dimineața de la 10—12 ore și sala Sultana J Petrovici din ra de la 4—6._______________(36). .. iro pilite «osii ------------ -----------------------~ Tipografia Th. Balassan din D` iaehunt ÎLi&teTÂlia?i se «a,,esc «ata «* se efectuează N. Gheuca din strada muselor lăngă In CONDICI DE CONTABILITATE A SARISCUUM^ Dem;^ strada Sf. Aftanasie. CONTRACTE ALRICOLI ^ 00!® Doamnei Elena Steege (foaste Case Albineț) situate in orașul Iași, despărțirea IV, strada Sft. Vineri, înscrisă la No. 134, sunt de dat in chirie sau de vândut de veci. A să adresa la Domnul Advocat loan Manu. (1999) PicoIo D-lm Iacob Buiucliu dela strada napClC Podul-Vechi se dă in chirie dele 23 Aprilie 1879. Doritorii de a le lua să se adreseze cătră proprietar chiar in acele case. TELEGRAME Paris 28 April. Știrile sosite din Bulgaria semnalează că principele Valdemar, fiul regelui Danemarcei și fratele regelui Greciei, va capata in alegerea pentru tronul Bulgariei sufragiele unui mare număr de deputați. Principele Waldemar e născut la 27 octomvre 1858. Ziarul Republica franceză zice că acordul intre puteri asupra cestiunii grece este complect astăzi. Mijlocirea puterilor se va mărgini strict asupra stipulațiunilor protocolului 13 a tratatului de Berlin, dar nu e incă decis in ce formă va fi oferită Turciei. E probabil, că cestiunea va fi resolvata intr’o conferențft a ambasadorilor la Constantinopole. Roma 38 April. Generalul Garibaldi a publicat un manifest elitră Italiani, prin care anunță formarea unei lige democratice, a cărei scop e de a reclama exercițiul efectiv a suveranității naționale. Manifestul zice, că liga va urmări scopul seu prin mijloace pacifice, afară numai dacă guvernul nu o va impedeca. Tărnova 28 April. Adunarea constituantă g’a terminat lucrările astă iară la 4 oare. Principele Dondukoff Korsakoff, in prezența comisarilor europeni, va pronunța închiderea Constituantei. Adunarea pentru numirea principelui Bulgariei își va deschide sesiunea mânetarți, lărnova 28 April. După ce deputații au semnat Constituțiunea, principele Dondukoff a pronunțat un discurs de închidere, lăudând Adunarea pentru atitudinea observată. El a zis că modificările aduse de deputați Constituțiunii probează, că s’au bucurat de o deplină libertate in misiunea lor. El îi felicită, că ’și au îndeplinit această misiune cu înțelepciune, arătând Europei, că Bulgarii sunt maturi pentru independență. Adunarea s’a separat in strigăte repetate de: „Trăească imperatorul Rusiei, trăească principele Dondukoff, trăească Rusia și Bulgaria“. Toți comisarii europeni, afară de cel otoman, au semnat procesul verbal a ședinței de închidere. Zankoff, deputatul cel mai influent din Constituantă, a declarat sus și tare, că va vota pentru principele de Battemberg. Nu se prevede nici o oposițiune serioasă la această candidatură. Totul se va termina mâne sau poimânc. Ultimele regimente rusești au părăsit punctele de concentrare, indreptăndu-se spre porturile de inbarcare. Tărnova 28 April. Principele Dondukoff a primit de la St.Petersburg instrucțiuni care îl autoriză a declara înainte de alegere că imperatorul interzice oricărui Rus candidatura la tronul Bulgariei. Astfel dar principele de Battemberg rămâne singur, afară de vr’o suprindere in ultimul moment. O parte din minoritate cere puterilor să reguleze frontierele Bulgariei înainte de alegerea principelui. Nouăi deputați spun, că in districte n’a avut loc nici-o presiune rusă spre a influența alegerile. Eșuarea și incertitudinea deputaților coroborează ca Rusia n’a dat nici un cuvânt de ordine. Numele principelui Dondukoff, a generalului de Battemberg sunt in toate gurele. Deputații declară pe față, că vor vota pentru candidatul rus, fără a o preciza. Londra 28 April. D. Northcote desmintem Camera comunelor, cum că Franța și Anglia au trimis la Cairo notă