Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-01-04 / nr. 2
Pag. 2 ANUL Vili No. 2. __ _________________________ _ ______CURIERUL TUBALASSAN. Parnas, Europa prezintă aspecunui lagăr uriaș, în care forțelelitare a tuturor acestor State sefășură, luănd pozițiuni amenințăre pentru vecinii rivali. Astfel de cîteva zile zilele mochei austro-ungare se ocupa c nu multă stăruință decît totdeauna înarmările cele mari din Rusia, rânduse foarte îngrijate de îngrădirile extraordinare de trupe ce de o două trei luni se semnalează fruntariile apusane ale acestei din năputeri, linele din aceste ziare rg până a afirma că această agreție a Rusiei ar avea fie obiectiv nu rmania, dar Austro-Ungara, ,,ua care, după cum zice „Morgent‘ este la Est rivalul natural al ieriului czarilor, petreea cea mare drumul Constantinopolului“. Cum că pericolul nu este considerat eminent, totuș guvernul austriac a din timp măsurile sale, ocupă de serios cu organizarea armatei, noi informațiuni de pe la autori 0 provinciala de numărul cailor măsurilor de care guvernul ar pusă dismip, în caz de trebuință. ■Liliutu v/î« exstanțu oîn.. „ . . . .Astro-germană i a cărei nu mai există astăzi cea mai umbră de îndoială, este constită ca „o garanție sigură a păcei“, pentru a se conforma proverb: „Si vis pacem para bellum“,unele aceste puteri îș măresc efecte armatelor lor, îi crează rezerve, după previziuni; în scurt, să prese serios de războiu. Anglia, Francia și Italia nu ramân țese în urmă cu pregătirile Cea dintâi, aflănduse în lupără sfîrșit cu Afganistanul, ține licior de resboiu o armată în seri j și face circUueli considerabile jau întreținerea ei; cele două din ă, cu toate frămînt căzite din lătă, lucrează cu activitate la iută- 1 . cetăților și la fortificarea fraț-ilor lor respetivi r 1 »nul miiul Ceiîcigrg, Șviței B Öve , Norvegia, Holania, Portugalia, o 1 jnduse mai mult de cit tot anii, cu pregătirile de războiu, ne de ilustră că și ele se tem serios de cei furtunoși ce stau îngrămădiți 1. orizontul politicei europene.u mai zicem nimic despre națiolitățile din peninsula Balcanilor, ar situațiune precară am schițat’o jii unul din numerile trecute. Ele de asemăna cu niște butoae p]i ne cu TM de pușcă, asupra cărora să înfitilele aprinse a «gestiunei alize, a fruntărilor grecești, a întrărilor din Rumelia Orientală și ^ amântărilor din Bulgaria, al cărei înr s’a încurcat grozav în ițele sisțiului constituțional de curând inus, sistem foarte puțin compatibil nn leprinderile acestui popor și cu cu uile puterei protectoare care-i cere, i cum s’a răpăndit zgomotul, de ^ ego între existența și între condisiunea ei. Partea cea mai luminăă a poporului bulgar s’ar mulțumi un amândouö. Dar la aceasta se pare nu se învoește principele Alexandru. Otomarnia la rândul său se pregătire și ea serios de război, și bine , căci nimeni nu știe ce va aduce pa , de mâine. Astfel aflăm că la misterul de război s’au sfirșit lucrările or ■ganizărei armatei noastre, sporu-se efectivul armatei prin adâoa a cîteva regimente nouă de doroți, întroducendu-se și alte îmbrutățiri însemnate. Pe de altă parte pie vedem circulând listele de sub- ra pțiune pentru cumpărare de arme cu mâne, vom vedea făcându-se relemente de vitele și căruțele de la isporte diponibile precum suftnduse alte măsuri pregătitoare. ca in fața unei perspective atit de pune zimbitoare am pute afirma, fără sărea prea temerari, că’n anul 1880, b‘ , ropa, dacă nu toată, cel puțin în a te, va fi singerată de un nou șirozitor războin.ict CRONICA INTRAND ORDIN DE A. Cu ocasiunea noului 1880 M î Domnitorul a dat urii ordin te