Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-04-20 / nr. 45

Anul al Vll-lea No. 45. un i­­n Prețul abonamentelor * IN FASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. Dil­ i­­CTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREIN­AXATE . ........................................40 fr. INSERT­UM și RECLAME, rândul 60 b. SCIR­ LOCALE i­i fr. T.pistole ne­francate nu se primesc. I Tn Ar. 90 Inuiți lASSI, Vineri 20 April 1879. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul Anunclnrilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 90 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnaiuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 90 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. P ROPRJET A Rig i DIRECTOR XII. IIA1ASSAH. _________ Calen­d­arul Septa­m­­anei <4 L VECHI | PIPA PATRONUL țI ILEI | TIMPUL DIN SEPTAMANA____| STIL NOU­­______P­I­U­A PATRONUL­UI I­LE­I | Răs. Soar.­­ Apusai Soar. April. —• April 15 Duminică Păr. Aristarh. 27 Duminică E. 2. Mis. Peregrin 4—55 6—59 J. S. Mart. Agapia, Irina și Ghionia Tn Am­­i­nftt,raru­l T­rinan­ 28 L­uni Vitale 4—58 7-----­” Marți Sf. Ierom. Simeon din Persifla. In 17 April pat raiul inoap 29 Mărfi Petru 4-52 7-1 18 Mercuri Cuv. Păr. loan. tea friguroasa, apoi ceata 30 Mercuri Ecaterina. 4—51 7__ 2 19 Joi Cuv. Păr. loan Paleoloviciul. 1 Joi Mai. Pilip. 4—49 7_ 3 20 Vineri Păr Theodor Trihun. 2 Vineri Sigmund 4—48 7__ 4 21 Sâmbătă__________Sf. Ierom. Ianuarie. 3 Sâmbăta afla. crucii 4—47 7__ 5 AVIS r----------------^ D-mi abonat, dm las/ s, de prin d/s- I TM ■■ ARENDAT MOȘIA tr/d­e sunt rugat/ sa trimeata costul 1 | | ITi ^ abonamentelor, căci la caz contrar fără 4 JJ Hi Stăncu­­ exeptiune se va întrerupe trimeterea foni. ,4 TM in apropiere de 1 oră Adm. Curier­ului, V de orfișej Iași, cu arături și să­~T­oa­t _ 1 ~ ,• 1 înănături de toamnă, vie de 43 A­eȘu­­­do, sub presa din Tipog, \ pogoane, păduri de’ tăiet, luncă › t­­­uIaSS^l de richită, iazuri, acareturi etc. pentru judecătoriile comuna­ j fi I împreună cu veniturile târgului fi­le și de ocoale. Prețul 50 bagi. Sculeni, se arendează chiar de a­ l­egea pentru interpretarea legei e- cum in totul sau in parte cu con­lecturale din anul 1866, și pentru garan­­dițiuni avantagioase. — Doritorii tarea libertății alegerilor. Prețul 50 b. vor bine-voi a se adresa la casa .................... Doamnei proprietare Maria Rosetti Jur Jgv Rosnovano în Iași. (3) De subscripțiune se află depuse la adm. mmm. 1___j] «Curierului] pentru Victima Sultill­a---------------------------­Petrovici și pentru nenorociții din Istoria Bisericei Otomani-Orașul Szegedin­­lor atât din Romania liberă cât și din ce-Riseăm ne On Public de a da tr.t le lalte Provincii române din Austria compu-Kugam pe Un. Dubik­ de a da tot să de E. Qolubinsky proffesor al Universității concursul. A.dm. «Curierului'. din Moscva, Tradusă de I. (­aracico> -------------------- ——--------------------- veauu advocat. T L­ L’' Preciu! 2 leu Se află de vânzare la libră­i—4 Aml vJT XI/ riile din Iași, I­. Daniil, Popovici etc. pentru __________________________________________________ Numirea profesorilor DL­­*c5t*,c<iiiin, profesor fran­­­cez, stabilinduse in Cernăuți (Russi-Gimasi), Licee și Scoale presionale.­­După Monitorul Oficial) vantaje de viață familiară și ingri­jiri Se află de vânzare la Redacția „Cu­ cu totul particulare, fierului“. Prețul 50 b. ———------------------------------­------- -------Doctorul Russell bilindu-se in Iași, Str­ada Mare, casele «, , f ■n­ 1 Neuschotz, vis-a-vis de Hildebrandt, adu­ Interpretarea legei electorale ce ia cunoștința onor. public, că dă con­d in anul 1860 și pentru sultațiuni pentru ori­ce feluri de boale Garantarea libertății alegerilor și in special pentru scoalele ch­iriir­_____________________________________ greaie și supliilitice, in toate zi-Sub­scriere pentru preoțea­­sele, dimineața de la 10—12 ore și sa­la Sultana J Petrovici din ra de la 4—6._______________(36). .. iro pili­te «osii ------------ -­----------------------~ Tipografia Th. Balassan din D` iaehunt ÎLi&teTÂlia?i se «a,,esc «ata «* se efectuează N. Gheuca din strada muselor lăngă In­ CONDICI DE CONTABILITATE A SARIS­­CUUM^ Dem;^ strada Sf. Aftanasie. CONTRACTE ALRICOLI ^ 00!