Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-07-01 / nr. 76
Il-iea No. 76. IASSI, Duminică 1 Iulie 1879. Apare Duminica, Hercurea și Vinerea. abonamentelor 21 fr.—pe semestru 12 fr.— smestru 6 fr. î, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— mestru 7 fr. . . . ..........................40 fr. FOLAME. rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ 1 fr. pistole nefrancate nu se primesc. Un iWt*. 20 buni CURIERUL TV. FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a.len.cara.1 Septa. na anei bili L VECHII Ji>_IUA | PATRONII 1, VII, EI ~“”“| TIMPUL DIN SEPTA MANA | STIL NOU | 1> 1 DA ' | PATRONUL £ 11. EI | Râs. Soar. 1 Apuanl Soar. sum ' ======: - - “ Iulie. 1 Duminică, S. S. Cozma, și Damian. 13 Duminică E. G. Margareta 4—27 7—43 2 Luni Punerea vestmântului Maicii Domnului. La 29 luni pătrarul din urmă, cu 14 Bonaventura 4—28 7—42 3 Marți Sf. Martir Iacint . 15 Marți împeri. apostol. 4—29 7—41 4 Mercuri St. Par. Andrei Critonul. ploae la inceput apoi bine. 16 Mercuri Mar. de la munte 4—30 7—41 5 Joi Cov. Părinte Athanasie de la Aton .9’ Alexin 4—31 7—40 6 Vineri Cov. Părinte Sisoe cel mare 18 vaineri Frideric 4—32 7—39 7 ________ Sâmbătă S-ta Chiriachi și Cov. Xhoma.________________________________________________ 19 Sambata_ Vincențiu 4—33 7—39 Prețul Aniinciurior PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii lip Löb Escbbachgasae 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. lakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win No. 20 buni S. WAGNER Croitor de dame. Strada Lapușneanu, casele Grabovieschi ingă colierul Robert. Aflare comoditate pentru Dame: Având o mașină de plisat, sistemul cel mai nou, sunt gata a plisa orice mateie pentru costul de 5 bani cotul, fără deosebire de falt estrem merunt sau e tot lat. Recomănd de asemine atelierul meu de ’oitorie, unde se găsesc de vânzare și ichie gata. ANUNOIU folosiea faidașii din districtul Bacău plasa Tazlăul se dă in arendă cu ncepere de la 23 April 1880, se vinde și de veci. Amatorii se pot adresa la proprietara Doamna Ana Tufescu domiciliată în Iași strada Universității. (10) Un student sul primar și secundar de omșice clasă. A se adresa la redacțiunea acestei foi. A n unei zi Se aduce la cunoștința onor. Public că la 8 Iuli anul curent se va începe in urban. Frumos, iarmarocul cel mare de peste an și care va dura pana la 15 Iuli. Primar: Major Fotino înalt Prea Sfinția Sa Domnul TEOCTIST BLAJEVICIU Arhiepiscop Cernăuților si Metropolit Bucovinei si Dalmației, Cavaler al ordinului coronei de for clasa III, Președinte al Sinodului metropolitan Membru al Dietei din Bucovina si al Senatului imperial in casa Magnaților s. c. /., A adormit în Domnul în reședința sa archiepiscopească Mercuri intre 27 iuniu (9 Iuliu) 1879 in vîrsta de 73 ani ai vieței sale Rămășițele pământene ale Preasfințitului Adormit, așezate in sala de reprezentare a reședinței archiepiscopesci, se vor strămuta cu procesiune bisericească la biserica catedrală Vineri intre 29 Iunie (1 I Iulie) a. c. la 3 oare după amiază-zi, unde spre seară la 7 oare se va incepe privigherea de noapte. Sâmbătă intre 30 Iunie (12 Iulie) a. c. la 8% oare dimineața se va incepe liturghia sărbătorială, iar la 10 oare răndueîi la înmormântării și după aceasta se vierduce rămășițele pământene ale repausatului Metropolit la iinterimul comunal, spre a se așaza in cripta menită pentru înmormântarea Arhiereilor. Aducăndu-se spre știre publică repausarea mult regretată a venerabilului și mult iubitului nostru Archipăstoriu, invităm cu toată cuviinea înaltele ruregătorii bisericești, civile și militare, p. t. oficiolate, școale, corporațiuni și societăți, pe prea onorații patroni bisericești, clerul și poporul ortodocs, pe ambii și cunoscuții Adormitului, precum