Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-09-12 / nr. 106

AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor, public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul 1­8­8 O. Invitam dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Cu­rierul“ anunciurile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Th­. Balassa». Anul al Vll-Iea No. 106. iASSI, cercuri 12 Septemvre 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor HMSSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERTIUNI și RECLAME. rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. CURIERUL CTII. BALANSAM.) e­p­t a­­m­ane STIL NOU I­N­I­U­A_ PATRONUL g­IL­EI­­ Rău. Soar. Apusul Soar. Septemvre. 21 Duminică E. 16 Matciu 5—44 6— 1 22 Luni Mauri­țiu 5—45 5—59 23 Marți Tecla 6—46 5—57 24 Mercu­ri Gerard 5—47 5—65 25 Joi Cleopa­ 5—48 5—53 26 Vineri Ciprian 5—52 5—51 27 Sâmbăta Cosma, Damian ___ 5—53______ 5—49 Prețul Anun­ciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Iientru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue németit Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fil­lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. lakubowslci Manuscriptele nepublicate se vor arde. f­i­ Ath. 20 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. Win IV.­ 20 bani C­a, 1 PATRONUL VI­LEI 1 Dumnezeeștii Părinți Ioachim și Ana. S­tele Mari. Minodora, Mitrodora și Nimfodora. Cuvioasa Maică Theodora din Alexandria Sf. Ierom. Autonom. Martirul Corniliu Centurionul. [F] Inalțarea Sf. Cruel (post). Sf.Mart. Nich­ita, romănă din Dacia.________ n. c. a. r­­o. 1 TIMPUL DIN SEPTAMANA In 10 pătrarul intăi, la inceput bi­­­ne și pe la sfârșit ploie. PENSIONNAT j Jenes A­diri] A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National ă Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No 12. Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asahi care a fost re­parată radicalmente și puse in cele mai bune con­dițiuni de igienă Cursurile vor incepe la 1 Septemvre viitor 1400 galbeni de dat cu pri­ma ipotecă, pentru informația si a se adresa la Redacțiune. (251—50). Scoala Sc­ticnii (Scoală de băeți) Cursurile anului școlar 1879-80 incep la 1 Sept. 1879, lecțiuni se dau in limba română, franceză și germană. După absolvirea clasei a IV, elevii sunt preparați pentru ori­care scoală superioară din țară căt și din străinătate. Un avantagiu foarte important se oferă e­­levilor in limba germană care după propria mea metodă o vor pute invața cu mare ușurință. Tot odată ofer părinților cari trimit fii lor in scoalele statului din orașul nostru, pensiona­tul meu, unde copii sunt bine ținuți și edu­cația lor garantată. Școala și pensionatul meu se află in strada Coroi No. 3 casele Cozadini, înscrierile pentru interni și externi se pot face in toate zilele. Domul Profesor francez. Stabilindu-se in Cernăuți, Russi­sche­ Gasse No. 723, va pute primi la sine căți­va elevi ca pensionari. Avan­taje de viață familiara și îngrijiri cu totul particulare. (267—8). O domnișoară germană, care cunoaște bi­ne limba romănă și francași, dorește a se angagia la vre­unul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vre­ o familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. d­e par STIL VECHI ! g 1­U­A Septemy. 15 Sâmbătă 9 Duminică 10 Luni 11 Marți 12 M­ercuri 13 Joi 14 Vineri TELEGRAME Constantinopol 18 Sept. Savfet-Pașa de­clară comisarilor greci că va depune Sâm­bătă la 20 curent o a doua declarațiune în sinul comisiunei, prin care va arăta că Poarta nu este legată de dorința expri­mată de puteri in protocolul 13 relativ la nouele frontiere ale Turciei, și că acea dorință lovind în interesele ei nu o poate accepta. Bine-voiască Grecia a accepta de basă în negoțiări cele propuse de Poartă la Prevesa și atunci negoțiările vor con­tinua. Această declarațiune va pune cu a­­ceasta un capăt lucrărilor infructuoase ale Comisiunei. Londra 18 Sept. «Oficiul Reuter» a­­nunță din Simla : Cu toate protestările E­­mirului guvernul indian ordonă genera­lului Stewart de a espedia trupe din Can­­dahar spre Gliusui spre menținerea ordi­­nei. Guvernul