Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-09-12 / nr. 106
AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor, public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul 188 O. Invitam dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Curierul“ anunciurile respective. Costul inserării este forte moderat. Th. Balassa». Anul al Vll-Iea No. 106. iASSI, cercuri 12 Septemvre 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor HMSSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERTIUNI și RECLAME. rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. CURIERUL CTII. BALANSAM.) ept amane STIL NOU INIUA_ PATRONUL gILEI Rău. Soar. Apusul Soar. Septemvre. 21 Duminică E. 16 Matciu 5—44 6— 1 22 Luni Maurițiu 5—45 5—59 23 Marți Tecla 6—46 5—57 24 Mercuri Gerard 5—47 5—65 25 Joi Cleopa 5—48 5—53 26 Vineri Ciprian 5—52 5—51 27 Sâmbăta Cosma, Damian ___ 5—53______ 5—49 Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Iientru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue németit Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. lakubowslci Manuscriptele nepublicate se vor arde. fi Ath. 20 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. Win IV. 20 bani Ca, 1 PATRONUL VILEI 1 Dumnezeeștii Părinți Ioachim și Ana. Stele Mari. Minodora, Mitrodora și Nimfodora. Cuvioasa Maică Theodora din Alexandria Sf. Ierom. Autonom. Martirul Corniliu Centurionul. [F] Inalțarea Sf. Cruel (post). Sf.Mart. Nichita, romănă din Dacia.________ n. c. a. ro. 1 TIMPUL DIN SEPTAMANA In 10 pătrarul intăi, la inceput bine și pe la sfârșit ploie. PENSIONNAT j Jenes Adiri] A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National ă Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No 12. Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asahi care a fost reparată radicalmente și puse in cele mai bune condițiuni de igienă Cursurile vor incepe la 1 Septemvre viitor 1400 galbeni de dat cu prima ipotecă, pentru informația si a se adresa la Redacțiune. (251—50). Scoala Scticnii (Scoală de băeți) Cursurile anului școlar 1879-80 incep la 1 Sept. 1879, lecțiuni se dau in limba română, franceză și germană. După absolvirea clasei a IV, elevii sunt preparați pentru oricare scoală superioară din țară căt și din străinătate. Un avantagiu foarte important se oferă elevilor in limba germană care după propria mea metodă o vor pute invața cu mare ușurință. Tot odată ofer părinților cari trimit fii lor in scoalele statului din orașul nostru, pensionatul meu, unde copii sunt bine ținuți și educația lor garantată. Școala și pensionatul meu se află in strada Coroi No. 3 casele Cozadini, înscrierile pentru interni și externi se pot face in toate zilele. Domul Profesor francez. Stabilindu-se in Cernăuți, Russische Gasse No. 723, va pute primi la sine cățiva elevi ca pensionari. Avantaje de viață familiara și îngrijiri cu totul particulare. (267—8). O domnișoară germană, care cunoaște bine limba romănă și francași, dorește a se angagia la vreunul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vre o familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. de par STIL VECHI ! g 1UA Septemy. 15 Sâmbătă 9 Duminică 10 Luni 11 Marți 12 Mercuri 13 Joi 14 Vineri TELEGRAME Constantinopol 18 Sept. Savfet-Pașa declară comisarilor greci că va depune Sâmbătă la 20 curent o a doua declarațiune în sinul comisiunei, prin care va arăta că Poarta nu este legată de dorința exprimată de puteri in protocolul 13 relativ la nouele frontiere ale Turciei, și că acea dorință lovind în interesele ei nu o poate accepta. Bine-voiască Grecia a accepta de basă în negoțiări cele propuse de Poartă la Prevesa și atunci negoțiările vor continua. Această declarațiune va pune cu aceasta un capăt lucrărilor infructuoase ale Comisiunei. Londra 18 Sept. «Oficiul Reuter» anunță din Simla : Cu toate protestările Emirului guvernul indian ordonă generalului Stewart de a espedia trupe din Candahar spre Gliusui spre menținerea ordinei. Guvernul indian n’are încă știri autentice și detaliate asupra cauzei atacului