® Doamnei Elena Steege (foas­­te Case Albineț) situate in orașul Iași, despărțirea IV, strada Sft. Vineri, înscrisă la No. 134, sunt de dat in chirie sau de vândut de veci. A să adresa la Domnul Advocat loan Manu. (199­9) PicoIo D-lm Iacob Buiucliu dela strada napClC Podul-Vechi se dă in chirie dele 23 Aprilie 1879. Doritorii de a le lua să se adreseze cătră proprietar chiar in acele case. TELEGRAME Paris 28 April. Știrile sosite din Bulgaria semnalează că principele Val­demar, fiul regelui Danemarcei și fra­tele regelui Greciei, va capata in a­­legerea pentru tronul Bulgariei su­­fragiele unui mare număr de depu­tați. Principele Waldemar e născut la 27 octomvre 1858. Ziarul Republica franceză zice că acordul intre puteri asupra cestiunii grece este complect astăzi. Mijlocirea puterilor se va mărgini strict asupra stipulațiunilor protocolului 13 a tra­tatului de Berlin, dar nu e incă de­cis in ce formă va fi oferită Turciei. E probabil, că cestiunea va fi resol­­vata intr’o conferențft a ambasadori­lor la Constantinopole. Roma 38 April. Generalul Gari­baldi a publicat un manifest elitră Ita­­liani, prin care anunță formarea unei lige democratice, a cărei scop e de a reclama exercițiul efectiv a suverani­tății naționale. Manifestul zice, că liga va urmări scopul seu prin mijloace pacifice, afară numai dacă guvernul nu o va impedeca. Tărnova 28 April. Adunarea con­stituantă g’a terminat lucrările astă iară la 4 oare. Principele Dondukoff Korsakoff, in prezența comisarilor eu­ropeni, va pronunța închiderea Con­stituantei. Adunarea pentru numirea princi­pelui Bulgariei își va deschide sesiu­nea mâne­tarți, lărnova 28 April. După ce depu­tații au semnat Constituțiunea, prin­cipele Dondukoff a pronunțat un dis­curs de închidere, lăudând Adunarea pentru atitudinea observată. El a zis că modificările aduse de deputați Con­­stituțiunii probează, că s’au bucurat de o deplină libertate in misiunea lor. El îi felicită, că ’și au îndeplinit a­­ceastă misiune cu înțelepciune, ară­tând Europei, că Bulgarii sunt ma­turi pentru independență. Adunarea s’a separat in strigăte repetate de: „Trăească imperatorul Rusiei, trăeas­că principele Dondukoff, trăească Ru­sia și Bulgaria“. Toți comisarii eu­ropeni, afară de cel otoman, au sem­nat procesul verbal a ședinței de în­chidere. Zankoff, deputatul cel mai influ­ent din Constituantă, a declarat sus și tare, că va vota pentru principele de Battemberg. Nu se prevede nici­ o oposițiune serioasă la această candi­datură. Totul se va termina mâne sau poimânc. Ultimele regimente rusești au pă­răsit punctele de concentrare, indrep­­tăndu-se spre porturile de inbarcare. Tărnova 28 April. Principele Don­dukoff a primit de la St.­Petersburg instrucțiuni care îl autoriză a decla­ra înainte de alegere că imperatorul interzice ori­cărui Rus candidatura la tronul Bulgariei. Astfel dar princi­pele de Battemberg rămâne singur, afară de vr’o suprindere in ultimul moment. O parte din minoritate cere pute­rilor să reguleze frontierele Bulgariei înainte de alegerea principelui. Nouăi deputați spun, că in districte n’a avut loc nici-o presiune rusă spre a influența alegerile. Eșu­area și in­certitudinea deputaților coroborează ca Rusia n’a dat nici­ un cuvânt de or­dine. Numele principelui Dondukoff, a generalului de Battemberg sunt in toate gurele. Deputații declară pe fa­ță, că vor vota pentru candidatul rus, fără a o preciza. Londra 28 April. D. Northcote des­­minte­m Camera comunelor, cum­ că­ Franța și Anglia au trimis