Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-02-23 / nr. 23

Anul al Vll-lea No. 23. IASSII Vineri 23 Fevruarie 1879. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor 1­­I IASSI, pe ant. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. 8 ÍREINATATE.................................. . . 40 fr. IN­SERTHJNI și RECLAME, răndul 60 b. SOIRI LOCALI „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Vin m­­*. 20 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR TH. BALASSM. jm VRCm PIPA____­­ PATRONUL PILEI Pevruarie. ~----—=r­r^~_. —-1=.— în Duminică Păr. Leon papa Romei ț­ II1­. St. Apostol Arohip n­ i Mart i Păr. Leon episc. Cataniei ,A Mercuri Cuv. Păr. Thimotei din Simvoli i­ “,c­ Aflarea rel. St. Mart. din Eugenia o* St. Ierom. Policarp episc Smirnei _________——St^Ioan^botez. 8 a­d & I i­ 1­p­t a. m­. a. n. TIMPUL DIN SEPTAMANA In 18 Fevruarie pătrarul I la ince­­­put vânt friguros apoi senin. PAGINA I. 50 b. Pag, III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA : se primesc annnciuri la D-l, Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Lob Esclibackgasse 6 Wien și a Rotter k C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Wn j¥»\ 20 bani Prețul Anunciurilor STIL NOU________P­I­U­A______ PATRONUL ț>­I­L­E­I ____________ Răs. Soar. Apusul Soar. Martie . ~~ 2 Duminică E. I. Qua. Simpl 6—35 5—49 3 Luni Cunigunde 6—33 5—51 4 Marți Casimir 6—31 5—52 5 Mercuri Enseviu Quat 6—30 5—53 6 Joi Frideric 6—29 5—55 ^ Vineri Torna 6—28 5—56 8 Sâmbăta Ioan 6—26 5—57 line dame franțaise connaissant la musique désire se placer comme gou­vernante institutrice. îl faut s adresser au rédacteur du journal. Perdut. Un cățel mic negru cu pete roșe, s’a perdut Joi, găsitorul a se adre­sa la D-l. Al. Ghica strada Coroi. IWe inchirici K flHüi bucătărie, pivniță camară, sunt vitalt­­­e închiriet de la sf. Gheorghi a se adresa la cofilăria Alexandru. —6) 1. A. Sfetcovitz. DE ARENDAT, sau DE VÂNDUT MOȘIA PAULENII din județul Iași proprietate erezilor d-nei Olga Bartsch. A se adresa la D. Mihail Suțu. (—6) BE In apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și să­­mănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. impreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de a­­cum in totul sau in parte cu con­­dițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine­voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovano în Iași. (3) W WW W WW WW W W WW1 Onn P^are stejar prima quali­ tate sunt de vânzare pe moșia BASAR­ABA u­a dră de la stația Dolhasca. Cozonaci cei mai fini care prin bunătatea lor pot con­cura cu ori­și­ce prăjituri, se găsesc la Restaurantul Barotty vis-a-vis de Rotel Paris. odăi mobilate și una pen­tru ficior sunt de închiriat chiar de pe acuma. Adresa la redac­­țiunea acestei foi. (58—5) ARENDAT MOȘIA Stanca •I­­ tOITITOR­em CARPATI 10R 1456-1458 TRAGEDIE IN DOUE ACTE SI IN VERSURI de dH. TRITTU Dedicată de autor D-nei Ecaterina Stârcea (Valeanca) drept recunoștință și devotament. (Urmare.) Regele, Tuiul de panteră, auzi­ să indrăsnească A rădica capul, ca să încolțească, însuși pe acela care l’a crescut, Care din nimica mare l’a făcut, Dară! din nimică, căci al seu părinte, Un soldat fusese, da, mai înainte,... O­­ sermanul Ulric­ bine imi zicea, Că’n Români credință nu’i chip a avea. Acești feli de oameni sunt o națiune, Ce nu ai mijloace de a o repune,... Mergi de ad’aice pe ucigător. Și cu dănsul adă ș’un executor. Dinainte’mi capul lui vroesc să pice; Scorpia lovește-o, să nu se redice. (Adjutantul esă). T­ELEGRAME Târnova 1 Marte. Adunarea Națio­nală a votat propunerea că se declară a fi o constituantă și că nu poate fi permanentă ca legislativă. Madrid 2 Marte. Guvernatorul din Cuba, generalul Campos a cerut pen­tru această insulă 200 milioane pe­setas. Ministrul președinte Canovas del Castillo insă a declarat, că mai de­grabă își va da demisia decât să în­deplinească această pretențiune a lui Campos, de vreme ce suma cerută e prea impovorătoare pentru finanțele Spaniei. Berlin 2 Marte. Comisiunea contra ciumei a discutat astăzi proectul pen­tru inființarea carantinelor in porturile marine și in stabilimentele de desin­­fectare. Roma 2 Marte. Regina Victoria va sosi in Italia la finele lunei Marte. Prințul Amadeu o va primi la fron­tieră. Regina va locui in o vilă din Raveno lăngă Lago Maggiore. Regele Humbert va pleca la Ravena spre a saluta pe regina Angliei. K­ahm 2 Marie.­­jitni ul jiliiIUipo.1 d­. partidei republicane, 11 Dovere, a în­cetat a mai apare. Din cauza orcanului s’au intamplat lăngă țărmurile italiene peste 80 nau­­fragii. Petersburg 2 Marte. Generalul Loris- Melikov telegrafiază din Astrahan in 1 Marte. In guvernamentul Astrahan precum și in districtele interne a Chirgizilor, nu se află nici un bolnav de epidemie. Temperatura 8 grade căldură. Comu­­nicațiune pe Volga se face in As­trahan cu pontoane. Contele Golenistșev-Kutusov pre­ședintele comisiunei pentru arderea lucrurilor infectate, anunță că arderea caselor din satul Startțcoie s’a efectuat in regulă, cu care ocaziune comisiunea a fost sprijinită de populație. Szegedin. 2 Marte. Fluviul Tisa inundează. Niveul apei s’a redicat cu 2 stânjeni. Populația din satele în­vecinate se refuge. Orașul e amenințat. Paris 2 Marte. Un articul a lui Girardin cere formarea unui cabinet Gambetta. Calcuta 2 Marte. O scrisoare a lui Jakub Khan, datată din 20 Fevruarie propune restabilirea relațiunilor ami­cale cu Anglia. Mostar 2 Marte. Din cauza inun­dației Narentei, s’a întrerupt comuni­cația intre Mostar și Seraevo. Londra 3 Marte. Franța și Anglia cer de la Chediv, un Numar să remăe atăta timp ministru pănă cănd se va fi înrădăcinat noul sistem de adminis­trație. Roma 3 Marte. Ziarul Diritto a­­flă, că C. A. Rosetti va sosi astăzi iarăș aice, cu toate, că nu izbuti prima lui misiune. Ioruxeia 8 Marte. Palatul Tdnm­­­ezen, in care nefericita împărăteasă Charlotta locuise de cănd fu împuș­cat împăratul Maximilian, a ars. Char­­lotta fu transportată la Laeken, îna­inte insă de a pleca, se vaita ea plân­gând și esclămă: „Sermanul meu palat.