ambasadei, precum și asupra conduitei Emirului atunci și mai in urmă și asupra stării de lucruri actuale în Cabul. Cadavrele lui Hamilton,Jenkin și Ketty nu fură arme, ci îngropate in apropiere de reședința ambasadei. Zara 18 Sept. O parte din poliția locală de la Nevesinje, Herțegovineni ortodoxi, au trecut in Muntenegru; ei au fost respinși de aici, s-au organizat atunci, au cuprins câteva localuri de caraule pustii, le-au dat foc și au intrat în conflict cu o companie din soldații noștri. Comanda militară din Mostar au trimis forțe suficiente pentru restabilirea ordinei. Londra 19 Sept. O telegramă din Ali- Kheyr anunță: Depeșile Emirului către generalul Roberts confirmă, că Herat se găsește incomplectă rescoală. Emirul dispune de 12 regimente și mai multe tunuri in Cabul și au mai chemat încă mai multe regimente din Guzin și Turchestan. Berlin 19 Sept. Astăzi s-a judecat acțiunea intentată in contra cardinalului Ledodhowschi pentru călcarea legei din Mai, prin excomunicarea credinciosului către țară Propst Lizak din Schratz, și a condamnat pe Lehodowschi la 2000 mărci amendă și la 70 zile închisoare precum și la cheltuelile de judecată. Raguza 19 Sept. Poarta s-a declarat gata de a permite stabilirea unui consulat sârb in pașalîcul Novi Bazar. Londra 19 Sept. Oficiul Reuters anunță din Capetown. Informațiuni mai recente despre prinderea lui Cetewayo spun : Lord Grifford, după ce află că regele cu atașații săi, sfârșiți de oboseală, se opriseră într’un Kraal, ordonă maiorului Martel, de a încungiura Kraalul cu dragoni. Cetewayo și companionii săi se predară fără a se opune și fură transportați la Ulundi, unde sosiră la 30 Aug. Ei vor fi conduși la Greytown. Alte destinațiuni sunt necunoscute. Londra 19 Sept. D. Vivian, consul general al Angliei în Egipet, se întoarce la Cairo cu titlul de trimis extraordinar. Times și Standard anunță că regimentele afgane care erau cantonate la Herat s-au resculat și au măcelărit toate autoritățile civile și militare din cetate. Standard publică o telegramă din Pesta spunând că armata de ocupațiune din Bosnia va fi redusă, în Nov., cu 8000 oameni. Simlah 19 Sept. Emirul Iacob Khan a adresat o scrisoare lordului Lytton, guvernatorul Indiilor, ca răspuns la cererea ce i se făcuse prin generalul Roberts ca să dea probe că protestările sale de fidelitate erau sincere. Iacob Khan esprimă sentimente foarte amicale pentru engleji și viea sa dorință de a pedepsi pe asasinii ambasadei. Petersburg 19 Sept. Se semnalează că a isbucnit un mare incediu în orașul Ecaterinoslav (circumscripțiunea Odesei), cu Berlin 19 Sept. «National Zeitung”, vorbind despre viitoarea călătorie a principelui de Bismark la Viena, e spune că interesele Germaniei și ale Austriei sunt astăzi solidare în toate chestiunile. »Acordul între aceste două Puteri, zice ziarul, a făcut posibil un rezultat fericit al Congresului și menținerea păcii. Se speră că o înțelegere ulterioară va garanta pacea Europei și va face inutile alianțele ofensive și defensive”. Viena 19 Sept. «Pol. Corr.” zice că seniorele Iacobini, nunciul apostolic, in timpul șederei sale la Gastein, a făcut mai multe vizite principelui de Bismark. El a părăsit Gasteinul după cinci zile. Londra 20 Sept. După «Daily News» e probabil că principele Gorceakoff va păstra încă funcțiunile de cancelar al imperiului Rusiei, însă i s-ar alătura un vice-cancelar a cărui numire va avea să urmeze în curând. „Standard” anunță între știrile sale din Afganistan că capii seminției Afrudisilor au semnat cu generalii engleji o convențiune spre a asigura trecerea prin strîmtorile de la Kyber, Kohat și Michai. Constantinopol 20 Sept. Intre miliția și musulmani din Rumelia s’au făcut noue ciocniri; au fost 10 morți și 12 răniți. Salzburg 20 Sept. Principele de Bismark a sosit aici la 8 și jum. sara cu familia sa , va pleca mâne după amează la Viena, unde va sosi la 10 ore. Viena 20 Sept. Se telegrafiază din Belgrad către «Tageblatt», că Marele Duce Nicolae se așteaptă acolo. Strasburg 20 Sept. împăratul Germaniei, după ce a trecut