indian n’are încă știri au­tentice și detaliate asupra cauzei atacului ambasadei, precum și asupra conduitei E­­mirului atunci și mai in urmă și asupra stării de lucruri actuale în Cabul. Cada­vrele lui Hamilton,­­Jenkin și Ketty nu fură arme, ci îngropate in apropiere de reședința ambasadei. Zar­a 18 Sept. O parte din poliția lo­cală de la Nevesinje, Herțegovineni orto­doxi, au trecut in Muntenegru; ei au fost respinși de aici, s-au organizat atunci, au cuprins câte­va localuri de caraule pustii, le-au dat foc și au intrat în conflict cu o companie din soldații noștri. Comanda mi­litară din Mostar au trimis forțe sufici­ente pentru restabilirea ordinei. Londra 19 Sept. O telegramă din Ali- Kheyr anunță: Depeșile Emirului către generalul Roberts confirmă, că Herat se găsește in­complectă rescoală. Emirul dis­pune de 12 regimente și mai multe tu­nuri in Cabul și au mai chemat încă mai multe regimente din Guzin și Turchestan. Berlin 19 Sept. Astăzi s-a judecat ac­țiunea intentată in contra cardinalului Le­­dodhowschi pentru călcarea legei din Mai, prin ex­comunicarea credinciosului către țară Propst Lizak din Sch­ratz, și a con­damnat pe Lehodowschi la 2000 mărci a­­mendă și la 70 zile închisoare precum și la ch­eltuelile de judecată. Raguza 19 Sept. Poarta s-a declarat gata de a permite stabilirea unui consulat sârb in pașalîcul Novi­ Bazar. Londra 19 Sept. Oficiul Reuters a­­nunță din Capetown. Informațiuni mai re­cente despre prinderea lui Cetewayo spun : Lord Grifford, după ce află că regele cu atașații săi, sfârșiți de oboseală, se opri­seră într’un Kraal, ordonă maiorului Mar­tel, de a încungiura Kraalul cu dragoni. Cetewayo și companionii săi se predară fără a se opune și fură transportați la Ulundi, unde sosiră la 30 Aug. Ei vor fi conduși la Greytown. Alte destinațiuni sunt necunoscute. Londra 19 Sept. D. Vivian, consul ge­neral al Angliei în Egipet, se întoarce la Cairo cu titlul de trimis extraordinar. Times și Standard anunță că regimen­tele afgane care erau cantonate la Herat s-au resculat și au măcelărit toate auto­ritățile civile și militare din cetate. Standard publică o telegramă din Pes­ta spunând că armata de ocupațiune din Bosnia va fi redusă, în Nov., cu 8000 oameni. Simlah 19 Sept. Emirul Iacob­ Khan a adresat o scrisoare lordului Lytton, gu­vernatorul Indiilor, ca răspuns la cererea ce i se făcuse prin generalul Roberts ca să dea probe că protestările sale de fide­litate erau sincere. Iacob­ Khan esprimă sentimente foarte amicale pentru engleji și viea sa dorință de­ a pedepsi pe asasi­nii ambasadei. Petersburg 19 Sept. Se semnalează că a isbucnit un mare incediu în orașul E­­caterinoslav (circumscripțiunea Odesei), cu Berlin 19 Sept. «National Zeitung”, vorbind despre viitoarea călătorie a prin­cipelui de Bismark la Viena, e spune că interesele Germaniei și ale Austriei sunt astăzi solidare în toate chestiunile. »Acordul între aceste două Puteri, zice ziarul, a făcut posibil un rezultat fericit al Congresului și menținerea păcii. Se speră că o înțelegere ulterioară va garanta pacea Europei și va face inutile alianțele ofensive și defensive”. Viena 19 Sept. «Pol. Corr.” zice că seniorele Iacobini, nunciul apostolic, in timpul șederei sale la Gastein, a făcut mai multe vizite principelui de Bismark. El a părăsit Gasteinul după cinci zile. Londra 20 Sept. După «Daily News» e probabil că principele Gorceakoff va păstra încă funcțiunile de cancelar al im­periului Rusiei, însă i s-ar alătura un vi­­ce-cancelar a cărui numire va avea să ur­meze în curând. „Standard” anunță între știrile sale din Afganistan că capii seminției Afrudisilor au semnat cu generalii engleji o conven­­țiune spre a asigura trecerea prin strîm­­torile de la Kyber, Kohat și Michai. Constantinopol 20 Sept. Intre miliția și musulmani din Rumelia s’au făcut noue ciocniri; au fost 10 morți și 12 răniți. Salzburg 20 Sept. Principele de Bis­­mark a sosit aici la 8 și jum. sara cu familia sa , va pleca mâne după amează la Viena, unde va sosi la 10 ore. Viena 20 Sept. Se telegrafiază din Bel­grad către «Tageblatt», că Marele Duce Nicolae se așteaptă acolo. Strasburg 