Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-02-23 / nr. 23
Anul al Vll-lea No. 23. IASSII Vineri 23 Fevruarie 1879. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor 1I IASSI, pe ant. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. 8 ÍREINATATE.................................. . . 40 fr. INSERTHJNI și RECLAME, răndul 60 b. SOIRI LOCALI „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Vin m*. 20 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR TH. BALASSM. jm VRCm PIPA____ PATRONUL PILEI Pevruarie. ~----—=rr^~_. —-1=.— în Duminică Păr. Leon papa Romei ț II1. St. Apostol Arohip n i Mart i Păr. Leon episc. Cataniei ,A Mercuri Cuv. Păr. Thimotei din Simvoli i “,c Aflarea rel. St. Mart. din Eugenia o* St. Ierom. Policarp episc Smirnei _________——St^Ioan^botez. 8 ad & I i 1pt a. m. a. n. TIMPUL DIN SEPTAMANA In 18 Fevruarie pătrarul I la inceput vânt friguros apoi senin. PAGINA I. 50 b. Pag, III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA : se primesc annnciuri la D-l, Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Lob Esclibackgasse 6 Wien și a Rotter k C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Wn j¥»\ 20 bani Prețul Anunciurilor STIL NOU________PIUA______ PATRONUL ț>ILEI ____________ Răs. Soar. Apusul Soar. Martie . ~~ 2 Duminică E. I. Qua. Simpl 6—35 5—49 3 Luni Cunigunde 6—33 5—51 4 Marți Casimir 6—31 5—52 5 Mercuri Enseviu Quat 6—30 5—53 6 Joi Frideric 6—29 5—55 ^ Vineri Torna 6—28 5—56 8 Sâmbăta Ioan 6—26 5—57 line dame franțaise connaissant la musique désire se placer comme gouvernante institutrice. îl faut s adresser au rédacteur du journal. Perdut. Un cățel mic negru cu pete roșe, s’a perdut Joi, găsitorul a se adresa la D-l. Al. Ghica strada Coroi. IWe inchirici K flHüi bucătărie, pivniță camară, sunt vitalte închiriet de la sf. Gheorghi a se adresa la cofilăria Alexandru. —6) 1. A. Sfetcovitz. DE ARENDAT, sau DE VÂNDUT MOȘIA PAULENII din județul Iași proprietate erezilor d-nei Olga Bartsch. A se adresa la D. Mihail Suțu. (—6) BE In apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și sămănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. impreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de acum in totul sau in parte cu condițiuni avantagioase. — Doritorii vor binevoi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovano în Iași. (3) W WW W WW WW W W WW1 Onn P^are stejar prima quali tate sunt de vânzare pe moșia BASARABA ua dră de la stația Dolhasca. Cozonaci cei mai fini care prin bunătatea lor pot concura cu orișice prăjituri, se găsesc la Restaurantul Barotty vis-a-vis de Rotel Paris. odăi mobilate și una pentru ficior sunt de închiriat chiar de pe acuma. Adresa la redacțiunea acestei foi. (58—5) ARENDAT MOȘIA Stanca •I tOITITORem CARPATI 10R 1456-1458 TRAGEDIE IN DOUE ACTE SI IN VERSURI de dH. TRITTU Dedicată de autor D-nei Ecaterina Stârcea (Valeanca) drept recunoștință și devotament. (Urmare.) Regele, Tuiul de panteră, auzi să indrăsnească A rădica capul, ca să încolțească, însuși pe acela care l’a crescut, Care din nimica mare l’a făcut, Dară! din nimică, căci al seu părinte, Un soldat fusese, da, mai înainte,... O sermanul Ulric bine imi zicea, Că’n Români credință nu’i chip a avea. Acești feli de oameni sunt o națiune, Ce nu ai mijloace de a o repune,... Mergi de ad’aice pe ucigător. Și cu dănsul adă ș’un executor. Dinainte’mi capul lui vroesc să pice; Scorpia lovește-o, să nu se redice. (Adjutantul esă). TELEGRAME Târnova 1 Marte. Adunarea Națională a votat propunerea că se declară a fi o constituantă și că nu poate fi permanentă ca legislativă. Madrid 2 Marte. Guvernatorul din Cuba, generalul Campos a cerut pentru această insulă 200 milioane pesetas. Ministrul președinte Canovas del Castillo insă a declarat, că mai degrabă își va da demisia decât să îndeplinească această pretențiune a lui Campos, de vreme ce suma cerută e prea impovorătoare pentru finanțele Spaniei. Berlin 2 Marte. Comisiunea contra ciumei a discutat astăzi proectul pentru inființarea carantinelor in porturile marine și in stabilimentele de desinfectare. Roma 2 Marte. Regina Victoria va sosi in Italia la finele lunei Marte. Prințul Amadeu o va primi la frontieră. Regina va locui in o vilă din Raveno lăngă Lago