in revistă toate trupele care vor face marile manevre în Alsacia-Lorena, a esprimat satisfacțiunea sa despre escelența lor ținută și afară într’un banchet a ridicat un toast în onoarea corpului al 15-lea de armată. Constantinopol 20 Sept. Ambasadorii Franției și Angliei au făcut demersuri pe lângă Sultanul, spre a-l face să renunțe la călătoria Kedivului la Constantinopole, deoarece noua organizare a administrațiunii Egiptului face neaparată prezența vice-regelui la Cairo. Viena 20 Sept. Se telegrafiază din Constantinopol către «Pol. Corr.: «Poarta se ocupă serios de situațiunea actuală a Rumeliei Orientale, situațiune care merge din ce in ce mai rea. Deja pozițiunea generalului Strecker, noul comandant al miliției rumeliote, în locul generalului Vitalis, e privită ca sfărâmată; manifestări de răscoală în contra lui s’au făcut în rândurile milițienilor, și ofițerii din miliții cer ca să li se dea de comandant colonelul rus Kossiakoff care este de origină bulgară*. Marsilia 20 Sept. Republicanii radicali din Marsilia au făcut d-lui Louis Blanc, care a sosit acum, o primire entusiastă; unii au deshămat chiar caii de la trăsura în care era și au tras’o cabanele pănă la oțel. ^ Viena 21 Sept. Ziarul «Revista de Luni” vorbind despre vizita principelui de Bismark la Viena afirmă că demersul cancelarului Germaniei nu insamnă altceva decât o simplă vizită de curtoazie câtră contele Andrassy. «Revista adauge că această visită este cu totul conformă cu situațiunea și principele de Bismark a crezut important de a cunoaște intențiunele cercurilor competente din Viena, de a câștiga cel puțin o garanție morală că marele direcțiuni politice ale guvernului austriac nu vor suferi nici o modificare. Este dar a anunța o axiomă, vorbindu-se despre sistemul politic european, de a se zice că Germania și Austria trebu FOILETON Contesa D’Asch. MARCHIZA SÂNGERÂND! 98 Traducție de "dejrabit'u j Lui*oni. (Urmare) — Cristină, zise el, eată-vă in fine! — Nu binecuvântați venirea mea, domnule, nu vin ca un mesager de bucurie, aduc triste idei și dureroase reflecțiuni, insă mai am o datorie de îndeplinit cătră d-voastră. Nu mă voi da inapoi de dinainte’i, ori căt de penibilă este ea. Viitorul meu este de acum fixat, am voit să ve luminez asupra viitorului d-voastră, asupra acelui al fiicei d-voastră, eată pentru ce am venit, domnule. Suntem singuri ? — O femee veghiază in cameră... și nu cuteză a termina, și un țeran șade la ușa mea in galerie. Dacă puteți vorbi, el nu ne va înțelege. Ați consimțit in fine a me urma ? — A ve urma, domnule ? mai aveți incă strania ilusiune de a crede că aceasta ar fi posibil ? Nu vedeți că sunteți perdut, perdut fără resurse, și că chiar nu mai este vorba de a ve scăpa viața, dar de a ști cum aveți să o perdeți ? — Toate acestea sunt imaginațiuni, Christine, mai putem incă scăpa de dânșii. Sunteți forte și îndrăzneață, acest castel nu’i intr’atăta de păzit pentru ca să nu putem eși din trănsul. — Credeți ? Deschideți-vă fereastra și veți vedea lucind in întuneric armele păzitorilor d-voastre, care formează o cingătoare impenetrabilă. Incercați-ve de a eși chiar din curte, veți vedea ce primire vă așteaptă. Vă faceți niște chimere foarte neauzite, domnule. —• Ce fel! Sunt oare acusat ? Cutează ei a găndi... — Adeverul, da. Nu mai este timp de a disimula aci, trebuie să se spună tot. Sunteți acusat, și eu sunt acusată, se zice ca sunt metresa d-voastră și că v’am impins la această infimă acțiune. — Se poate spune orice, insă a se proba ! — Există o probă, acea probă, am remis’o insu’mi in minele unuia din judecătorii noștri. Acea probă, numai eu o cunoșteam ; acea probă este ultima epistolă din partea marchizei cătră fiica sa, este testamentul ei. Am găsit’o când aranjam giuvaerurile ei in caseta lor, și abia o cetisem când ați intrat. — Și n’ați distins’o ! Și ați dat’o chiar d-voastră... Ați voit să mă perdeți. — M’am perdut mai mult decât d-voastră, căci acea epistolă mă acuză mai mult decăt pe d-voastră; dar, de ar fi trebuit să’mi scap viața, n’aș fi comis sacrilegiul