Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-07-01 / nr. 76

Il-iea No. 76. IASSI, Duminică 1 Iulie 1879. Apare Duminica, Hercurea și Vinerea. abona­mentelor­­ 2­1 fr.—pe semestru 12 fr.— smestru 6 fr. î, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— mestru 7 fr. . . . ..........................40 fr. FOLAME. rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ 1 fr. pistole ne­francate nu se primesc. Un iWt*. 20 buni CURIERUL­­ TV. FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a.len.c­ar­a.1 Septa. na anei bili L VECHI­I Ji>_I­U­A | PA­T­R­O­N­II 1, V­I­I, EI ~“”“| TIMPUL DI­N SEPTA MANA | STIL NOU | 1> 1 D­A ' | PATRONUL £ 11. EI | Râs. Soar. 1­­ Apuanl Soar. sum ' ======: - - “ Iulie. 1 Duminică, S. S. Cozma, și Damian. 13 Duminică E. G. Margareta 4—27 7—43 2 Luni Punerea vestmântului Maicii Domnului. La 29 luni pătrarul din urmă, cu 14 Bonaventura 4—28 7—42 3 Marți Sf. Martir Iacint­ . 15 Marți împeri. apostol. 4—29 7—41 4 Mercuri St. Par. Andrei Critonul. ploae la inceput apoi bine. 16 Mercuri Mar. de la munte 4—30 7—41 5 Joi Cov. Părinte Athanasie de la Aton .9’ Alexin 4—31 7—40 6 Vineri Cov. Părinte Sisoe cel mare 18 vaineri Frideric 4—32 7—39 7 ________ Sâmbătă S-ta Chiriachi și Cov. Xhoma.________________________________________________ 19 Sambata_ Vincențiu 4—33 7—39 Prețul An­iin­ciurior PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii lip Löb Escbbachgasae 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. lakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win No. 20 buni S. WAGNER Croitor de dame. Strada Lapușneanu, casele Grabovieschi ingă colierul Robert. Aflare comoditate p­entru Dame: Având o mașină de plisat, sistemul cel mai nou, sunt gata a plisa ori­ce mate­­ie pentru costul de 5 bani cotul, fă­ră deosebire de falt estrem merunt sau e tot lat. Recomănd de asemine atelierul meu de ’oitorie, unde se găsesc de vânzare și ichie gata. ANUNOIU folosiea faidașii din districtul Bacău plasa Tazlăul se dă in arendă cu ncepere de la 23 April 1880, se vinde și de veci. Amatorii se pot adresa la pro­prietara Doamna Ana Tufescu domiciliată în Iași strada Universității. (10) Un student sul primar și secundar de om­­și­ce cla­să. A se adresa la redacțiunea acestei foi. A n unei zi Se aduce la cunoștința onor. Public că la 8 Iuli anul curent se va începe in urba­n. Fru­mos, iarmarocul cel mare de peste an și care va dura pana la 15 Iuli. Primar: Major Fotino înalt Prea Sfinția Sa Domnul TEOCTIST BLAJEVICIU Arhiepiscop Cernăuților si Metropolit Bucovinei si Dalmației, Cavaler al ordinului coronei de for clasa III, Președinte al Sinodului metropolitan Membru al Dietei din Bucovina si al Senatului imperial in casa Magnaților s. c. /., A adormit în Domnul în reședința sa archiepiscopească Mercuri intre­ 27 iuniu (9 Iuliu) 1879 in vîrsta de 73 ani ai vieței sale Rămășițele pământene ale Preasfințitului Adormit, așezate in sala de re­prezentare a reședinței archiepiscopesci, se vor strămuta cu procesiune biseri­cească la biserica catedrală Vineri intre 29 Iunie (1 I Iulie) a. c. la 3 oare­­ după am­iază-zi, unde spre seară la 7 oare se va incepe privigherea de noapte. Sâmbătă intre 30 Iunie (12 Iulie) a. c. la 8% oare dimineața se va incepe liturghia sărbătorială, iar la 10 oare răndueîi la înmormântării și după aceasta se vier­duce rămășițele pământene ale repausatului Metropolit la iinterimul comunal, spre a se așaza in cripta menită pentru înmormântarea Arh­iereilor. Aducăn­du-se spre știre publică repausarea mult regretată a venerabilului și mult iubitului nostru Archipăstoriu, invităm cu toată cuviinea înaltele ru­re­­gătorii bisericești, civile și militare, p. t. oficiolate, școale, corporațiuni și so­cietăți, pe prea onorații patroni bisericești, clerul și poporul ortodocs, pe amb­ii și cunoscuții A­dormitului, precum și pe toți