Maggiore. Regele Humbert va pleca la Ravena spre a saluta pe regina Angliei. Kahm 2 Marie.jitni ul jiliiIUipo.1 d. partidei republicane, 11 Dovere, a încetat a mai apare. Din cauza orcanului s’au intamplat lăngă țărmurile italiene peste 80 naufragii. Petersburg 2 Marte. Generalul Loris- Melikov telegrafiază din Astrahan in 1 Marte. In guvernamentul Astrahan precum și in districtele interne a Chirgizilor, nu se află nici un bolnav de epidemie. Temperatura 8 grade căldură. Comunicațiune pe Volga se face in Astrahan cu pontoane. Contele Golenistșev-Kutusov președintele comisiunei pentru arderea lucrurilor infectate, anunță că arderea caselor din satul Startțcoie s’a efectuat in regulă, cu care ocaziune comisiunea a fost sprijinită de populație. Szegedin. 2 Marte. Fluviul Tisa inundează. Niveul apei s’a redicat cu 2 stânjeni. Populația din satele învecinate se refuge. Orașul e amenințat. Paris 2 Marte. Un articul a lui Girardin cere formarea unui cabinet Gambetta. Calcuta 2 Marte. O scrisoare a lui Jakub Khan, datată din 20 Fevruarie propune restabilirea relațiunilor amicale cu Anglia. Mostar 2 Marte. Din cauza inundației Narentei, s’a întrerupt comunicația intre Mostar și Seraevo. Londra 3 Marte. Franța și Anglia cer de la Chediv, un Numar să remăe atăta timp ministru pănă cănd se va fi înrădăcinat noul sistem de administrație. Roma 3 Marte. Ziarul Diritto află, că C. A. Rosetti va sosi astăzi iarăș aice, cu toate, că nu izbuti prima lui misiune. Ioruxeia 8 Marte. Palatul Tdnmezen, in care nefericita împărăteasă Charlotta locuise de cănd fu împușcat împăratul Maximilian, a ars. Charlotta fu transportată la Laeken, înainte insă de a pleca, se vaita ea plângând și esclămă: „Sermanul meu palat.“ Londra 3 Marte. Cercurile oficiale de aici se indoesc de adevărul știrii despre moartea lui Șir An, și presupun că această veste e o cursă făcută de Iakub Kan și de Ruși. Știrile ziarului Newyork Herald sunt influențate de generalul Kauffmann. Constantinopol 3 Marte. Se anunță din loc bine informat, că Sublima Poartă e decisă a trimete la Mitrovița 40,000 ostași. Se zice, că Muhtar Pașa va fi însărcinat cu comanda armatei turcești concentrată intre Priștina și Novi Bazar. București 3 Marte. Bozo Petrovici a stat alte căteva zile spre a-și sprijini candidatura la tronul bulgar, și a plecat apoi la Rușciuc și Tărnovo. Berlin 3 Marte. (Din izvor rus). Se zice, că satul Vetlianka va fi mări declarat ca liber de epidemia ciumei. Petersburg 3 Marte. Profesorul Botkin declară ca deși medicii guvernului s-au pronunțat că Prokowiew e bolnav de sifilis, totul își menține diagnosa sa, că boala acestuia e un caz moderat de ciumă. Versailles 3 Marte. 4 Marcere a demisionat înlocuit fiind de Lepere. Lemberg 3 Marte. In urma unei denunțări, mai multe persoane au fost arestate sub cuvânt, că sunt agenți nihiliști. Cracovia 3 Marte. Locuitorii din guvernamentul Pultava au predat guvernatorului o petițiune cătră Țar, prin care’l roagă să acorde Rusiei instituțiuni mai liberale, căci nu astfel s’ar pute stărpi nihilismul. Petersburg 4 Marte. S’a descoperit la Kiev o tipografie clandestină unde poliția a făcut perchisiție. Cu această ocazie o luptă a avut loc cu lucrătorii. Sunt mai mulți morți. Arestări s’au făcut. Pesta 4 Marte. Comisiunea bucgetară din delegațiunea austriacă a primit creditul suplimentar de 41720000 fiorini cheltuielele ocupațiunei insă a respins creditul de 5 milioane cerut pentru lunele Noemvre și Decemvre. Berlin - Marte. Reichstagul a început discuția proectului de lege regulănd puterile disciplinare ale parlamentului. Dr. Friedberg, secretarul de stat la justiția imperiului, și principele Bismark au apărat proectul, care are de scop a impedeca propagarea discursurilor și agitațiunilor socialiste. Herman, deputat din centru, a vorbit contra proectului de lege. Heldorff, conservator, a cerut trimiterea proectului înaintea unei Comisiuni. Lasker vra ca discuțiunea să aibă loc in ședință plenară. Discuțiunea va urma mâne. Scena VIII. Cei de mai sus, Ladislav, Ladislav. Fierul resburării de sănge roșu. Să’l depun sub tronu’ți, rege, am venit. Căci cine se lasă insultat să fie, Ce e omun lume ? acela nu știe. Ulic cu turbare țara’mi prigonea, Și vrea din suflet națiunea mea, Ve punea