comună , dar declară, că cele două guverne au crezut necesar a exprima medivului opiniunea lor asupra conduitei sale. El adauge că depeșa incă n’a sosit la destinațiune, și este imposibil să -i comunice conținutul Parlamentului. D. Burke zice, că situațiunea in Creta nu este satisfăcătoare. După consulul englez, situațiunea provine din lipsa unei poliții neeficace. D. Northcote, vorbind despre Rumelia, constată acordul universal spre a grăbi executarea tratatului de Berlin. Cair 28 April. Circulă zgomotul că comisarii datoriei egiptene voesc să atace dinaintea tribunalelor validitatea decretului relativ la proiectul financiar a Kedivului. Viena 28 April. Intr’o scrisoare autografă, imperatorul exprima marea sa bucurie pentru demonstrațiunile strălucite de iubire sinceră a intregei populațiuni. El zice, că este mândru de popoarele sale și că -și va aduce aminte toată vieața de mărturiele de simpatie, ce a primit in timpul serbărilor nunții sale de argint, mulțumind acelor, ce au luat parte la ele. Borna 29 April. Camera deputaților a adoptat cu 192 voturi, contra 28 convențiunea adițională cu Germania și Svîrera pentru terminarea drumului de for prin Sant-Gothard. FOILETON Contesa D’Esch. MARCHIZA SANGERAHDA 60 Traducție de Aleocanttru laponi. (Urmare) Ea’i istorisi cu o elocență strălucitoare, istoria diferitelor orașe prin care treceau, anecdotele cărora, ele au servit de teatru, și personajele celebre cari s’au născut în ele. Narațiunile ei, de o esactitate și de o preciziune rară, se gravau in memoria elevei sale prin plăcerea ce elevi făceau ; ea ținea din zi in zi mai mult la institutricea ei și o iubea cu o afecțiune atăt de mare ca și cum ar fi fost mama ei. Acest june spirit nu cerea decăt a se instrui, a inveta. Ea găsea in domnișoara Orthez o natură care corespundea la toate instinctele și la toate necesitățile naturei sale. D-șoara Orthez îi ghicea cugetările înainte de a’i vorbi, ea descoperea in conștiința ei mnicele greșeli de copilă de care fruntea inocentă roșea, și o ferea de supărarea de a i se spune. Era in sine un fel de infiltrațiune complectă intre aceste două inimi, sentiment cu totul nou pentru Flavia, și a cărui esistență nimeni nu-i o arătase incă. Apropiindu-se de Baden, juna copilă țipă de entusiasm. Ea nu văzuse incă munți, afară de dealul Montmartre și acele de lângă Neuillé. Acest grațios lanț de Schwartz-Wald, frumoasele ruine ale vechiului castel, încântătoarele câmpii ale riului Murg, in fine, întreagă această țară in acelaș timp atăt de romantică și atât de veselă, în care inima visează, spiritul se amuză, după dispozițiunea in care ne găsim, această încântătoare țară ’i cuprinse imaginațiunea, ca un instrument de optică, și nimic nu trebuia să o șteargă dintr’ânsa. Marchiza regăsi în Baden multe persoane cunoscute, atăt francezi cât și streini, și ea fu in curând părtașă la toate adunările de vară și de dimineață; din această cauză rezultă pentru Cristina și eleva ei o solitudine aproape complectă. Doamna de Manières și fiicele sale nu sosiseră încă; D. de Monza și Robert intrau adesa în camera de studii. Guvernanta tot demnă și respectuoasă către părintele Fla viei, arăta o rezervă glacială către Robert. Ea rugă pe Marchizul de a’i interzice intrarea in apartamentul ce ele locuiau in timpul orelor de ocupațiune, adăugând că nu era convenabile să se prezinte singur, chiar in momentul recreațiunilor verișoarei sale. Marchizul spuse acest scrupul contelui, și acesta, departe de a se mania, își mări stima către severa persoană pe care nu se putea opri de a nu o iubi. Fiecare din damele care compuneau cercul elegant de la băi, trebuia după convențiuni făcute, să primească odată la două săptămâni, sau la densa, sau in pavilionul de venit, a cărui ocupațiune se obținea foarte lesne; este din cel mai înalt bun