creștinii evlavioși, ca să binevoească a lua parte si solemnitățile funebrale Cernăuți, intre 28 Iunie (10 Iulie) 1879. Con­üiNh­ir­il ars Ure­i. T­E­L­E 0 :­A­M­E Petersburg 9 luli. In guvernământul Orei au isbucnit turburări provocate de cătră nihiliști. S’au ti­mis oștiri la fața locului. Londra 9 luli. Vineți, 11 Iuli, va sosi la Woolwich corpul p­incipelui Ludovic Napoleon. Ceremonia inm­ormăntărei se va face Sâmbătă. Constantinopol 9 Lui. Francia și An­glia au hotărit, să aștepte intăi publicarea firmanului de investitur . a lui Tewfik mai înainte de a face deme­suri pe lângă Sul­tan in privința suprim­­ei firmanului din 1873. Sultanul a sancționa numirea tuturor menbrilor,­ cari compun­­ directori ai Rume­­liei orientale, afară de numirea lui Kor­­sacoff la justiție. Poarta are intenția sa de a face de­mersuri pe lângă puți­n spre a provoca darâmarea fortărețelor de la Dunărea. Paris 9 Juni. Cumunța deputaților au a­dop­ta cu 330 contra 185 voturi art. 7 din proiectul de legea instrucțiuni, prin care se interzice dreptul de învățământ congregațiunelor religioase neautorizate. Proiectul acesta a fost votat in total cu 352 contra 158 voturi Consecvența imed a nouei legi, dacă va fi adoptată de . , va fi închiderea ..s, ale domini­canilor și ale celorlalte ordini ne­recu­noscute de stat. Belgrad 9 luni. Se zice că delegații comisiunei de delimitat au primit de la guvernele lor ordine de a lua in consi­­derațiune reclamarea Se­biei de a i se da o fruntarie mai bună d e aparare. Berlin 9 Juli. I). dl Bismarck, vor­bind astăzi in Parlamen­, a zis că nu în­țelege agitarea, ce se iie contra proiec­telor sale economice, ș a declarat că pre­feră a adera la propunerea Frankenstein de­cât la celelalte propuneri ale celoralte partide, aceste deosebi fluse puțin de ten­dințele socialiștilor. «Dreptul Reich­stagului de a vota ve­niturile imperiului, adioge cancelariul, n’a fost nici­o­dată sgudat. Eu nu am rupt cu nici­ un partid. De­și înțeleg ca sunt părăsit de par­tidul național-liberal, nu mă voi abate din calea, ce m-am tras.” D. Windhorst declară, că centrul n’a cerut nici n’a primit vre­o concesiune de la guvern, și că speră că partidul seu va lucra cu conservatorii nu spre a provoca o reacțiune ci spre a aduce revizuirea le­gilor din Mai. Reichstagul a adoptat cu 211 contra 122 voturi art. 7 al proiectului vamal re­lativ la chestiunea garanțiilor. Ciena 9 luli. Chestiunea emancipărei Israeliților din România a intrat intr’o fază acută, care chiamă atențiunea pute­rilor. Intr’o conferință ținută la ambasa­dorul Franciei de aici, la care asistau re­­presentanții Angliei, Germaniei și Italiei, s-a hotărât că puterile trebue să urmă­rească ca chestiunea să fie repede desle­­gată. Dar ambasadorii prezenți nefiind de acord asupra procedurei de urmat in in­­tervențiune, Austria a oferit bunele sale servicii. Această putere va da instrucsiuni reprezentantului ei din București spre a invita mai intăi pe guvernul Romăn ca să facă cunoscut puterilor măsurile ce gândește să fie pentru executarea art. 44 al tractatului de Berlin in privința ega­­lităței culturilor in România. (Această depeșă provine din București N.R.) Londra 10 luli. La un banchet dat de Salisbury conservatorilor din strada Can­non, dănsul au afirmat că, dacă stipula­­țiunele din Berlin vor fi executa­ e de «oa­te puterile cu stricteță, atunce se va a­­sigura pacea Europei și nădăjduește ca Poarta, prin reforme cumpănite, va face se înceteze corupțiunea, atât in sinul sei cât și in provinci, și au adăugit: In ori­ce caz noi ne-am făcut datoria pentru a dobândi aceste resultate, dar in situațiu­­nea actuală, fără a căuta să scurtăm ten­dințele politicei din afară, zic că Anglia trebue se fie tot­dea­una gata de război, cu toată starea pacinică a lucrurilor. Londra 10 luli. «Daily Telegraph» publică următoarea depeșă. Viena 