și pe toți creștinii evlavioși, ca să binevoească a lua parte si solemnitățile funebrale Cernăuți, intre 28 Iunie (10 Iulie) 1879. ConüiNhiril ars Urei. TELE 0 :AME Petersburg 9 luli. In guvernământul Orei au isbucnit turburări provocate de cătră nihiliști. S’au timis oștiri la fața locului. Londra 9 luli. Vineți, 11 Iuli, va sosi la Woolwich corpul pincipelui Ludovic Napoleon. Ceremonia inmormăntărei se va face Sâmbătă. Constantinopol 9 Lui. Francia și Anglia au hotărit, să aștepte intăi publicarea firmanului de investitur . a lui Tewfik mai înainte de a face demesuri pe lângă Sultan in privința suprimei firmanului din 1873. Sultanul a sancționa numirea tuturor menbrilor, cari compun directori ai Rumeliei orientale, afară de numirea lui Korsacoff la justiție. Poarta are intenția sa de a face demersuri pe lângă puțin spre a provoca darâmarea fortărețelor de la Dunărea. Paris 9 Juni. Cumunța deputaților au adopta cu 330 contra 185 voturi art. 7 din proiectul de legea instrucțiuni, prin care se interzice dreptul de învățământ congregațiunelor religioase neautorizate. Proiectul acesta a fost votat in total cu 352 contra 158 voturi Consecvența imed a nouei legi, dacă va fi adoptată de . , va fi închiderea ..s, ale dominicanilor și ale celorlalte ordini nerecunoscute de stat. Belgrad 9 luni. Se zice că delegații comisiunei de delimitat au primit de la guvernele lor ordine de a lua in considerațiune reclamarea Sebiei de a i se da o fruntarie mai bună d e aparare. Berlin 9 Juli. I). dl Bismarck, vorbind astăzi in Parlamen, a zis că nu înțelege agitarea, ce se iie contra proiectelor sale economice, ș a declarat că preferă a adera la propunerea Frankenstein decât la celelalte propuneri ale celoralte partide, aceste deosebi fluse puțin de tendințele socialiștilor. «Dreptul Reichstagului de a vota veniturile imperiului, adioge cancelariul, n’a fost niciodată sgudat. Eu nu am rupt cu nici un partid. Deși înțeleg ca sunt părăsit de partidul național-liberal, nu mă voi abate din calea, ce m-am tras.” D. Windhorst declară, că centrul n’a cerut nici n’a primit vreo concesiune de la guvern, și că speră că partidul seu va lucra cu conservatorii nu spre a provoca o reacțiune ci spre a aduce revizuirea legilor din Mai. Reichstagul a adoptat cu 211 contra 122 voturi art. 7 al proiectului vamal relativ la chestiunea garanțiilor. Ciena 9 luli. Chestiunea emancipărei Israeliților din România a intrat intr’o fază acută, care chiamă atențiunea puterilor. Intr’o conferință ținută la ambasadorul Franciei de aici, la care asistau representanții Angliei, Germaniei și Italiei, s-a hotărât că puterile trebue să urmărească ca chestiunea să fie repede deslegată. Dar ambasadorii prezenți nefiind de acord asupra procedurei de urmat in intervențiune, Austria a oferit bunele sale servicii. Această putere va da instrucsiuni reprezentantului ei din București spre a invita mai intăi pe guvernul Romăn ca să facă cunoscut puterilor măsurile ce gândește să fie pentru executarea art. 44 al tractatului de Berlin in privința egalităței culturilor in România. (Această depeșă provine din București N.R.) Londra 10 luli. La un banchet dat de Salisbury conservatorilor din strada Cannon, dănsul au afirmat că, dacă stipulațiunele din Berlin vor fi executa e de «oate puterile cu stricteță, atunce se va asigura pacea Europei și nădăjduește ca Poarta, prin reforme cumpănite, va face se înceteze corupțiunea, atât in sinul sei cât și in provinci, și au adăugit: In orice caz noi ne-am făcut datoria pentru a dobândi aceste resultate, dar in situațiunea actuală, fără a căuta să scurtăm tendințele politicei din afară, zic că Anglia trebue se fie totdeauna gata de război, cu toată starea pacinică a lucrurilor. Londra 10 luli. «Daily Telegraph» publică următoarea depeșă. Viena 