pe armată pe care’l redupă „imnitorul* Ostași. Anul ce a încetat ’Mi-a probat, oda! mai mult, că sunteți uriași ce nobil misiune ce ve este încredinț :fii dt..jv disciplina și silințele voastre, ați meriți mulțămirea Mea și ît luereaț. ei. Continuați pe aceasale: ’ "• reve E • toria cu devotament pațiule. <voltați necontenit vir • elitare, car trebue să fie podoaba .. puteți siguri astfel de drago ti v. .i, de recunostința Patriei, care va p voi serta oi puternic. Vé urez au bun și 1 iert. Dat in București, la 1 ian.880. CAROL. A. S. R. Domnul a ascultat in ziua de 2 Decemvre, oficiul divin in biserica Sf. Stefan din strada Stirbei-Vodă, care serba hramul i acea zi. Alteța Sa Reg la intrare de cătră el.• pi a fi: t întâmpina precum ; ci numeroși enoriași ai acel . Joi, 23 Decembre, A. șam la deschiderea co cercului militar. D colo : »•pruif fi^,nre reglemen panie. Prin »Monitorul“ de i s’a promulga legea prin care un credit suplimentar de 45,000 lei este deschis d-lui ministru da interne spre acoperirea circaraódin.vr necesari in interesul sem menținere ordinei publice. Acest credit se va trece . 'ompturi se va acoperi din fondul tr elite suplimentare și es ra orrtinare asupra e sercițiului 1879. Prin "Monitorul" din i sauționat următoarea lege luciilor și strîngerea pe lunele Ianuar, Fev: Se autorisă guvernul face oc a;eli publice pe lunile Marte 1880, cu analog cu bugetul anului 187<" Cheltuelile cârtiză nu se poate aplica analog iu lunar,, precum stipenziile, supvențiunile, contractări, anuități la datoria publică și altele, se vor efectua după trebuință sau după slipul ailor respective in sincordate pentru exercițimum . Diurnele deputaților aile de personal și mat fi Ade cărei deputațile sipetele lor particular perceperea și strîngtoice se va efectua, în ani, după prevederile ituri al e sercițiului speciale. Agenția noastră la Roma este transformată î legațiune. D-nii G. Cantacuzino și Constantin I. Mitilineu sunt numiți și confirmați, cel ttăiu în postul de iniéru secretar și celalta acela de al doile secretar la zisa legiune. D. locot-colonel Alexandru Lipoianu este numit prefect la județul Râmnic-Sărat, în leul d-lui Grigore Giani, dimisionar. D. P. Chintescu, fost prim-președinte e tribunal, este numit prefect la județul Meedinți fisionat,în locul d-lui M. Ghelmegeanu, di. D. C. Esarcu, actualul agent diplomatic l terei la Roma, este numit în postul de maistru reședințe al Romăniei la Athena. Societatea „Concordia Română“ din Bucu 3ști a luat patriotica rezoluțiune de a oraniza o mare serată al cărui fi nat sătenilor bântuiți de lipsă Prețul intrărei e de 5 lei noi Persoanele din districte cari arte la acest act de binefacere„ ... 1 Prețul biletelor societăței. Această serată va avea loc _in 12 (24) Ianariu, * IAȘI Vineri 4 Ian vara* ...: Covașe Ion, Mateiu Marin, Dumitrescu 1> fnitru, Dumitru Ivîn, Lupu Vasile, Chiri Enache, Crețu Neacu, Toader Vasile, Manu , Stan, Amza Iacob, Dumitru Thtoader, Stol Ion Neaga, Nicolae, Blănașu Ion, Ilașu Vasile• Ion Vasile, Hârțog Ilie, Zimbreanu Angheli Christea Gheorghe, Hogea Ion, Jitaru Vasii, Gabi Simion, Georgescu Costache, Herșeo?: I Avram Tiacovici, Huan Ion, Cocoranu Nicoli ! Azu Nicolae, Eloresmu Vasile, Iurd Ene, C Ipașu George, Stâneii Gheorghe și Modora: ă! loan, ai S’a redus osând condamnaților militarii anume : * ! Mateescu Iancu, un an și jumătate din 1re ani muncă publică. Dt lighici Ion, patru a j din șapte ani maru silnică Ivan Tapoși, in din doi ani muncă, publică, Țocu Marin, in ian din doi ani muncă publică, Aron Ion, unic din doi ani muncă publică, Rădulescu Dumitru