10 luli. Colegiile marilor pro­prietari din Galiția au ales conservatori, acei din Tirol liberali. «Pressa» zice că liberalii au pierdut in total 50 de scaune. IAȘI, in 30 luni 1879. Trăim in un timp pe cât de in­teresant pe atât de serios pentru noi. In România se pregătește o mare revoluție socială, cerută de articolul 44 a tractatului de Berlin. Cetitorii să nu se sparie de cuvân­tul „revoluție“, căci prin acesta nu în­țelegem vărsări de sănge, ci o „pre­facere“ pacinică a stării lucrurilor sociale de pănă acuma. Zicem so­cială, căci situația socială e in tot­deauna rezultatul celei politice și vice­versa, și de vreme ce prin ștergerea articolului 7 din Constituție se va în­mulți numărul factorilor politici din țară, apoi noul product politic intern va exercita neaparat o puternică in­­m­urire asupra trebilor sociale a na­­țiunei române. Nu e tendința noastră a descrie chiar de pe acuma modul, cum se va e­­fectua această prefacere socială, ci vre­­im numai a sfătui pe toți cei de drept, să ție samă de opera, ce Camerile de revizuire sunt chemate a face. După cum dorim, ca reprezentanții noștri să-și poată da in deplină libert­aetea și votul lor, tot așa vre și restul țării să fie calm și păzască prin măsuri sau enunciă șite, să altereze judecata rece a am­putaților și senatorilor. Aceste bfatui ale noastre le dăm mai ales acelor partizi sau ziare, cari buciumă in toate părțile,—cu o satisfacție ce nu le face de loc onoare—că țara e in pericol sa fie cotropită de armate streine, că Ro­mânia va fi împărțită intre Rusia și Austria, că puterile vor anula înde­­pendința și suveranitatea patriei noas­tre, și că căte și mai multe..., dacă Camerile actuale nu vor da drep­turi la toți Izraeliții din țară. Dacă asemine amenințări se fac de o foae izraelită nu ne miră de loc, după cum FOILET­O­N Contesa D’ăsh. MARCHIZA LANGERANDA 71 Traducție de AMelcanăru EiUstoni. (Urmare) Afară de d-voastră și de mine, nimeni nu vă cu­­oaște scopul voiagiului nostru. Se va crede că ne­m­ intors in Franța și vom retrece in adevĕr Ri­al, spre a merge să vizităm Vosgii, Alsacia, nu iți știu ce. —• Ei bine­­ de ne va urmări ? — El nu ne va urmări, el ne va aștepta, v’o zic­­­i nu se poate reîntoarce in Franța fără mari pre­­auțiuni, cari sunt foarte greu de luat și de pregă­­ti. Sunt sigur că va întrebuința toate mijloacele pre a veni după noi, dar nu vom mai fi acolo. —• Și unde vom merge oare? — La Monza. Vom merge acolo, pe calea scola­­ilor. Nu se va crede nici odată că suntem acolo. Acest castel, foarte isolat, este necunoscut tuturor­unoștințelor mele, el este lesne de păzit. D. de ausseliere nu se va putea apropia nici ca la doua eghe de dânsul, fără ca să fiu prevenit la moment. Fam gândit foarte mult, am cântărit șansele, acolo rebne să mergem. Pregătiți dar toate, d-șoară, pen­­ru ca in astă sară, când ne vom intoarce de la E­­iertein să n’avem decât a ne urca in trăsură. — Ce va zice doamna marchiză ? — Ea va zice... ceea ce trebue să zică, nu vê­nchietați de nimic. Mai ales lăsaț’o să țipe in cont­ura capriciului meu; fiți cu totul străină de dânsul, să m’acuze numai pe mine, aceasta’i esențialul. Ea urăște Monza, îi este urât acolo ca de moarte, și’i promisesem de a renunța la proectul de a mĕ duce acolo. Mai multă siguranță pentru noi, ea a anun­țat victoria ei la toată lumea. — Dar cum să vă mulțămesc pentru toate câte bine-voiți a le face domnule? La ce datoresc un interes atât de veritabil și atât de devotat ? Sun­teți un adevăr de mii de ori pr­ea bun. — Recunosc precum trebue confiența d-voastră, d-șoară, îngrijirile ce dați fiicei mele, nimic nu’i mai simplu ; ați reclamat protecțiunea mea, a’ți do­­băndit’o, eată tot. — Permiteți-mi dar să mă ocup pe dată de ple­carea noastră, domnule, și credeți, vă rog, că re­simt o mare recunoștință. Mĕ esprim rău, dar simt tare mult, faceți prea