la Cairo notă comună , dar declară, că cele două guverne au crezut necesar a exprima medivului opiniunea lor asupra con­duitei sale. El adauge că depeșa incă n’a sosit la destinațiune, și este im­posibil să -i comunice conținutul Par­lamentului. D. Burke zice, că situațiunea in Creta nu este satisfăcătoare. După con­sulul englez, situațiunea provine din lipsa unei poliții neeficace. D. Northcote, vorbind despre Ru­­melia, constată acordul universal spre a grăbi executarea tratatului de Berlin. Cair 28 April. Circulă zgomotul că comisarii datoriei egiptene voesc să atace dinaintea tribunalelor validi­tatea decretului relativ la proiectul fi­nanciar a Kedivului. Viena 28 April. Intr’o scrisoare autografă, imperatorul exprima marea sa bucurie pentru demonstrațiunile strălucite de iubire sinceră a intregei populațiuni. El zice, că este mândru de popoarele sale și că -și va aduce aminte toată vieața de mărturiele de simpatie, ce a primit in timpul ser­bărilor nunții sale de argint, mulțu­mind acelor, ce au luat parte la ele. Borna 29 April. Camera deputați­lor a adoptat cu 192 voturi, contra 28 convențiunea adițională cu Ger­­mania și Svîrera pentru terminarea drumului de for prin Sant-Gothard. FOILETON Contesa D’Esch. MARCHIZA SANGERAHDA 60 Traducție de Aleocanttru laponi. (Urmare) Ea’i istorisi cu o elocență strălucitoare, istoria diferitelor orașe prin care treceau, anecdotele căro­ra, ele au servit de teatru, și personajele celebre cari s’au născut în ele. Narațiunile ei, de o esac­­titate și de o preciziune rară, se gravau in memo­ria elevei sale prin plăcerea ce elevi făceau ; ea ți­nea din zi in zi mai mult la institutricea ei și o iu­bea cu o afecțiune atăt de mare ca și cum ar fi fost mama ei. Acest june spirit nu cerea decăt a se instrui, a inveta. Ea găsea in domnișoara Orthez o natură care corespundea la toate instinctele și la toate necesitățile naturei sale. D-șoara Orthez îi ghicea cugetările înainte de a’i vorbi, ea descope­rea in conștiința ei mnicele greșeli de copilă de care fruntea inocentă roșea, și o ferea de supărarea de a i se spune. Era in sine un fel de infiltrațiune com­plectă intre aceste două inimi, sentiment cu totul nou pentru Flavia, și a cărui esistență nimeni nu-i o arătase incă. Apropiindu-se de Baden, juna copilă țipă de en­­tusiasm. Ea nu văzuse incă munți, afară de dealul Montmartre și acele de lângă Neuillé. Acest grațios lanț de Schwartz-Wald, frumoasele ruine ale vechiu­­­­lui castel, încântătoarele câmpii ale riului Murg, in fine, întreagă această țară in acelaș timp a­­tăt de romantică și atât de veselă, în care inima visează, spiritul se amuză, după dispozițiunea in ca­re ne găsim, această încântătoare țară ’i cuprinse imaginațiunea, ca un instrument de optică, și nimic nu trebuia să o șteargă dintr’ânsa. Marchiza regăsi în Baden multe persoane cunos­cute, atăt francezi cât și streini, și ea fu in curând părtașă la toate adunările de vară și de dimineață; din această cauză rezultă pentru Cristina și eleva ei o solitudine aproape complectă. Doamna de Ma­­nières și fiicele sale nu sosiseră încă; D. de Mon­za și Robert intrau adesa în camera de studii. Gu­vernanta tot demnă și respectuoasă către părintele Fla viei, arăta o rezervă glacială către Robert. Ea rugă pe Marchizul de a’i interzice intrarea in apar­tamentul ce ele locuiau in timpul orelor de ocupa­­țiune, adăugând că nu era convenabile să se pre­zinte singur, chiar in momentul recreațiunilor veri­­șoarei sale. Marchizul spuse acest scrupul contelui, și acesta, departe de a se mania, își mări stima către severa persoană pe care nu se putea opri de a nu o iubi. Fie­care din damele care compuneau cercul ele­gant de la băi, trebuia după convențiuni făcute, să primească odată la două săptămâni, sau la densa, sau in pavilionul de venit, a cărui ocupațiune se obținea foarte lesne; este din cel mai înalt bun gust