un an din doi anii munci publică, Dinei io un an din doi ani muncă publică, Marin Pere, trei ani din cinci ani muncă publică, Glănescu Vasilie un an din trei ani muncă publică, Damian Luca trei ani din cinci ani mumă publică, Ion Tudor, un an din doi ani mumci publică, Bărtăcală Niță, doi ani din cinci a muncă publică, 8 Iancu Ion un an din doi a muncă publică, Ion Iordan trei ani din cin ani muncă publică, Nițoiu Nim trei an din cinci ani muncă publică, Gherona Ton o , an din doi ani închisoare, Giurgiu Mitin, iaar din doi ani închisoare, Bănulescu Dumitru trei ani din cinci sub muncă publică, Povi 3nargiu Yle, un an din trei ani muncă pitică, >e Gheorghe trei ani din cincini muncă publică, Răluță Gheorghe un an di lrei ani muncă publică,Radu Dan, ur a > d. : jdoi ani muncă publică, K..du Petic, trei «i ,iu cinci ani munci publică, iosef De our in trei muncă publică» Stcofftîi Georg Tg.) aniu cinci ani vlaM piică, Sav uanase, trei ani din cinci ani muncă publici , Georgiu Nae, un an din doi ani inchisoan , Anghl Marru doi l ui din cinci ani muncă publică, Drăgan Dumitru, un an din doi aii ,i muncă publică, Nicolae Cerchez doi ani din patru ani muncă publică, Bărău Nicolae, din 1 luni din cinci luni închisoare Gecoveanu George, șase luni din urjțan închisei..-e Cojocar [Andrei șase luni din un a n închisoare, Vii "Pavel, șase luni din un an și o zi. inch/har»I Vintilă leorge, șase luni din «ag £ f‘P01jinchi are Băltaru Simion go* » I și •; îi nemisoare Pășun^g^Mr“' aa un itr. ani imchisoare, DinJ>gaj^^e ,,n »n ‘Ü* Ido, închisoare, Bari4.. ..ni închisoare un. an .i. I. : iin uisintre, , trei ani m in 1 Nicola Angelescu, șase luni din un an închisoare, Spiridon D. lodora trei luni din un an închisoare. Deraliare. Trenul accelerat No. 1 de la București la Rman a deraiat eri. 1 (13) Ianuar 1880, litre Tecuci-Mărășești pe podul Sușița. Di călător și un impiegat poștal au fost ușor răniți. Causa deraiării este frîngeria unui cerc de roată a mașinei trenului. Credem că șeful de depou, adică acel funcționar care are supravegherea mașinelor și intreținerea prin bună stare, n’ar trebui să de-a mașinistului locomotive care nu sunt în bună stare, căci eacă că într’un scurt interval trenul a deraiat d două ori din aceiaș causă, adică din ce a frângerii unui cerc de la o roată inei. Cauza nu este dlar alta de c<egligența sau reaua voință.Românul figura după acum că Convențiunea va obține in favoarea ei aproape unanimitatea voturilor. 11 ) Echeragiul Electric la București. Zilele a■cestea a sosit în București un agent al Societății Jablocoff cu misiunea de a introducerj și în acest oraș ecleragiul electic -iupé ;itemul Jablocoff, care sa -ncercat si la Paris 1 și care s’a găsit foarte util. Ne îndoim că va putea reuși in misiuea u sa, in ce privește ecleragiul public, căci ,Bucarest-Gas-Wori îs‘ are comesiunea pentru e i mulți ani încă. j de altă parte, esperiențile făcute la Paris . j sistemului tablocoff au dat, este adevărat, fr «moașe resultate, divisiunei luminei insă 11 1’a putut fi dusă pănă la limitele dorite, și Ias prețul este încă prea ureat pentru ca gazul 1 ’aeriform să aibă a se teme deocamdată deja noul procedeu. Cu toat este, Primăria Bucureștilor nu le trebuie ■ ape Uri vedere diferitele sistemei ’■ ce se invivz pentru iluminarea orașelor. Un iF articol special, dacă ne aducem lene aminte, din contractul cu »Bucarest-Gas-Works“ o o l abligă chiar a urmări toate istemele și’i dă I ’ i dreptun a cers de la »Ru&Jf&lHtel^’orks“ j 'bAqtroducerea aceluia care se constată p ® aU !* [ perfect|j foatile cât sistemul ce se intre,uin‘ :! iteazâ^tualmente. !