gust de a fugi de mulțimea celor de la băi, de a se deosebi de necunoscuți, și de a nu se arăta in salonul de convertafiune decăt in ocaziuni alese. Nicăire aristocrația nu este atăt de însemnată ca in orașele de băi, deși ia mantia unei înșelătoare afabilități. Nu se pot trece marginele puse de voința ei, această adunăre aleasă dintre atâți voiajori este ca un sanctuar nepenetrabil. De nu faci, parte dintr’casa, nu vei putea intra in ea, toate silințele iți vor fi zadarnice. Vei găsi o politeță aleasă, forme încântătoare, însă un zid de aramă se va ridica între tine și ea. Nu’i nimic de făcut in astă privință : compania cea aleasă, cât de puțin va remănea dintr’ânsa, și din nenorocire s’a cam perdut, compania cea aleasă va remănea esclusivă. Talentul, spiritul, frumuseța și avuția obțin de la densa căte odată diplome de naturalizațiunea cea mare, da’ afară de acestea nu’i indulgență, nu’i mântuire, nul favoare. Ziua Marchizei sosi, Cristina dispută de apartament cu un gust ales și cu o adorabilă fantazie de artist. Mobilele, mai mult decăt comune, nu devenim decăt accesorii printre mulțimea florilor, luminelor, cristalelor cu cariele fură mascate; zidurile dispărură sub piramidele de roze și de verdeață, ori ceva încântător ; și toate persoanele invitate rămaseră surprinse de admirațiune. In grădină la acesș nivel cu salonul, se dispusese, în dosul unor turșuri puțin luminate, una din acele escelente orchstre atăt de numeroase in Germania și pe cari noi le-am plăti foarte scump. In mijlocul unui strat de verdeață un cort de indiană cu vârful alb și cu desemnuri mari, ridicat la margini lungi șnururi cu circuri, cuprindea un bufet și mese, în care se reineau la fiece moment fructele cele mai rare, inglisțatele, bucatele cele mai alese. Lumea dănțuia cânta, vorbea, ridea fără grijă, fără jenă, fără obosnă ca să zicem așa. D-șoara Orthez, încuragiată pri laudele ce i se făceau se înmulțea; ea priveghea toate in acelaș timp, era pretutindeni, preveni dorințele fiecăruia. După o jumătate oră de observațiune ea cunoștea obiceiurile persoanelor cele mai considerabile, și fiecare din ele găsea la punct ceea, ce’i era mai plăcut. Această fată poseda unii din darurile rare și utile din această lume, mai ala într’o pozițiune secundară, un tact și o fineță necomparabilă, cu atăt mai prețioasă pentru că le ascundea sub o simplicitate tăcută, și pe care nimeni nu le-ar fi bănuit la dânsa, de n’ar fi cunoscut’o de aproape, îmbrăcată in acea sară cu prea frumoasa rochie ce cumpărase de la Delille și pe care i-o dăruise Marchiza inaintea plecării, ea era căt se poate de frumoasă. Puține persoane o văzuseră pănă atunci, și ea deveni biona balului. La inceput, Marchiza spuse francamente că datorea această întreagă furie guvernantei fiicei sale. — Ah! i se respundea, dar unde-i ? — Nu știu. In vreun colț, ca să dea vreun ordin, ca să vadă de lipsește ceva; ea este un majordom prea priceput! O veți recunoaște tare lesne, o femee inaltă, îmbrăcată in negru, cu bandon. Mai multe persoane conduse acest semnalement o căutară, și cănd recunoscură pe Cristina, își manifestară mirarea lor. — Ce spuneați, doamnă, de o femee palidă inaltă, cu bandouri ? Mă așteptam la vreo mumie pomăduită, și ea este încântătoare, ea este nu se poate mai frumoasă, guvernanta este o regină și o sulfidă in acelaș timp; toți bărbații sunt nebuni după dânsa, și aerul ei de o virtute sălbătică și întărită și mai mult. — Ah! așadar, ea este un adevăr frumoasă ? întrebă Marchiza. — Ce e frumoasă! Priviți-o numai căci trece imprejurul acelei mese. Câte grații, ce picior de copilă in pantofu’i de atlas! ce braț in mânecat de dantelă. — Sunteți prea îndrăzneață, doamnă Marchiză, ca ornată ca un barbat tânăr și cu un vor asemenea tânăr, de a atrage la d-voastră o asemenea fermecătoare. (Va urma).