Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-06-03 / nr. 64

/ Anul al Vll-lea No. 64_______ IASSI, Duminică 3 luni 1879._____ Apare Duminica, Miercurea și Vinerea.« Prețul abonamentelor IN­TASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTIU­CTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE...................................................40 fr. INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE _ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Vin IVn. 20 bani CURIERUL (TI*. RAI.ASSAM.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a.len.d.arvLl Septa, m a. n. .STIL VECHI | yilJA_____L PATRONUL ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU ....... g­I­U­A PATRONUL PILEI | Răs. Soar. Ä^801 Soar. Inni ' ' ’ Inni. ' i '-----—— 1­3 Duminicii St. Mart. Luchian. 15 Duminică E. 2. Vitu | 4—15 7—il * Luni St. Păr. Mitrofan Arh. Const. In 7 luni lumină nouă, la început J ® bun’. Francisc. 4—16 7—47 5 Marți St. Ierom. Dorotheiu. Ep. Tirului. „ . . 17 Marți Adolf 4_15 7_47 6 Mercuri Cuv. Păr. Harion și Păr. Visarion, bine arm venit la 12 Ploae la 13 Vine­­r 18 Mercur Marcu 4—15 7-47 19* St. Ierom. Theodor Episcopul Angh­el­ 19 1*?1 Gervasiu 4—15 7_47 8 Vineri Aduc. relig. St._M. Mart. Theodor Stratilat, 99 Vineri Serb, inimii lui Ia. 4—15 7_48 9 Sâmbătă_____ Păr. Ciru, Archiepiscopul Alexandriei. 21 Să nu­bă la Aloisiu. 4—15 7— PAGINA 1. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA : se primesc anniiciuri la D-l Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-» Reimergusse n Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI ia d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor ardei A­VIS D-nii abonați din Iași și de prin dis­tricte sunt rugați să trimeata costul abonamentelor, căci la caz contrar fără exepțiune se va intra rupe trim­iter­ea foaei. ________Adm. Curierului. I­eșit de sub presa din Tipog. Th. Balassan. Iași l­egea pentru judecătoriile comuna­­de și de ocoale. Prețul 50 bani. KiCgeU pentru interpretarea legei e­­lectorale din anul 1866, și pentru garan­tarea libertății alegerilor. Prețul 50 b. pentru numirea profesorilor la gimnnasie. Licee și scoale profesionale. După Monitorul Oficial se afla de vânza­re la Redacția „ Curierului *. Prețul 50 bani. * ' *•***■ VA W *. 1IWI Win 20 buni Ö Restaurație de inchiriet chiar de acuma. In centrul orașului Vaslui, peste drum de Tribunal se află­ de închiriet o casă cuprinzând : O dugheană cu un beci de peatră, de o încă­pere de 30 vase, 2 odăi, 1 salon cu 1 bilard bun, 1 salon pentru masă cu bu­fet, toate mo­bilate, 1 bucătărie cu plită și u­isele necesare, 1 grădină cu bufet mobilat etc. Doritorii să se adreseze la d. Procopie I*osicov ln Vaslui. Chiriașul respectiv poate intra chiar de pe acuma in posesia acestei case. Dootori lungi bilindu-se in Iași, Strada Mare, casele Neuschotz, vis­ă-vis de Hildebrandt, adu­lte la cunoștința onor. public, că dă con­­sultațiuni pentru ori­ce feluri de boale și in special pentru Vioaiele chirur­gicale șfi supl­llstice, in toate zi­lele, dimineața de la 10—12 ore și sa­ra de la 4—­6. (30). Lespezi de piatra, în număr de 3—400 bucăți, mărime de două palme în lățime și lungime, se află de viinzare cu preț foarte moderat, în strada sf. La­zar, casa No. 54. Un domn dispunând de ore libere, diminea­ța de la 9-11 și după amiază-zi de la­ 4-6 dorește a da lecțiuni in limbele: română, francesă, și voească a se germană. Doritorii