mult pentru mine, și... — Destul, destul, d-șoară, sunt foarte fericit că ve pot indatora. Mergeți dar, căci trebue, și la re­vedere desară. Despărțindu-se de D. de Monza, Cristina înțele­sese tot. Ea nu se putea înșela asupra simptomelor deja observate de atâtea ori, și acei ochi aprinși, a­­cea voce emoționată, acele buze tremurânde și ridi­­­­cau ori­ce îndoială. — Acest om mă iubește, își zise ea, el mă duce in acel castel ca să mĕ aibă mai sigur pentru dân­sul. Mă prind că are să depărteze pe Robert d­e a­­colo ! Ah! pozițiunea mea are a deveni de acu­mainte foarte delicată. Să lupt cu bărbatul, căi­uit nu voesc a’i da vre-o speranță, fără totuși a’l res­pinge ; să lupt cu gelozia femeei, și să lupt cu Ro­bert care va descoperi in curând toate acestea; să­­ lupt cu Ernest poate și apoi cu mine însu’mi sare a nu’mi perde vre­un avantagiu. Ce sarcină ! voi indeplini-o insă, trebue să o indeplinesc căci altfel ți fi silit a renunța la întregul meu viitor. La lu­­­i’u dar și D-zeu să mă protege! ! Totul se făcu după dorința d -lui de Monza. D- saara Őicchez, cu inteligența’­ ordinară, știu să a­­ragă in efecte acele, de care marchiza mai ales p­r ea să aibă, nevoe sau fantasie. Ea prânzi cu eleva ei și o îmbrăcă, se coborâră moi un salon, și ședeau gata, ca să primească pe­­ somnu­l și doamna de Monza, care reveniră cu con­tele către zece ore sara. Beatricea văzând pe Cris­tina se continu cu greu, cu toate acestea ea o sa­lută cam politicos. D. de Monza ’și luă soția de mâ­­lc și o conduse la portița grădinei. — Așa’i că’i frumos, scumpa mea amică, și a­­ceastă sară este sublimă ? — Admirabilă. — Așa’i c’ai do­i să voiajezi pe un asemenea timp ? — Fără’ndoială. Dar pentru ce’mi faci aceste în­trebări ? respinse marchiza, inchietată, fără a ști incă pentru ce. — Pentru că voesc a-ți propune o mică escor­smn­e. — In astă sară ? — La moment chiar. — In­cotro vrei să mergi ? — Sunt silit a părăsi Baden pentru căte­va zile... pentru niște motive prea lungi, ca să ți le spun, și cred, sper că nu vei refusa de a m’acompania, cu Flavia și d-șoara Orthez. —­ Doamne­­ mă sperii, Am­edeu. Ce capriciu stra­niu mai ai ? — O necesitate ți-am spus’o. — Și’n­cotro mergem ? — Vei vedea! Reintrăm in Franța. Tu, Robert, ne vei aștepta aici ? — De ce n’aș merge si eu cu voi ? — N’aș voi să te deranjez, vere, te amuzezi tare mult aici, și afacerile mele nu te privesc, respinse marchizul, cu un aer contrariat într’un mod vădit. — Nu mă voi despărți de verișoarele mele, da­­că’mi permiți. Plăcerile băilor nu mă prea încăntă, și proectul tău necunoscut ’mi place. Sunt cu voi și merg și eu ! — Hai dar! zise marchizul suspinând. — Dar preparativele­­ observă marchiza. — Preparativele sunt făcute, n’aveți decât să vă urcați in trăsură , dădusem ordinele azi dimineață. — Caii... — Sunt comandați, trebue să sosească in căte­va minute, dacă n’au și sosit. — Mi se va da, cred, timpul, de a lua o rochie de voiagiu ? — Vei găsi una pusă pe patul tău. — Doamne ! câtă atențiune ! Oh ! gândi sermana femee, unde mă duce ? Acest voiagiu precipitat as­cunde un pericol, o durere, o presimt, o gâcesc, dar nu’l pot opri, căci destinul meu mă răpește. Nu știu ce simt­ ceva straniu. Oh! de ar avea cerul milă de mine! Flavia, fericită, ca toți copii, de a schimba locul, urmă pe mama ei, și asistă la toaleta ei. Ea se’n­­cercă să o distreze cu conversația ei, cu desmerdă­­rile ei. Beatricea suridea abia. Din acea zi, ea pur­tă in sine un fel de presimțire fără definiție, care nu o mai părăsi, și care puse un crep pe viața ei. Plecară precum veniseră ; numai marchiza luă cu dânsa pe fiica ei și pe guvernanta, și, făcându-se că doarme, ea nu pronunța toată noaptea nici un cuvânt. Trecură Rinul; ajunseră la Strasburg , unde se odih­niră o zi. A doua zi, caii fură puși din nou, și apu­­case drumul Germaniei. (Va urma).

Next