20 Sept. împăratul Germa­niei, după ce a trecut in revistă toate tru­pele care vor face marile manevre în Al­­sacia-Lorena, a esprimat satisfacțiunea sa despre escelența lor ținută și a­fară în­tr’un banchet a ridicat un toast în onoa­rea corpului al 15-lea de armată. Constantinopol 20 Sept. Ambasadorii Franției și Angliei au făcut demersuri pe lângă Sultanul, spre a-l face să renunțe la călătoria Kedivului la Constantinopole, de­oare­ce noua organizare a administra­­țiunii Egiptului face neaparată prezența vice-regelui la Cairo. Viena 20 Sept. Se telegrafiază din Con­stantinopol către «Pol. Corr.: «Poarta se ocupă serios de situațiunea actuală a Ru­­meliei Orientale, situațiune care merge din ce in ce mai rea. Deja pozițiunea ge­neralului Strecker, noul comandant al mi­liției rumeliote, în locul generalului Vita­lis, e privită ca sfărâmată; manifestări de răscoală în contra lui s’au făcut în rândurile milițienilor, și ofițerii din mili­ții cer ca să li se dea de comandant colo­nelul rus Kossiakoff care este de origină bulgară*. Marsilia 20 Sept. Republicanii radicali din Marsilia au făcut d-lui Louis Blanc, care a sosit acum, o primire entusiastă; unii au deshămat chiar caii de la trăsura în care era și au tras’o ca­banele pănă la oțel. ^ Viena 21 Sept. Ziarul «Revista de Luni” vorbind despre vizita principelui de Bismark la Viena afirmă că demersul cancelarului Germaniei nu insamnă alt­­­ceva decât o simplă vizită de curtoazie câtră contele Andrassy. «Revista adauge că această visită este cu totul conformă cu situațiunea și principele de Bismark a crezut important de a cunoaște intențiu­­nele cercurilor competente din Viena, de a câștiga cel puțin o garanție morală că marele direcțiuni politice a­le guvernului austriac nu vor suferi nici o modificare. Este dar a anunța o axiomă, vorbin­­du-se despre sistemul politic european, de a se zice că Germania și Austria trebu­ F­O­I­LET­O­N Contesa D’Asch. MARCHIZA SÂNGERÂND! 98 Traducție de "d­ejrab­it'u j Lui*oni. (Urmare) — Cristină, zise el, eată-vă in fine! — Nu bine­cuvântați venirea mea, domnule, nu vin ca un mesager de bucurie, aduc triste idei și dureroase reflecțiuni, insă mai am o datorie de în­deplinit cătră d-voastră. Nu mă voi da inapoi de dinainte’i, ori­ căt de penibilă este ea. Viitorul meu este de acum fixat, am voit să ve luminez asupra viitorului d-voastră, asupra acelui al fiicei d-voastră, eată pentru ce am venit, domnule. Suntem singuri ? — O femee veghiază in cameră... și nu cuteză a termina, și un țeran șade la ușa mea in galerie. Dacă puteți vorbi, el nu ne va înțelege. Ați con­simțit in fine a me urma ? — A ve urma, domnule ? mai aveți incă strania ilusiune de a crede că aceasta ar fi posibil ? Nu vedeți că sunteți perdut, perdut fără resurse, și că chiar nu mai este vorba de a ve scăpa viața, dar de a ști cum aveți să o perdeți ? — Toate acestea sunt imaginațiuni, Christine, mai putem incă scăpa de dânșii. Sunteți forte și îndrăzneață, acest castel nu’i intr’atăta de păzit pen­tru ca să nu putem eși din trănsul. — Credeți ? Deschideți-vă fereastra și veți vedea lucind in întuneric armele păzitorilor d-voastre, care formează o cingătoare impenetrabilă. Incercaț­i-ve de a eși chiar din curte, veți vedea ce primire vă aș­teaptă. Vă faceți niște chimere foarte neauzite, domnule. —• Ce fel! Sunt oare acusat ? Cutează ei a găndi... — Adeverul, da. Nu mai este timp de a disimula aci, trebuie să se spună tot. Sunteți acusat, și eu sunt acusată, se zice ca sunt metresa d-voastră și că v’am impins la această inf­imă acțiune. — Se poate spune ori­ce, insă a se proba ! — Există o probă, acea probă, am remis’o in­­su’mi in minele unuia din judecătorii noștri. Acea probă, numai eu o cunoșteam ; acea probă este ulti­ma epistolă din partea marchizei cătră fiica sa, este testamentul ei. Am găsit’o când aranjam giuvaerurile ei in caseta lor, și abia o cetisem când ați intrat. — Și n’ați distins’o ! Și ați dat’o chiar d-voastră... Ați voit să mă perdeți. — M’am perdut mai mult de­cât d-voastră, căci acea epistolă mă acuză mai mult de­căt pe d-voastră; dar, de ar fi trebuit să’mi