să bine­­adresa la Redacțiunea zia­rului „Curierul”, T­ELEGRAME Roma 11 luni. Papa și Cardinalul Nina au felicitat pe împăratul Wilhelm cu ocazia sărbării nunții de aur. Depe­șele respective nu se ating cât și de puțin­­ihr politică. Tratatile pentru amnestiarea in favoarea episcopilor și preoților n’au ajuns ăncă la vre­un­ rezultat din cauza diferitelor dificultăți ce au avut loc. Londra 11 luni. Congresul telegrafic internațional s’au deschis ori. Directorele general a poștelor Manners felicită de bună sosire pe delegați in numele guver­nului. Consilierul intim de Liiders mul­­țămi. Preșidenția, fu încredințată D-lui Patey de la departamentul telegrafelor critice. Marchizul of Salisbury dete­­ri in o­­noarea prințului Bulgariei un prănz. Cor­pul, diplomatic, Earl of Beaconsfield și alți miniștri au luat parte la acel prănz. Viena 11 luni. Se telegrafiază din Bel­grad ziarului „Politische correspon­denz”. In conformitate cu decizia comisiunei de delimitare și după invitarea generalului Donduccs, principele Mila­n­ al Serbiei a ordonat evacuarea distric­telorn Trn și Bresnir. Evacuarea s-a efectuat. Iari trupele rusești le-au ocupat imediat și impiegații bulgari au luat direcția ad­ministrației. Petersburg 11 luni. Marea­ ducesă Vla­­dimir a scăpat de pericol. Berlin II luni, împăratul și împără­teasa s’au dus la biserică, aclamați pe tot drumul de o mulțime entusiastă. Bine­cuvântarea fu dată M. M. L. L. in mij­locul unei ceremonii foarte frumoase. Londra 11 luni. Contele Beaconsfeld, toți miniștrii Reginei și membrii corpu­lui diplomatic au asistat astăzi la prân­zul dat principelui Bulgariei de către mar­chizul Salisbury, Berlin 11 luni. Se asigură, că decre­tele de amnestiare vor eși astăzi, dar nu’i vorba de a stabili categorii determinate de amnestiați. M. M. L. L. au primit astăzi după a­­miază felicitățiile corpului diplomatic, a­­poi au venit principesele, soțiile înalților demnitari ai imperiului, in fruntea căro­ra se afla principesa de Bismark. După aceea principii și miniștri precedați de d. Bismark, împăratul și împărăteasa au a­­dresat multămiri intr’un mod cu totul deosebit cancelarului imperiului. Mai mul­te discursuri fură pronunțate, de preșe­dintele Seydevitz in numele Reichstagu­lui, de ducele Victor de Ratibor, in nu­mele dietei prusiane și de mareșalul con­tele Moltke in numele generalilor și a armatei. Numeroase deputațiuni venite din toate provinciele au fost apoi admise a saluta pe M. M. L. L. După primiri, împăratul și imperatricea se reintorse in trăsură deschisă, in mijlocul unui entuziasm frenetic, împăratul a eșit de trei ori pe balcon pentru a saluta mulțimea. Paris 11 luni. Se anunță moartea prin­cipelui de Orange. Se telegrafiază din Berlin ziarului „le Temps” că Germania e hotărită, a lucra cu tărie pentru a ajunge la o soluție ime­diată a cestiunei egyptene; ea va trimite asemenea­­cuirasate in apele Alexandriei spre a face pe Chediv să ia in băgare de seamă remonstrările ce ei s’au făcut. Se zice de asemenea că Prusia va pro­testa in contra decretului din 22 Aprilie, care a resturnat ministerul Nubar-Wil­­son-Blignières. Londra 12 luni. Principele Bulgariei a avut ieri o audiență la contele Bea­­consfield. După «Times» d. Davidof ar fi confir­mat in funcțiile sale de representant al Rusiei in Bulgaria, cu titlul de agent di­plomatic și consul general. Petersburg 12 luni. In urma insistă­­rilor Rusiei, a cedat Serbia Bulgariei dis­trictele