Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-06-03 / nr. 64
/ Anul al Vll-lea No. 64_______ IASSI, Duminică 3 luni 1879._____ Apare Duminica, Miercurea și Vinerea.« Prețul abonamentelor INTASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTIUCTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE...................................................40 fr. INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE _ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Vin IVn. 20 bani CURIERUL (TI*. RAI.ASSAM.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a.len.d.arvLl Septa, m a. n. .STIL VECHI | yilJA_____L PATRONUL ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU ....... gIUA PATRONUL PILEI | Răs. Soar. Ä^801 Soar. Inni ' ' ’ Inni. ' i '-----—— 13 Duminicii St. Mart. Luchian. 15 Duminică E. 2. Vitu | 4—15 7—il * Luni St. Păr. Mitrofan Arh. Const. In 7 luni lumină nouă, la început J ® bun’. Francisc. 4—16 7—47 5 Marți St. Ierom. Dorotheiu. Ep. Tirului. „ . . 17 Marți Adolf 4_15 7_47 6 Mercuri Cuv. Păr. Harion și Păr. Visarion, bine arm venit la 12 Ploae la 13 Viner 18 Mercur Marcu 4—15 7-47 19* St. Ierom. Theodor Episcopul Anghel 19 1*?1 Gervasiu 4—15 7_47 8 Vineri Aduc. relig. St._M. Mart. Theodor Stratilat, 99 Vineri Serb, inimii lui Ia. 4—15 7_48 9 Sâmbătă_____ Păr. Ciru, Archiepiscopul Alexandriei. 21 Să nubă la Aloisiu. 4—15 7— PAGINA 1. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA : se primesc anniiciuri la D-l Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-» Reimergusse n Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI ia d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor ardei AVIS D-nii abonați din Iași și de prin districte sunt rugați să trimeata costul abonamentelor, căci la caz contrar fără exepțiune se va intra rupe trimiterea foaei. ________Adm. Curierului. Ieșit de sub presa din Tipog. Th. Balassan. Iași legea pentru judecătoriile comunade și de ocoale. Prețul 50 bani. KiCgeU pentru interpretarea legei electorale din anul 1866, și pentru garantarea libertății alegerilor. Prețul 50 b. pentru numirea profesorilor la gimnnasie. Licee și scoale profesionale. După Monitorul Oficial se afla de vânzare la Redacția „ Curierului *. Prețul 50 bani. * ' *•***■ VA W *. 1IWI Win 20 buni Ö Restaurație de inchiriet chiar de acuma. In centrul orașului Vaslui, peste drum de Tribunal se află de închiriet o casă cuprinzând : O dugheană cu un beci de peatră, de o încăpere de 30 vase, 2 odăi, 1 salon cu 1 bilard bun, 1 salon pentru masă cu bufet, toate mobilate, 1 bucătărie cu plită și uisele necesare, 1 grădină cu bufet mobilat etc. Doritorii să se adreseze la d. Procopie I*osicov ln Vaslui. Chiriașul respectiv poate intra chiar de pe acuma in posesia acestei case. Dootori lungi bilindu-se in Iași, Strada Mare, casele Neuschotz, visă-vis de Hildebrandt, adulte la cunoștința onor. public, că dă consultațiuni pentru orice feluri de boale și in special pentru Vioaiele chirurgicale șfi suplllstice, in toate zilele, dimineața de la 10—12 ore și sara de la 4—6. (30). Lespezi de piatra, în număr de 3—400 bucăți, mărime de două palme în lățime și lungime, se află de viinzare cu preț foarte moderat, în strada sf. Lazar, casa No. 54. Un domn dispunând de ore libere, dimineața de la 9-11 și după amiază-zi de la 4-6 dorește a da lecțiuni in limbele: română, francesă, și voească a se germană. Doritorii să bineadresa la Redacțiunea ziarului „Curierul”, TELEGRAME Roma 11 luni. Papa și Cardinalul Nina au felicitat pe împăratul Wilhelm cu ocazia sărbării nunții de aur. Depeșele respective nu se ating cât și de puținihr politică. Tratatile pentru amnestiarea in favoarea episcopilor și preoților n’au ajuns ăncă la vreun rezultat din cauza diferitelor dificultăți ce au avut loc. Londra 11 luni. Congresul telegrafic internațional s’au deschis ori. Directorele general a poștelor Manners felicită de bună sosire pe delegați in numele guvernului. Consilierul intim de Liiders mulțămi. Preșidenția, fu încredințată D-lui Patey de la departamentul telegrafelor critice. Marchizul of Salisbury deteri in onoarea prințului Bulgariei un prănz. Corpul, diplomatic, Earl of Beaconsfield și alți miniștri au luat parte la acel prănz. Viena 11 luni. Se