la cale, știu cu bună samă, Să ne perzi de-odată cu a noastră mamă. Să perzi pe o mumă și cu ambii ei fii, Supuși tot deauna sceptrului ce ții. Insultă un nume plin de strălucire, Mușca arma brațul, ce-aduse mărire Tronului in care te afli inalțat Și care de lume este admirat. O ceri dară fii au o datorie. Onoarea de tată ca să o susție. A răbdat virtute, dar n’am mai putut. Me-am resbunat singur precum am știut. Regele. Ș’apoi cutezi, incă, mai ai indrăsneală Să vii d’inainte’mi cu astfel de fală ? Crima ta te perde, ea te-a osindit, Căci ’ți-ai intins mâna prea sus de-ai lovit. Și cu cât vroise’și să te rădici, eată Vei pica in țernă acum, de indată.... Barbare rebele ! poate ca mai crezi, Să capeți ertare și să mai vrezi ?... Hei! faceți călăul mai curând să vie. IAȘI, in 22 Fevruarie 1879. Marța trecută, in 20 Fevruarie, avu loc atăt in Cameră căt și in Senat prima cetire a declarațiunei pentru revizuirea Constituției. La 7 Marte va fi a doua și la 22 Marte a treia și ultima cetire, căci aliniatul II a art. 129 din Constituție precizează: „După această declarațiune, cetită de trei ori, din 15 in 15 zile, in ședință publică și primită de ambele Adunări, aceste sunt disolvate de drept și se convoacă altele in termenul prescris de art. 95.“ Sesiunea estraordmar ft de acuma a Corpurilor legiuitoare va trebui a se prelungi cu căteva zile, după care va urma apoi disolvarea. Publicăm mai jos raportul delegaților Camerei, nepermițându-ne spațiul a insera și cel a comisiunei Senatului. De remarcat este, că atăt majoritatea unora căt și a altora propune a se revizui numai articolul 7 din Constituție, sub cuvânt, cum zice d. Carp raportorul din Senat, că, in materia constituțională o experiență de 12 ani nu este suficientă pentru a ne forma convincțiuni contrare acelor, ce au dictat pactul nostru fundamental și că nu este bine, de a slăbi prin schim Scena IX. Cei de mai înainte, Călăul și soldați, Regele, (cătră călăul ce intră) Capul asta-i june, iată al tău fie. Fă’l visă să pice dinaintea mea. Jertfa e primită când privești la ea. Rebelul dar moară ’n a lui sumeție, Trădătorul peară, este o datorie De-al lovi cu moartea, pentru a ’nfrăna Reul de-a se ’ntinde. Nu, nu pot ierta. (Câtră Ladislav) In genunchi te pune, pune-te indată, Moartea-ți nu mai poate a fi amânată. Viața pentru tine e un isvor secat. Ladislav, (îngenunchind). Frumosu’i mormântul când ești resburat. Scena X. Cei de mai sus. Eisabeta, Mateas Elisabeta. Stăi! opreșteți brațul, nu lovi barbare, Căci victima este fiul meu cel mare. Și eu sunt soția lui loan Corvin, Mort apărând țara ș’altariul creștin. Calo 7 (estaziat). Vai! ce crimă ,crudă, de cer neertată, Era ca să facă brațu’mi astă dată. Elisabeta. Un călău și este de cuget mustrat Regele. Ce ? eu de pe tronu’mi încă n’am picat, Esecută cele poroncite ție. Călăul. Nu pot Maestate.... Regele. Alt călău să vie. Dacă ’ntre toți servii am oameni mișei, Am insă și oameni, credincioșii mei, (Călăul esă.). Matiaș. Bartați-i, eartați’l, vă rog magestate Dintre Corvin este cel mai mare frate. Doi fii suntem numai ce ne-au fost lasat Corvin, care tronul v’a glorificat Cel mai mare morții azi se osindește Cel mai mic pe rege... Elisabeta. Muma’ți poruncește. Scoală Ladislave scoală-te acum, Unde nu e suflet, nu e nicidecum Milă și ertare. Scoală, te redica. Regele. A ei sumeție mintea’mi n’o explică Nu ințeleg iarăși fermecul drăcesc, Care’mi ține brațul, ca să nu sdrobesc, Capul astei scorpii.... Elisabeta. Cel a Tot-Putinte, Cu dreptate, Ține, Regele. El dare cu mine Căci sermanul Ulric era unchiul ateu, Și guvernam țara după sfatul seu . Ulric mâna dreaptă îmi fu intru toate. El ținea la mine, mă iubea și poate Del ascultam bine, nu ar fi câzut jertfa unei furii, ce-a fost prevăzut Elisabeta. De-asta Maestate n’ai nici o iubire. De-asta, toate ’n țară sunt in vestejire. Cel ce guvernează având consilieri. Oameni vani și lacomi subți de desfrănări Ei sunt pentru țară, ca bruma la floare, Ca pentru ce stânge câmpii roditoare Scena XI. Cei de mai sus, Călăul asistat de soldați Regele. Ai venit ? refăză și neamănat, Capul ăstui tănăr rebel desperat. Elisabeta. Ordinului vostru ni se va supune Regele. Pe ce sprijin oare ea mi se opune ? Elisabeta. Pe popor și armată!