Taran sau Tar și Bresnic. sunt întrunite Corpurile de revizuire s’au întâmplat multe in dosul culi­selor, unde ochiul profan al alegăto­rilor n a putut străbate. Această întrunire e cu atăt mai ne­cesară, cu căt pe lângă chestiunea in­­pămăntenirii izraeliților mai sunt și alte multe, care se vor traet­i de oa­­menile ordinare, și asupra cărora de­putații noștri nu s’au pronunțat încă. Sperăm, că și de astădată dorința alegătorilor va fi satisfăcută, cu atăt mai mult, că in curând se va începe o nouă alegere, cea a unui senator pentru colegiul II de aice, in locul d-lui I­. Corne, a cărui mandat s’a anulat. Acuma, că am îndeplinit invitarea ce ni s’a făcut de mai mulți d­ ni a­­legători, să trecem la alt­ceva. O scrisoare privată din Galați ne înștiințează, că acel oraș e inundat de căt­va timp intr’un mod înspăimân­tător de izraeliți străini, ce nu vin, nu­mai din Rusia dar și din Palestina cu vapoarele de la Constantinopole. Numărul lor e atăt de mare, încât cui greu mai pot găsi locuinți. Tot din­­ această cauză, s’au inch­iiet case mari cu 200 galbeni in ca^se îngrămă­desc căte 5—10 familii izraelite la un loc. Corespondența mai adauge, că noii veniți sunt stremțuroși și in­­tr’o stare deplorabilă. Tot asemine­ni se comunică și din Bacău. Întrebăm dar pe onor, guvern, ce­­ însemnează aceste năvăliri de Israe­­liți străini și lipsiți de orice mijloace, și cum de permite așezarea lor in țară. Așteptăm, ca autoritățile in drept să fie stricte măsuri contra pohorului de vagabonzi ce nu poate fi folositor și plăcut nici chiar izraeliților de la noi. Orice țară are dreptul, de a res­pinge vagonzi, de ce n’am uza și noi de acest drept ? IAȘI in 2 luni 1879 O mare parte din deputații ieșeni și unii din alte părți, s’au reîntors din București și se află acuma aice. Orașul se va întreba poate, care e cauza absențu­ d-lor din Cameră toc­mai acum ajn un timp atăt de gingaș. Marița sau Mercurea viitoare se va desbate in Cameră respunsul la me­­sagiul domnesc, și fiindcă pănă atunci nu se poate trata nici o chestiune mai însemnată, apoi mulți din d-nii de­putați se folosesc de acest scurt in­terval, spre a-și revede familiele și a căuta de afacerile lor particulare. Noi unii, cari dorim, ca reprezen­tanții noștri să stee in contact con­tinuu cu alegătorii, și indemnați fiind și de mai mulți concetățeni, rugăm ca deputații ieșeni, câți se află aici, să convoace o întrunire publică in sala Primăriei, bună care pe mâni Lucií­oara, ca să espite alegătorilor lor actuala situație parlamentară din Bu­curești, căci in cele 11 zile de cănd Poliția vizitează foarte des tipografiele și litografiele, cercetează zațul din mâna lucrătorilor, resioește manuscrisele, caută prin căști și regaluri și ține un ochi a­­tent asupra, tot ce se petrece in fiecare tipografie Refuzul marelui duce moștenitor de a merge la Berlin să asiste la nunta de aur a împăratului A Wilhelm, a produs aici o sensație destul de mare, deși se cunoaște in­deajuns de bine ura moștenitorului con­tra tot ce e german. Nu e un secret pen­tru nimene, că limba germană e cu de­­sevârșire oprită in palatul moștenitorului și dacă se întâmplă, ca cineva din gre­­șală să pronunțe un cuvânt nemțesc în prezența lui, indată e condamnat la o a­­mendă in folosul săracilor. Generalul Gurco a emis un ordin de zi cătră toata armată, că ori­care ostaș, fie soldat sau ofițer de ori­ce rang și din ori­ce corp, binemeritează de patrie, cănd de­nunță