telegrafiază din Belgrad ziarului „Politische correspondenz”. In conformitate cu decizia comisiunei de delimitare și după invitarea generalului Donduccs, principele Milan al Serbiei a ordonat evacuarea districtelorn Trn și Bresnir. Evacuarea s-a efectuat. Iari trupele rusești le-au ocupat imediat și impiegații bulgari au luat direcția administrației. Petersburg 11 luni. Marea ducesă Vladimir a scăpat de pericol. Berlin II luni, împăratul și împărăteasa s’au dus la biserică, aclamați pe tot drumul de o mulțime entusiastă. Binecuvântarea fu dată M. M. L. L. in mijlocul unei ceremonii foarte frumoase. Londra 11 luni. Contele Beaconsfeld, toți miniștrii Reginei și membrii corpului diplomatic au asistat astăzi la prânzul dat principelui Bulgariei de către marchizul Salisbury, Berlin 11 luni. Se asigură, că decretele de amnestiare vor eși astăzi, dar nu’i vorba de a stabili categorii determinate de amnestiați. M. M. L. L. au primit astăzi după amiază felicitățiile corpului diplomatic, apoi au venit principesele, soțiile înalților demnitari ai imperiului, in fruntea cărora se afla principesa de Bismark. După aceea principii și miniștri precedați de d. Bismark, împăratul și împărăteasa au adresat multămiri intr’un mod cu totul deosebit cancelarului imperiului. Mai multe discursuri fură pronunțate, de președintele Seydevitz in numele Reichstagului, de ducele Victor de Ratibor, in numele dietei prusiane și de mareșalul contele Moltke in numele generalilor și a armatei. Numeroase deputațiuni venite din toate provinciele au fost apoi admise a saluta pe M. M. L. L. După primiri, împăratul și imperatricea se reintorse in trăsură deschisă, in mijlocul unui entuziasm frenetic, împăratul a eșit de trei ori pe balcon pentru a saluta mulțimea. Paris 11 luni. Se anunță moartea principelui de Orange. Se telegrafiază din Berlin ziarului „le Temps” că Germania e hotărită, a lucra cu tărie pentru a ajunge la o soluție imediată a cestiunei egyptene; ea va trimite asemeneacuirasate in apele Alexandriei spre a face pe Chediv să ia in băgare de seamă remonstrările ce ei s’au făcut. Se zice de asemenea că Prusia va protesta in contra decretului din 22 Aprilie, care a resturnat ministerul Nubar-Wilson-Blignières. Londra 12 luni. Principele Bulgariei a avut ieri o audiență la contele Beaconsfield. După «Times» d. Davidof ar fi confirmat in funcțiile sale de representant al Rusiei in Bulgaria, cu titlul de agent diplomatic și consul general. Petersburg 12 luni. In urma insistărilor Rusiei, a cedat Serbia Bulgariei districtele Taran sau Tar și Bresnic. sunt întrunite Corpurile de revizuire s’au întâmplat multe in dosul culiselor, unde ochiul profan al alegătorilor n a putut străbate. Această întrunire e cu atăt mai necesară, cu căt pe lângă chestiunea inpămăntenirii izraeliților mai sunt și alte multe, care se vor traeti de oamenile ordinare, și asupra cărora deputații noștri nu s’au pronunțat încă. Sperăm, că și de astădată dorința alegătorilor va fi satisfăcută, cu atăt mai mult, că in curând se va începe o nouă alegere, cea a unui senator pentru colegiul II de aice, in locul d-lui I. Corne, a cărui mandat s’a anulat. Acuma, că am îndeplinit invitarea ce ni s’a făcut de mai mulți d ni alegători, să trecem la altceva. O scrisoare privată din Galați ne înștiințează, că acel oraș e inundat de cătva timp intr’un mod înspăimântător de izraeliți străini, ce nu vin, numai din Rusia dar și din Palestina cu vapoarele de la Constantinopole. Numărul lor e atăt de mare, încât cui greu mai pot găsi locuinți. Tot din această cauză, s’au inchiiet case mari cu 200 galbeni in ca^se îngrămădesc căte 5—10 familii izraelite la un loc. Corespondența mai adauge, că noii veniți sunt stremțuroși și intr’o stare deplorabilă. Tot asemineni se comunică și din Bacău. Întrebăm dar pe onor, guvern, ce însemnează aceste năvăliri de Israeliți străini și lipsiți de orice mijloace, și cum de permite așezarea lor in țară. Așteptăm, ca autoritățile in drept să fie stricte măsuri contra pohorului de vagabonzi ce nu poate fi folositor și plăcut nici chiar izraeliților de la noi. Orice țară are dreptul, de a respinge vagonzi, de ce n’am uza și noi de acest drept ? IAȘI in 2 luni 1879 O mare parte din deputații ieșeni și