de a distruge acest testament suprem, de a priva pe scumpa mea elevă de ultimele cugetări a mamei sale. Nu, domnule, nu mă cunoașteți. Nu cunoașteți ce fel de autocratic exersează datoria asupră’mi. Acea hărtie ’mi răpește mai mult decăt existența, ’mi răpește speranța și fericirea, dar mă supun pentru că trebue să mă supun. Dacă mă perd in această lume, mă măutui in cea altă. Dumnezeu mă vede. — Ce fată stranie sunteți ? neaccesibilă la toate febletele, la toate interesele, la toate seducțiunele. — Nu ve cer laude, domnule, nu le merit, și dacă vă comunic cele ce am crezut că trebuia să fac, este pentru că aceasta’i indispensabil, este pentru că dobândesc astfel posibilitatea de a va impune exemplul meu, și că nu vă veți sustrage de la densul, cred. Urmați-vă cu curagiu, aveți să auziți cuvinte penibile și solemne. — Doamne ! ce aveți să’mi mai spuneți ? — Am a ve spune că sunteți perdut, că minciunele și tăgăduirile d-voastre nu pot găsi, nu vor găsi nici credință nici crezement. Crima d-voastră este evidentă, totul vă acasă, totul ve convinge. N’ați voit a fugi cănd era incă timp, acum nu va mai remăne de căt un mijloc de a scăpa de eșafod și de desonoare, mijlocul este in minele d-voastre ; dacă nu sunteți un laș, dacă gândiți la fiica d-vóstre, ’1 veți întrebuința. — Un mijloc ?... repetă el îngălbenind. — Unul singur, v’o repet. Și grăbiți-ve de a recurge la densul căci aveți prea puțin timp, ei au să vină. Mai târziu nu veți mai găsi această ocasiune, și părintele Flaviei mele va muri de măna călăului. Luați-ve armele, și Dumnezeu să veerte! — Dar d-voastră! D-voastră, acusată ca și mine, de ce nu luați și d-voastră aceasta decisiune extremă? — Pentru că n’am un nume de scăpat, pentru că n’am un copil spre a i-l transmite, pentru că n’am o familie de desonorat. Pentru că Germana Christină este singură pe lume, adaogă el melancolic. Puțin ’i pasă de a se preda justiției oamenilor; fiind inocentă, ea nu se teme decăt de aceea a lui Dumnezeu. D-voastră, d-voastră sunteți culpabil, aceasta va fi lesne de probat; dacă eu nu me tem de dânșii, mă pot ucide, dacă ei o voesc. Marchisul se sfărșa, in fotoliul seu; pentru prima oară adeverului apărea fără văl; pentru prima oară întrevedea soarta ce-și pregătise in toată oroarea ei. Pănă aci, ocupat numai de pasiunea sa, gonind imaginele importane, el crezuse că va scăpa de resburarea oamenilor ca și de acea a cerului. — Acea epistolă a marciusei este inrecusabilă ? întrebă el cu cuvinte intretăiete. — Nerecusabilă! ea distruge pe deplin romanul d-voastră de sinucidere, și ve declară de culpabil, cu toată grija ce pune spre a ve justifica. Amedeu rămase ca trăsnit, cănd auzi aceste cuvinte , dar Amedeu nu era un om curagios. Ideea morții ’i răpi energia. Christina ’1 observa, ea ’1 ghici. — Nu voiam... Dumnezeul meu! ea m’a silit la această, a aprins măria mea, mi-a repetat in destule ori că nu fac iubiți, că iubiți pe Robert, n’am mai fost stăpân pe mine, gelosia, turbarea.. Vedeți prea bine că pentru d-voastră am ucis’o! — Doamne! earta-me, murmură Cristina, eartă’mi această crimă, a cărei cauză sunt eu. Nu mă pedepsești nn destul! — Și acum că am ajuns pentru d-voastră la acest grad de infamie, acum c’am comis un omor pentru care nu’iertare pe pământ, nici poate in ceriu, mĕ respingeți; voiți ca să port singură pedeapsa unei crime ce am comis împreună, căci eu am fost instrumentul și d-voastră brațul. Voiți ca eu să mor, și d-voastră voiți să trăiți, pentru un altul făr’ndoeală! După ce m’ați precipitat un abis, nu voiți a me urma ? Nu, pe numele cerului, aceasta nu va fi, soarta mea va deveni și a d-voastre. Nu’mi ați spus că cu o femee ca această germană creatură, cariera mea era mărginită, finită ? Nu’mi ați spus că’mi ați fi făcut numele nemuritor ? N’ați făcut să nască in spiritul meu cugetări necunoscute, ambițiuni adormite, dorinți neștiute ? Intre realizarea visurilor mele, intre fericire și mine, era un obstacol, mi l’ați arătat cu degetul, l’am distrus, față tot. Și cutezați a va proclama inocentă! (Va urma).