poliției treburile și cuiburile nihi­­i­liștilor. Căt privește planul nihiliștilor, se zice, că sunt deciși prin incendiarea de orașe și sate să ați­e poporul contra ocărmuirii. Depretis si Comitetul fil­elen. Ministrul italian, Depretis a primit in audiență comitetul fil­elen. D. Maraiani, fostul ambasadorul italian in Atena i-a a­­dresat o cuvântare foarte măgulitoare, ru­­gându-i să stârnească le Constantino^), ca noua linie de hotar să fie trasă d­ej- a lungul riurilor Calamas și Salamaria. D-nul Depretis, in respunsul său a lă­sat să se înțeleagă, că Italia n’ar dori, ca Grecia prin o greșită rectificare de fron­tieră să fie espusă la opunerea armată al Albanesilor și de a căde astfel ln un con­flict regretabil. Delegațiunea mulțimi ministrului De­pretis și se retrase. Senatorul marchiz de Bella Carac­iolo va interpela pe guvern asupra chestiunei greco-turcești. Ca o măsură de precauțiune, guvernul francez a distribuit la locuitorii din Lam­­bessa arme și muniții. Mai mulți prizo­nieri au fost aduși la biroul arab de la Batna. Un detașament de hazari francezi a fost trimis să liniștească locuitorii în­fricoșați din regiunea dintre Batna și An­es. Se zice, că cauza probabilă a răscoa­­lei ar fi revocarea și internarea familiei Bu-Hrub in Ain-Reida. Al patrulea batailion din regimentul 3 de tirailori de Africa, ce a fost detașat in capul armatei franceze contra resculați­­lor, e comandat de Vidal de Lauzun. Marile corăbi de transport «Creuse* și «Dryade* au sosit la Toulon spre a duce trupe in Algeria. De asemine se aș­teaptă corabia «Tonquin». CRONICA EXTERNA SCRISORI DIN RUSIA. Petersburg 3 luni Guvernul rus nu se m­ulțumește numai de a urmări cu un zel neobosit presa clan­destină și de a căuta să descopere modul distribuirii dar se ocu­pă de aproape și cu ziarele autorizate. Directorii ziarelor primesc zilnic sfa­turi administrative, și ar fi pentru bén§­i prea periculos, dacă nu le-ar urma. Zilele trecute, cu ocazia polemicei a­­prinse dintre ziarele rusești și cele germa­ne, ministrul de interne, convocând re­dactorii principalelor ziare, li arăta, că ar fi de dorit să înceteze această polemică, căci Țarul e nemulțumit vezând relațiunile Rusiei cu Germania că se încordează din cauza atitudinei presei ambelor imperii. Redactorii respinseră, că articulele lor nu sunt decăt replici la atacurile cu mult mai vehemente ale ziarelor germane. Mi­nistrul declară, că speră a vede in curent o schimbare inspre bine a presei germa­ne și dar sfătuește, ca presa rusă să nu se mai acuțe de Germania. Toate ziarele străine, ce sosesc aici, sunt la hotar recen­te de censura rusască care șterge cu cerneală tipografică toate acele pasage, ce nu i convin. Astfel mai fiecare ziar străin, ce-l primim, posede coloane întregi de pete negre, ce nu per­mit a se pute ceti pasagele neplăcute gu­vernului­ Blanqui agrad­at fiind de președintele Republicei franceze, a fost eliberat din temnița de la Clairveaux. Știrile cele mai noue de la Cap, pur­tând data de 20 Mai confirmă că Cette­­mayo solicită pacea. Englezii resping toa­te propunerile lui și sunt hotăriți a cu­ceri toată țara zulușilor. Albania și Aibanejii. In „Die Presse” din Viena 11 luni găsim următoarele : Albania și Albanesi i se titluește un studiu istoric și critic, făcut de Vasa Effendi ca «comentar la chestiunea greacă” și apărut zilele trecute. Autorul e un funcționar turc și fu deseori însărcinat de Poarta cu misiuni in partea apusană