10 luli. Colegiile marilor proprietari din Galiția au ales conservatori, acei din Tirol liberali. «Pressa» zice că liberalii au pierdut in total 50 de scaune. IAȘI, in 30 luni 1879. Trăim in un timp pe cât de interesant pe atât de serios pentru noi. In România se pregătește o mare revoluție socială, cerută de articolul 44 a tractatului de Berlin. Cetitorii să nu se sparie de cuvântul „revoluție“, căci prin acesta nu înțelegem vărsări de sănge, ci o „prefacere“ pacinică a stării lucrurilor sociale de pănă acuma. Zicem socială, căci situația socială e in totdeauna rezultatul celei politice și viceversa, și de vreme ce prin ștergerea articolului 7 din Constituție se va înmulți numărul factorilor politici din țară, apoi noul product politic intern va exercita neaparat o puternică inmurire asupra trebilor sociale a națiunei române. Nu e tendința noastră a descrie chiar de pe acuma modul, cum se va efectua această prefacere socială, ci vreim numai a sfătui pe toți cei de drept, să ție samă de opera, ce Camerile de revizuire sunt chemate a face. După cum dorim, ca reprezentanții noștri să-și poată da in deplină libertaetea și votul lor, tot așa vre și restul țării să fie calm și păzască prin măsuri sau enunciă șite, să altereze judecata rece a amputaților și senatorilor. Aceste bfatui ale noastre le dăm mai ales acelor partizi sau ziare, cari buciumă in toate părțile,—cu o satisfacție ce nu le face de loc onoare—că țara e in pericol sa fie cotropită de armate streine, că România va fi împărțită intre Rusia și Austria, că puterile vor anula îndependința și suveranitatea patriei noastre, și că căte și mai multe..., dacă Camerile actuale nu vor da drepturi la toți Izraeliții din țară. Dacă asemine amenințări se fac de o foae izraelită nu ne miră de loc, după cum FOILETON Contesa D’ăsh. MARCHIZA LANGERANDA 71 Traducție de AMelcanăru EiUstoni. (Urmare) Afară de d-voastră și de mine, nimeni nu vă cuoaște scopul voiagiului nostru. Se va crede că nem intors in Franța și vom retrece in adevĕr Rial, spre a merge să vizităm Vosgii, Alsacia, nu iți știu ce. —• Ei bine de ne va urmări ? — El nu ne va urmări, el ne va aștepta, v’o zici nu se poate reîntoarce in Franța fără mari preauțiuni, cari sunt foarte greu de luat și de pregăti. Sunt sigur că va întrebuința toate mijloacele pre a veni după noi, dar nu vom mai fi acolo. —• Și unde vom merge oare? — La Monza. Vom merge acolo, pe calea scolailor. Nu se va crede nici odată că suntem acolo. Acest castel, foarte isolat, este necunoscut tuturorunoștințelor mele, el este lesne de păzit. D. de ausseliere nu se va putea apropia nici ca la doua eghe de dânsul, fără ca să fiu prevenit la moment. Fam gândit foarte mult, am cântărit șansele, acolo rebne să mergem. Pregătiți dar toate, d-șoară, penru ca in astă sară, când ne vom intoarce de la Eiertein să n’avem decât a ne urca in trăsură. — Ce va zice doamna marchiză ? — Ea va zice... ceea ce trebue să zică, nu vênchietați de nimic. Mai ales lăsaț’o să țipe in contura capriciului meu; fiți cu totul străină de dânsul, să m’acuze numai pe mine, aceasta’i esențialul. Ea urăște Monza, îi este urât acolo ca de moarte, și’i promisesem de a renunța la proectul de a mĕ duce acolo. Mai multă siguranță pentru noi, ea a anunțat victoria ei la toată lumea. — Dar cum să vă mulțămesc pentru toate câte bine-voiți a le face domnule? La ce datoresc un interes atât de veritabil și atât de devotat ? Sunteți un adevăr de mii de ori prea bun. — Recunosc precum trebue confiența d-voastră, d-șoară, îngrijirile ce dați fiicei mele, nimic nu’i mai simplu ; ați reclamat protecțiunea mea, a’ți dobăndit’o, eată tot. — Permiteți-mi dar să mă ocup pe dată de plecarea noastră, domnule, și credeți, vă rog, că resimt o mare recunoștință. Mĕ esprim rău, dar simt tare mult, faceți