unii din alte părți, s’au reîntors din București și se află acuma aice. Orașul se va întreba poate, care e cauza absențu d-lor din Cameră tocmai acum ajn un timp atăt de gingaș. Marița sau Mercurea viitoare se va desbate in Cameră respunsul la mesagiul domnesc, și fiindcă pănă atunci nu se poate trata nici o chestiune mai însemnată, apoi mulți din d-nii deputați se folosesc de acest scurt interval, spre a-și revede familiele și a căuta de afacerile lor particulare. Noi unii, cari dorim, ca reprezentanții noștri să stee in contact continuu cu alegătorii, și indemnați fiind și de mai mulți concetățeni, rugăm ca deputații ieșeni, câți se află aici, să convoace o întrunire publică in sala Primăriei, bună care pe mâni Luciíoara, ca să espite alegătorilor lor actuala situație parlamentară din București, căci in cele 11 zile de cănd Poliția vizitează foarte des tipografiele și litografiele, cercetează zațul din mâna lucrătorilor, resioește manuscrisele, caută prin căști și regaluri și ține un ochi atent asupra, tot ce se petrece in fiecare tipografie Refuzul marelui duce moștenitor de a merge la Berlin să asiste la nunta de aur a împăratului A Wilhelm, a produs aici o sensație destul de mare, deși se cunoaște indeajuns de bine ura moștenitorului contra tot ce e german. Nu e un secret pentru nimene, că limba germană e cu desevârșire oprită in palatul moștenitorului și dacă se întâmplă, ca cineva din greșală să pronunțe un cuvânt nemțesc în prezența lui, indată e condamnat la o amendă in folosul săracilor. Generalul Gurco a emis un ordin de zi cătră toata armată, că oricare ostaș, fie soldat sau ofițer de orice rang și din orice corp, binemeritează de patrie, cănd denunță poliției treburile și cuiburile nihiiliștilor. Căt privește planul nihiliștilor, se zice, că sunt deciși prin incendiarea de orașe și sate să ație poporul contra ocărmuirii. Depretis si Comitetul filelen. Ministrul italian, Depretis a primit in audiență comitetul filelen. D. Maraiani, fostul ambasadorul italian in Atena i-a adresat o cuvântare foarte măgulitoare, rugându-i să stârnească le Constantino^), ca noua linie de hotar să fie trasă dej- a lungul riurilor Calamas și Salamaria. D-nul Depretis, in respunsul său a lăsat să se înțeleagă, că Italia n’ar dori, ca Grecia prin o greșită rectificare de frontieră să fie espusă la opunerea armată al Albanesilor și de a căde astfel ln un conflict regretabil. Delegațiunea mulțimi ministrului Depretis și se retrase. Senatorul marchiz de Bella Caraciolo va interpela pe guvern asupra chestiunei greco-turcești. Ca o măsură de precauțiune, guvernul francez a distribuit la locuitorii din Lambessa arme și muniții. Mai mulți prizonieri au fost aduși la biroul arab de la Batna. Un detașament de hazari francezi a fost trimis să liniștească locuitorii înfricoșați din regiunea dintre Batna și Anes. Se zice, că cauza probabilă a răscoalei ar fi revocarea și internarea familiei Bu-Hrub in Ain-Reida. Al patrulea batailion din regimentul 3 de tirailori de Africa, ce a fost detașat in capul armatei franceze contra resculaților, e comandat de Vidal de Lauzun. Marile corăbi de transport «Creuse* și «Dryade* au sosit la Toulon spre a duce trupe in Algeria. De asemine se așteaptă corabia «Tonquin». CRONICA EXTERNA SCRISORI DIN RUSIA. Petersburg 3 luni Guvernul rus nu se mulțumește numai de a urmări cu un zel neobosit presa clandestină și de a căuta să descopere modul distribuirii dar se ocupă de aproape și cu ziarele autorizate. Directorii ziarelor primesc zilnic sfaturi administrative, și ar fi pentru bén§i prea periculos, dacă nu le-ar urma. Zilele trecute, cu ocazia polemicei aprinse dintre ziarele rusești și cele germane, ministrul de interne, convocând redactorii principalelor ziare, li arăta, că ar fi de dorit să înceteze această polemică, căci Țarul e nemulțumit vezând relațiunile Rusiei cu Germania că se încordează din cauza atitudinei presei ambelor imperii. Redactorii respinseră, că articulele lor nu sunt decăt replici la atacurile cu mult mai vehemente ale ziarelor germane. Ministrul declară, că speră a vede in curent o schimbare inspre bine a presei germane și dar sfătuește, ca presa rusă să nu se mai acuțe de Germania. Toate ziarele străine, ce sosesc aici, sunt