“ Londra 3 Marte. Cercurile oficiale de aici se indoesc de adevărul știrii despre moartea lui Șir An­, și presu­pun că această veste e o cursă făcută de Iakub Kan și de Ruși. Știrile ziarului Newyork Herald sunt influ­ențate de generalul Kauffmann. Constantinopol 3 Marte. Se anunță din loc bine informat, că Sublima Poartă e decisă a trimete la Mitro­­vița 40,000 ostași. Se zice, că Muhtar Pașa va fi însărcinat cu comanda ar­matei turcești concentrată intre Priș­­tina și Novi­ Bazar. București 3 Marte. Bozo Petro­­vici a stat alte căte­va zile spre a-și sprijini candidatura la­­­ tronul bulgar, și a plecat apoi la Rușciuc și Tărnovo. Berlin 3 Marte. (Din izvor rus). Se zice, că satul Vetlianka va fi mări declarat ca liber de epidemia ciumei. Petersburg 3 Marte. Profesorul Bot­kin declară ca deși medicii guvernului s-au pronunțat că Prokowiew e bol­nav de sifilis, totul își menține diag­­nosa sa, că boala acestuia e un caz moderat de ciumă. Versailles 3 Marte. 4 Marcere a de­misionat înlocuit fiind de Lepere. Lemberg 3 Marte. In urma unei denunțări, mai multe persoane au fost arestate sub cu­vânt, că sunt agenți nihiliști. Cracovia 3 Marte. Locuitorii din guvernamentul Pultava au predat gu­vernatorului o petițiune cătră Țar, prin care’l roagă să acorde Rusiei institu­­țiuni mai liberale, căci nu astfel s’ar pute stărpi nihilismul. Petersburg 4 Marte. S’a descope­rit la Kiev o tipografie clandestină unde poliția a făcut perchisiție. Cu această ocazie o luptă a avut loc cu lucrătorii. Sunt mai mulți morți. A­­restări s’au făcut. Pesta 4 Marte. Comisiunea buc­­getară din delegațiunea austriacă a pri­mit creditul suplimentar de 41720000 fiorini cheltuielele ocupațiunei insă a respins creditul de 5 milioane cerut pentru lunele Noemvre și Decemvre. Berlin - Marte. Reichstagul a în­ceput discuția proectului de lege re­gulănd puterile disciplinare ale par­lamentului. Dr. Friedberg, secretarul de stat la justiția imperiului, și prin­cipele Bismark au apărat proectul, care are de scop a impedeca propagarea discursurilor și agitațiunilor socialiste. Herman, deputat din centru, a vorbit contra proectului de lege. Heldorff, conservator, a cerut trimiterea proec­tului înaintea unei Comisiuni. Lasker vra ca discuțiunea să aibă loc in șe­dință plenară. Discuțiunea va urma mâne. Scena VIII. Cei de mai sus, Ladislav, Ladislav. Fierul resburării de sănge roșu­. Să’l depun sub tronu’ți, rege, am venit. Căci cine se lasă insultat să fie, Ce e omu­n lume ? acela nu știe. Ul­ic cu turbare țara’mi prigonea, Și vrea din suflet națiunea mea, Ve punea la cale, știu cu bună samă, Să ne perzi de-o­dată cu a noastră mamă. Să perzi pe o mumă și cu­ ambii ei fii, Supuși tot de­a­una sceptrului ce ții. Insultă un nume plin de strălucire, Mușca arma brațul, ce-aduse mărire Tronului in care te afli inalțat Și care de lume este admirat. O ceri­­ dară fii au o datorie. Onoarea de tată ca să o susție. A răbda­t virtute, dar n’am mai putut. Me-am resbunat singur precum am știut. Regele. Ș’apoi cutezi, incă, mai ai indrăsneală Să vii d’inainte’mi cu ast­fel de fală ? Crima ta te perde, ea te-a osindit, Căci ’ți-ai intins mâna prea sus de-ai lovit. Și cu cât vroise’și să te rădici, eată Vei pica in țernă acum, de indată.... Barbare rebele ! poate ca mai crezi, Să capeți ertare și să mai vrezi ?... Hei! faceți călăul mai curând să vie. IAȘI, in 22 Fevruarie 1879. Marța trecută, in 20 Fevruarie, avu loc atăt in Cameră căt și in Senat prima cetire a declarațiunei pentru revizuirea Constituției. La 7 Marte va fi a doua și la 22 Marte a treia și ultima cetire, căci aliniatul II a art. 129 din Constituție precizează: „După această declarațiune, cetită de trei ori, din 15 in 15 zile, in șe­dință publică și primită de ambele Adunări, aceste sunt disolvate de drept și se convoacă altele in termenul prescris de art. 95.