prea mult pentru mine, și... — Destul, destul, d-șoară, sunt foarte fericit că ve pot indatora. Mergeți dar, căci trebue, și la revedere desară. Despărțindu-se de D. de Monza, Cristina înțelesese tot. Ea nu se putea înșela asupra simptomelor deja observate de atâtea ori, și acei ochi aprinși, acea voce emoționată, acele buze tremurânde și ridicau orice îndoială. — Acest om mă iubește, își zise ea, el mă duce in acel castel ca să mĕ aibă mai sigur pentru dânsul. Mă prind că are să depărteze pe Robert de acolo ! Ah! pozițiunea mea are a deveni de acumainte foarte delicată. Să lupt cu bărbatul, căiuit nu voesc a’i da vre-o speranță, fără totuși a’l respinge ; să lupt cu gelozia femeei, și să lupt cu Robert care va descoperi in curând toate acestea; să lupt cu Ernest poate și apoi cu mine însu’mi sare a nu’mi perde vreun avantagiu. Ce sarcină ! voi indeplini-o insă, trebue să o indeplinesc căci altfel ți fi silit a renunța la întregul meu viitor. La lui’u dar și D-zeu să mă protege! ! Totul se făcu după dorința d -lui de Monza. D- saara Őicchez, cu inteligența’ ordinară, știu să aragă in efecte acele, de care marchiza mai ales pr ea să aibă, nevoe sau fantasie. Ea prânzi cu eleva ei și o îmbrăcă, se coborâră moi un salon, și ședeau gata, ca să primească pe somnul și doamna de Monza, care reveniră cu contele către zece ore sara. Beatricea văzând pe Cristina se continu cu greu, cu toate acestea ea o salută cam politicos. D. de Monza ’și luă soția de mâlc și o conduse la portița grădinei. — Așa’i că’i frumos, scumpa mea amică, și această sară este sublimă ? — Admirabilă. — Așa’i c’ai doi să voiajezi pe un asemenea timp ? — Fără’ndoială. Dar pentru ce’mi faci aceste întrebări ? respinse marchiza, inchietată, fără a ști incă pentru ce. — Pentru că voesc a-ți propune o mică escorsmne. — In astă sară ? — La moment chiar. — Incotro vrei să mergi ? — Sunt silit a părăsi Baden pentru căteva zile... pentru niște motive prea lungi, ca să ți le spun, și cred, sper că nu vei refusa de a m’acompania, cu Flavia și d-șoara Orthez. — Doamne mă sperii, Amedeu. Ce capriciu straniu mai ai ? — O necesitate ți-am spus’o. — Și’ncotro mergem ? — Vei vedea! Reintrăm in Franța. Tu, Robert, ne vei aștepta aici ? — De ce n’aș merge si eu cu voi ? — N’aș voi să te deranjez, vere, te amuzezi tare mult aici, și afacerile mele nu te privesc, respinse marchizul, cu un aer contrariat într’un mod vădit. — Nu mă voi despărți de verișoarele mele, dacă’mi permiți. Plăcerile băilor nu mă prea încăntă, și proectul tău necunoscut ’mi place. Sunt cu voi și merg și eu ! — Hai dar! zise marchizul suspinând. — Dar preparativele observă marchiza. — Preparativele sunt făcute, n’aveți decât să vă urcați in trăsură , dădusem ordinele azi dimineață. — Caii... — Sunt comandați, trebue să sosească in căteva minute, dacă n’au și sosit. — Mi se va da, cred, timpul, de a lua o rochie de voiagiu ? — Vei găsi una pusă pe patul tău. — Doamne ! câtă atențiune ! Oh ! gândi sermana femee, unde mă duce ? Acest voiagiu precipitat ascunde un pericol, o durere, o presimt, o gâcesc, dar nu’l pot opri, căci destinul meu mă răpește. Nu știu ce simt ceva straniu. Oh! de ar avea cerul milă de mine! Flavia, fericită, ca toți copii, de a schimba locul, urmă pe mama ei, și asistă la toaleta ei. Ea se’ncercă să o distreze cu conversația ei, cu desmerdările ei. Beatricea suridea abia. Din acea zi, ea purtă in sine un fel de presimțire fără definiție, care nu o mai părăsi, și care puse un crep pe viața ei. Plecară precum veniseră ; numai marchiza luă cu dânsa pe fiica ei și pe guvernanta, și, făcându-se că doarme, ea nu pronunța toată noaptea nici un cuvânt. Trecură Rinul; ajunseră la Strasburg , unde se odihniră o zi. A doua zi, caii fură puși din nou, și apucase drumul Germaniei. (Va urma).