de a fugi de mulțimea celor de la băi, de a se deosebi de necunoscuți, și de a nu se arăta in salonul de convertafiune decăt in oca­ziuni alese. Nicăire aristocrația nu este atăt de însemnată ca in orașele de băi, de­și ia mantia unei înșelătoare afabilități. Nu se pot trece marginele puse de vo­ința ei, această adunăre aleasă dintre atâți voiajori este ca un sanctuar nepenetrabil. De nu faci, parte dintr’casa, nu vei putea intra in ea, toate silințele iți vor fi zadarnice. Vei găsi o politeță aleasă, for­me încântătoare, însă un zid de aramă se va ridi­ca între tine și ea. Nu’i nimic de făcut in astă pri­vință : compania cea aleasă, cât de puțin va remă­­nea dintr’ânsa, și din nenorocire s’a cam perdut, compania cea aleasă va remănea esclusivă. Talen­tul, spiritul, frumuseța și avuția obțin de la densa căte odată diplome de naturalizațiunea cea mare, da­’ afară de acestea nu’i indulgență, nu’i mântuire, nul favoare. Ziua Marchizei sosi, Cristina dispută de aparta­ment cu un gust ales și cu o adorabilă fantazie de artist. Mobilele, mai mult decăt comune, nu deve­nim decăt accesorii printre mulțimea florilor, lumi­­nelor, cristalelor cu cari­ele fură mascate; zidurile dispărură sub piramidele de roze și de verdeață, ori ceva încântător ; și toate persoanele invitate ră­­maseră surprinse de admirațiune. In grădină la a­­cesș nivel cu salonul, se dispusese, în dosul unor tur­șuri puțin luminate, una din acele escelente or­­ch­stre atăt de numeroase in Germania și pe cari noi le-am plăti foarte scump. In mijlocul unui strat de verdeață un cort de indiană cu vârful alb și cu desemnuri mari, ridicat la margini lungi șnururi cu circuri, cuprindea un bufet și mese, în care se rei­­ne­au la fie­ce moment fructele cele mai rare, in­­glisțatele, bucatele cele mai alese. Lumea dănțuia cânta, vorbea, ridea fără grijă, fără jenă, fără obo­­snă ca să zicem așa. D-șoara Orthez, încuragiată pri laudele ce i se făceau se înmulțea; ea prive­­ghea toate in acelaș timp, era pretutindeni, preve­ni­ dorințele fie­căruia. După o jumătate oră de ob­servațiune ea cunoștea obiceiurile persoanelor ce­­le­­ mai considerabile, și fie­care din ele găsea la pu­nct ceea, ce’i era mai plăcut. Această fată poseda unii din darurile rare și utile din această lume, mai ala într’o pozițiune secundară, un tact și o fineță necomparabilă, cu atăt mai prețioasă pentru că le ascundea sub o simplicitate tăcută, și pe care ni­meni nu le-ar fi bănuit la dânsa, de n’ar fi cunos­­cut’o de aproape, îmbrăcată in acea sară cu prea frumoasa rochie ce cumpărase de la Delille și pe care i-o dăruise Marchiza inaintea plecării, ea era căt se poate de frumoasă. Puține persoane o văzuseră pănă atunci, și ea deveni biona balului. La inceput, Marchiza spu­se francamente că datorea această întreagă furie gu­vernantei fiicei sale. — Ah! i se respundea, dar unde-i ? — Nu știu. In vre­un colț, ca să de­a vre­un ordin, ca să vadă de lipsește ceva; ea este un ma­jordom prea priceput! O veți recunoaște tare lesne, o femee inaltă, îmbrăcată in negru, cu bandon. Mai multe persoane conduse acest semnalement o căutară, și cănd recunoscură pe Cristina, își ma­nifestară mirarea lor. — Ce spuneați, doamnă, de o femee palidă inaltă, cu bandouri ? Mă așteptam la vre­o mumie pomă­­duită, și ea este încântătoare, ea este nu se poate mai frumoasă, guvernanta este o regină și o sul­­fidă in acelaș timp; toți bărbații sunt nebuni du­pă dânsa, și aerul ei de o virtute sălbătică și întă­rită și mai mult. — Ah! așa­dar, ea este un adevăr frumoasă ? întrebă Marchiza. — Ce e frumoasă! Priviți-o numai căci trece imprejurul acelei mese. Câte grații, ce picior de co­pilă in pantofu’i de atlas! ce braț in mâneca­t de dantelă. — Sunteți prea îndrăzneață, doamnă Marchiză, ca ornată ca un barbat tânăr și cu un vor aseme­nea tânăr, de a atrage la d-voastră o asemenea fer­mecătoare. (Va urma).

Next