a peninsulei balcanice. Broșura lui are de scop a rehabilita (?) pe Albanesii ce sunt destul de discreditații?) in Europa, ara­tă că sunt un popor, care cu putere armată vor respinge aspirațiunile Greciei. , Wasgif Ef­fendi propune o autonomie largă pentru Albania și zice că Albania nu dorește alt­ceva mai mult, decăt a remăne sub stă­pânirea sultanului. SERBAREA NUNȚII DE AUR a împăratului Wilhelm. Despre această serbare se telegrafiază din Berlin, 9 luni. Mai mulți decoratori au fabri­cat o cantitate enormă de ghirlănzi și de­corații de hărtie aurită pe care le vând căte 40 pfennigs (50 bani) de metru. Pre­țul e foarte puțin și dar toți aleargă de­și împodobesc fațada caselor cu asemine cununi. Stradele Berlinului devin tot mai vie și mai ales trecerea pe bulevardul „Unter den Linden” e imposibilă din cau­za imensei îmbulzeli. Numerul oaspeților princiari crește mereu și in acest moment capitala imperială e onorată cu prezența a mai bine de 24 prinți și regi germani. Cel mai caracteristic din toți, e dogenul prinților adecă bătrânul prinț Friedrich de Nederlanda, cumnatul și fratele, de arme a împăratului Wilhelm, cu care împreună și-au câștigat «crucea de fer” in bătălia de la Waterloo in contra lui Napoleon I. El e nalt insă gârbovit de bătrânețe, fața lui slabă și musteața sucită drept in sua reamintesc figura lui «iapa Wrangel". Prințul Friedrich fu primit la gur&j și mari onoruri de cătră prințul moștenitor de Germania, carele îl conduse pănă in paiatul nederlandez. De asemine au sosit deja aice marele duce de Baden cu întreaga familie, prin­­cipii de Schwarzburg, Anhalt, Waldeck- Pyrmont, diferiții potentați ,de­ Hessa și­ Lippa precum și 5 principi de Reuss, cari toți, conform obiceiului strămoșesc, se nu­­mesc Heinrich, cu deosebirea numai, a numărului de ordine precum : Heinrich al NIV, al XX, XXIV, LXVII și al LXIX. Mâni vor sosi marii duci ruși și unul en­glez. Se zice că va sosi și prințul italian Amadeo fostul rege a Spaniei, dar se zice numai­ 10 luni, ora 10 dim. Grămădeala e colosală. Circulația mai ales pe strada «Unter den Linden» e imposibilă. Pro­bele de iluminație au reușit de minune. Ziarul oficial «Reichsanzeiger» va pu­blica mări o amnestie pentru toți cei con­­damnați de les-majestatis, de delicte de presă etc. Ducele de Edinburg (englez) a sosit aici, primit fiind la gară de cătră prințul și prințesa de coronă. Măai sosește con­tele de Flandra. Reprezentația «Sarda­­napal» a fost vizitată de principii străi­ni. Regele și regina de Saxonia au sosit astăzi țara la ora 9 */4 și i au aștep­tat la gara o companie de onoare din regimentul de fizicieri de gardă cu drapel și muzică, împărăteasa Augusta, prințul moștenitor german, prințul August de Württemberg, comandantul capitalei, pre­ședintele poliției, ambasadorul saxon. 11 Iunie ziua serbării Ora 8 dim. Din cauza concertului m­on­­stru ce societățile de aice vor <la astăzi pe piața Dönhofplatz, ce are o întindere de 10000 stădjini pătrați, s’au adunat a­­colo, chiar de pe acuma, vr’o 40000 oa­meni. Toate ferestrele și balcoane sunt în­desate de spectatori. Din cauza marei îm­bulzeli ce crescu din minută in minută, și a slabelor dispoziții a sergenților de po­liție, cari vroind a ține piața liberii’, îm­pinseră publicul inapoi, s’a ivit o gâlcea­­vă intre public și poliție, fără insă a a­­ve vr’un rezultat trist. Ora 8lii dim. Darabanele bat un vâr­­­­tej monstru și anunță sosirea a 1500 cân-

Next