“ Sesiunea estraordmar ft de acuma a Corpurilor legiuitoare va trebui a se prel­ungi cu căte­va zile, după care va urma apoi disolvarea. Publicăm mai jos raportul delega­ților Camerei, nepermițându-ne spațiul a insera și cel a comisiunei Senatului. De remarcat este, că atăt majoritatea unora căt și a altora propune a se revizui numai articolul 7 din Consti­tuție, sub cuvânt, cum zice d. Carp raportorul din Senat, că, in materia constituțională o experiență de 12 ani nu este suficientă pentru­ a ne forma convincțiuni contrare acelor, ce au dic­tat pactul nostru fundamental și că nu este bine, de a slăbi prin schim­ Scena IX. Cei de mai înainte, Călăul și soldați, Regele, (cătră călăul ce intră) Capul asta-i june, iată­­ al tău fie. Fă’l visă să pice dinaintea mea. Jertfa e primită când privești la ea. Rebelul dar moară ’n a lui sumeție, Trădătorul peară, este­ o datorie De-al lovi cu moartea, pentru a ’nfrăna Reul de-a se ’ntinde. Nu, nu pot ierta. (Câtră Ladislav) In genunchi te pune, pune-te indată, Moartea-ți nu mai poate a fi amânată. Viața pentru tine e un isvor secat. Ladislav, (îngenunchind). Frumosu’i mormântul când ești resburat. Scena X. Cei de mai sus. E­isabeta, Mateas Elisabeta. Stăi! opreșteți brațul, nu lovi barbare, Căci victima este fiul meu cel mare. Și eu sunt soția lui loan Corvin, Mort apărând țara ș’altariul creștin. Calo 7 (estaziat). Vai! ce crimă ,crudă, de cer neertată, Era ca să facă brațu’mi astă dată. Elisabeta. Un călău și este de cuget mustrat Regele. Ce ? eu de pe tronu’mi încă n’am picat, Esecută cele poroncite ție. Călăul. Nu pot Maestate.... Regele. Alt călău să vie. Dacă ’ntre toți servii am oameni mișei, Am insă și oameni, credincioșii mei, (Călăul esă.). Matiaș. Bartați-i, eartați’l, vă rog magestate Dintre Corvin este cel mai mare frate. Doi fii suntem numai ce ne-au fost lasat Corvin, care tronul v’a glorificat Cel mai mare morții azi se osindește Cel mai mic pe rege... Elisabeta. Muma’ți poruncește. Scoală Ladislave scoală-te acum, Unde nu e suflet, nu e nici­decum Milă și ertare. Scoală, te redica. Regele. A ei sumeție mintea’mi n’o explică Nu ințeleg iarăși fermecul drăcesc, Care’mi ține brațul, ca să nu sd­robesc, Capul astei scorpii.... Elisabeta. Cel a Tot-Putinte, Cu dreptate, Ține, Regele. El dar­e cu mine Căci sermanul Ulric era unchiul ateu, Și guvernam țara după sfatul seu . Ulric mâna dreaptă îmi fu intru toate. El ținea la mine, mă iubea și poate Del ascultam bine, nu ar fi câzut jertfa unei furii, ce-a fost prevăzut Elisabeta. De-asta Maestate n’ai nici o iubire. De-asta, toate ’n țară sunt in vestejire. Cel ce guvernează având consilieri. Oameni vani și lacomi subți de desfrănări Ei sunt pentru țară, ca bruma la floare, Ca pentru ce stânge câmpii roditoare Scena XI. Cei de mai sus, Călăul asistat de soldați Regele. Ai venit ? refăză și ne­amănat, Capul ăstui tănăr rebel desperat. Elisabeta. Ordinului vostru ni se va supune Regele. Pe ce sprijin oare ea mi se opune ?­­ Elisabeta. Pe popor și armată!

Next