scap viața, n’aș fi comis sacrilegiul de a distruge acest testament suprem, de a priva pe scumpa mea elevă de ultimele cugetări a mamei sale. Nu, domnule, nu mă cunoașteți. Nu cunoașteți ce fel de autocratic exersează datoria a­­supră’mi. Acea h­ărtie ’mi răpește mai mult de­căt existența, ’mi răpește speranța și fericirea, dar mă supun pentru că trebue să mă supun. Dacă mă perd in această lume, mă măutui in cea altă. Dumnezeu mă vede. — Ce fată stranie sunteți ? neaccesibilă la toate febletele, la toate interesele, la toate seducțiunele. — Nu ve cer laude, domnule, nu le merit, și dacă vă comunic cele ce am crezut că trebuia să fac, este pentru că aceasta’i indispensabil, este pen­tru că dobândesc ast­fel posibilitatea de a va im­pune exemplul meu, și că nu vă veți sustrage de la densul, cred. Urmați-vă cu curagiu, aveți să au­ziți cuvinte penibile și solemne. — Doamne ! ce aveți să’mi mai spuneți ? — Am a ve spune că sunteți perdut, că min­ciunele și tăgăduirile d-voastre nu pot găsi, nu vor găsi nici credință nici crezement. Crima d-voastră este evidentă, totul vă acasă, totul ve convinge. N’ați voit a fugi cănd era incă timp, acum nu va mai remăne de căt un mijloc de a scăpa de eșafod și de desonoare, mijlocul este in minele d-voastre ; dacă nu sunteți un laș, dacă gândiți la fiica d-vóstre, ’1 veți întrebuința. — Un mijloc ?... repetă el îngălbenind. — Unul singur, v’o repet. Și grăbiți-ve de a re­curge la densul căci aveți prea puțin timp, ei au să vină. Mai târziu nu veți mai găsi această oca­­siune, și părintele Flaviei mele va muri de măna călăului. Luați-ve armele, și Dumnezeu să veerte! — Dar d-voastră! D-voastră, acusată ca și mine, de ce nu luați și d-voastră aceasta decisiune extremă? — Pentru că n’am un nume de scăpat, pentru că n’am un copil spre a i-l transmite, pentru că n’am o familie de desonorat. Pentru că Germana Christină este singură pe lume, adaogă el melancolic. Puțin ’i pasă de a se preda justiției oamenilor; fi­ind inocentă, ea nu se teme de­căt de aceea a lui Dumnezeu. D-voastră, d-voastră sunteți culpabil, aceasta va fi lesne de probat; dacă eu­ nu me tem de dânșii, mă pot ucide, dacă ei o voesc. March­isul se sfărșa, in fotoliul seu; pentru pri­ma oară adeverul­ui apărea fără văl; pentru prima oară întrevedea soarta ce-și pregătise in toată o­­roarea ei. Pănă aci, ocupat numai de pasiunea sa, gonind imaginele importane, el crezuse că va scăpa de resburarea oamenilor ca și de acea a cerului. — Acea epistolă a marciusei este inrecusabilă ? întrebă el cu cuvinte intretăiete. — Nerecusabilă! ea distruge pe deplin romanul d-voastră de sinucidere, și ve declară de culpabil, cu toată grija ce pune spre a ve justifica. Amedeu rămase ca trăsnit, cănd auzi aceste cu­vinte , dar Amedeu nu era un om curagios. Ideea mor­ții ’i răpi energia. Christina ’1 observa, ea ’1 ghici. — Nu voiam... Dumnezeul meu! ea m’a silit la această, a aprins măria mea, mi-a repetat in destule ori că nu fac iubiți, că iubiți pe Robert, n’am mai fost stăpân pe mine, gelosia, turbarea.. Vedeți prea bine că pentru d-voastră am ucis’o! — Doamne! earta-me, murmură Cristina, eartă­­’mi această crimă, a cărei cauză sunt eu. Nu mă pedepsești nn destul! — Și acum că am ajuns pentru d-voastră la a­­cest grad de infamie, acum c’am comis un omor pentru care nu’i­ertare pe pământ, nici poate in ceriu, mĕ respingeți; voiți ca să port singură pe­deapsa unei crime ce am comis împreună, căci eu am fost instrumentul și d-voastră brațul. Voiți ca eu să mor, și d-voastră voiți să trăiți, pentru un altul făr’ndoeală! După ce m’ați precipitat un abis, nu voiți a me urma ? Nu, pe numele cerului, acea­sta nu va fi, soarta mea va deveni și a d-voastre. Nu’mi ați spus că cu o femee ca această germană creatură, cariera mea era mărginită, finită ? Nu’mi ați spus că’mi ați fi făcut numele nemuritor ? N’ați făcut să nască in spiritul meu cugetări necunoscute, ambițiuni adormite, dorinți neștiute ? Intre realiza­rea visurilor mele, intre fericire și mine, era un ob­stacol, mi l’ați arătat cu degetul, l’am distrus, față tot. Și cutezați a va proclama inocentă! (Va urma).

Next