la hotar recente de censura rusască care șterge cu cerneală tipografică toate acele pasage, ce nu i convin. Astfel mai fiecare ziar străin, ce-l primim, posede coloane întregi de pete negre, ce nu permit a se pute ceti pasagele neplăcute guvernului Blanqui agradat fiind de președintele Republicei franceze, a fost eliberat din temnița de la Clairveaux. Știrile cele mai noue de la Cap, purtând data de 20 Mai confirmă că Cettemayo solicită pacea. Englezii resping toate propunerile lui și sunt hotăriți a cuceri toată țara zulușilor. Albania și Aibanejii. In „Die Presse” din Viena 11 luni găsim următoarele : Albania și Albanesi i se titluește un studiu istoric și critic, făcut de Vasa Effendi ca «comentar la chestiunea greacă” și apărut zilele trecute. Autorul e un funcționar turc și fu deseori însărcinat de Poarta cu misiuni in partea apusană a peninsulei balcanice. Broșura lui are de scop a rehabilita (?) pe Albanesii ce sunt destul de discreditații?) in Europa, arată că sunt un popor, care cu putere armată vor respinge aspirațiunile Greciei. , Wasgif Effendi propune o autonomie largă pentru Albania și zice că Albania nu dorește altceva mai mult, decăt a remăne sub stăpânirea sultanului. SERBAREA NUNȚII DE AUR a împăratului Wilhelm. Despre această serbare se telegrafiază din Berlin, 9 luni. Mai mulți decoratori au fabricat o cantitate enormă de ghirlănzi și decorații de hărtie aurită pe care le vând căte 40 pfennigs (50 bani) de metru. Prețul e foarte puțin și dar toți aleargă deși împodobesc fațada caselor cu asemine cununi. Stradele Berlinului devin tot mai vie și mai ales trecerea pe bulevardul „Unter den Linden” e imposibilă din cauza imensei îmbulzeli. Numerul oaspeților princiari crește mereu și in acest moment capitala imperială e onorată cu prezența a mai bine de 24 prinți și regi germani. Cel mai caracteristic din toți, e dogenul prinților adecă bătrânul prinț Friedrich de Nederlanda, cumnatul și fratele, de arme a împăratului Wilhelm, cu care împreună și-au câștigat «crucea de fer” in bătălia de la Waterloo in contra lui Napoleon I. El e nalt insă gârbovit de bătrânețe, fața lui slabă și musteața sucită drept in sua reamintesc figura lui «iapa Wrangel". Prințul Friedrich fu primit la gur&j și mari onoruri de cătră prințul moștenitor de Germania, carele îl conduse pănă in paiatul nederlandez. De asemine au sosit deja aice marele duce de Baden cu întreaga familie, principii de Schwarzburg, Anhalt, Waldeck- Pyrmont, diferiții potentați ,de Hessa și Lippa precum și 5 principi de Reuss, cari toți, conform obiceiului strămoșesc, se numesc Heinrich, cu deosebirea numai, a numărului de ordine precum : Heinrich al NIV, al XX, XXIV, LXVII și al LXIX. Mâni vor sosi marii duci ruși și unul englez. Se zice că va sosi și prințul italian Amadeo fostul rege a Spaniei, dar se zice numai 10 luni, ora 10 dim. Grămădeala e colosală. Circulația mai ales pe strada «Unter den Linden» e imposibilă. Probele de iluminație au reușit de minune. Ziarul oficial «Reichsanzeiger» va publica mări o amnestie pentru toți cei condamnați de les-majestatis, de delicte de presă etc. Ducele de Edinburg (englez) a sosit aici, primit fiind la gară de cătră prințul și prințesa de coronă. Măai sosește contele de Flandra. Reprezentația «Sardanapal» a fost vizitată de principii străini. Regele și regina de Saxonia au sosit astăzi țara la ora 9 */4 și i au așteptat la gara o companie de onoare din regimentul de fizicieri de gardă cu drapel și muzică, împărăteasa Augusta, prințul moștenitor german, prințul August de Württemberg, comandantul capitalei, președintele poliției, ambasadorul saxon. 11 Iunie ziua serbării Ora 8 dim. Din cauza concertului monstru ce societățile de aice vor <la astăzi pe piața Dönhofplatz, ce are o întindere de 10000 stădjini pătrați, s’au adunat acolo, chiar de pe acuma, vr’o 40000 oameni. Toate ferestrele și balcoane sunt îndesate de spectatori. Din cauza marei îmbulzeli ce crescu din minută in minută, și a slabelor dispoziții a sergenților de poliție, cari vroind a ține piața liberii’, împinseră publicul inapoi, s’a ivit o gâlceavă intre public și poliție, fără insă a ave vr’un rezultat trist. Ora 8lii dim. Darabanele bat un vârtej monstru și anunță sosirea a 1500 cân-