î j In: momentul in care lumina electrică !jar8 “va fi chemată să joace un mare rol în ilusij* I 'luarea orașelor, a ufinelor, și a magazinelor de diferite naturi, este mai mult decât o daitone pentru roi ne interesaț i aur"*",Lij I e speriențele ce se fac zilnic asupra acestui s put ernic ațrent. 11! pănă acum se remarc următorele procedeuri : .j). Procedeul Jahloeoff * I 2). Procedeul Graume-P B II â). Procedeul Edisson ? 4). Procedeul Lor»'n, Bertine de Mersanne. j 1n urma acestor invenții..». »Compania dej ’ gaz aeriform“ din Paris a tebuit florțamentej ! să» perfecționeze becurile sale pentru a susține j concurența. ... I ! Această perfecționare merită deosebita atentațione . Primăriei noastre, interesul orașului 1 reclam chiar a se trimite un om competinte la Paris pentru a studia berarile perfecționate și ale companiei ne g.. . (Curierul Fir..) i ■ • Cetimin »Ecoul fort de Sus*. j «Nu e nimic mai stoai mare, imai creștinesc decât penșiea pe care Iți-o ‘ă omul oogaf »•' u in'teît'ilare. i ! carp’? jnorocit, aduce ah-tufi că »nmi sarac și ne-j < ir coiu» și*i ntînde of I mău.. .., o uî r. și vinte de mă» >'■ reș» i îmi sârbăteazâ lui j adânca și neagra lui descuragiare. Aceaista priveliște am avut-o in Doroho». Desigur se putea face mai mult, de!sigur chiar se va face mai mult dar de-j odată suntem mulțumiți, ftugtriíi ! Lui K.met compus ^ I. Docsa,! L DiflGtPRI, F. A.WrătȘp vmdr. p.Vședinte al tribunalului și '. primar, datororit inițiativei d-lui Hasnaș prefectul au fi jai cut apel ln generositatea cetățenilor; o |... frande si venit din mite părți, si nenosp ■ciții din Dorohoi, au avut in timpul seri gibătorilor, foc in vetzile lor înghețate, și la mâncare pentru denșii și pentru copii lor. Auz, că și onor, dame din Dorohoi, ^ ibrmer: un'ceniity in scop de a strîng o ajutorări pentru sat . Le dorim deplin sucu |, înainte de a termina felicitări pe pre j„, șoaptele . le Economio. d. Lam triu, pentru ingenioasa idee, pe care a avut’o petru a strînge ajutoruri. In urma propunerei d-sale, Consiliul de administrație a case de Economie, a admis, să facă o lovire, al căria produs său se împartă la sărăci. Numărul biletelor e de ego, câte 2 fr. ^ unul, total 2400 fr., 1200 formează căștigurele, iar 1200 fr. remânt suma de , împărțit. Aflăm, că o mare parte din bilete ,unt ® cumpărate, sperăm că in curând nu va mai remânea nici unul. r. Când toate biletele vor fi vândute, se va publica ziua când se va efectua tragerea, care va avea loc, in localul primăriei, față cu d. primar și cu consiliul de ’ministrație al casei de Economie”. Scumța, s a dat o masă atât celor de geniu cât și celor de la tren, iar ofițerii in sentimentele lor mobile, serveau pe soldați a drept resplata maneei lor. t Lfl a cest prânz soldații mâncau pe stra chine - sc,cate de mânele lor și beau vis și apă cu ulcele din lutul lucrat de ei. ^ Era admirabil să asculte cineva pe sor ti. ;•*> ‘-Qm Își recomanda fiecare in parte meseria ce au învățat o cu aceasta ocasiune. Nici unul din ei, nu era oioi mai nainte; nu era cărămidar, nu era dulgher și nici scia cum din piatră se poau face vor ! Aceste toate le-au deprins in "copi« con dusă de colonelul Peiu. fapiul este atât de nobil și patriotice in câte elogierile nu pot avea loc F 1 st 1 n' ...'.■ [UNK] [UNK] ' "i , item ToI ci ce ut mai st’f'c Nongul:Dna ‘’Corgeani •’ T-in-t Mir' r : ' ' ' '" ■ jde. Gii«|gie | Ma. arc*ci tu, ' . /' -v t-C' u ■- 1 ! pi A1 I - ■.. ^ J C1C1b I • . I p»r w b r! DumPru C-m , .-i Marin Petre1 Badea Ptoica, 'T?TM 1AIarc#' Stoica Br&slașiiS0 ® S^Eai Ionescu. j S’a redus .r.S^^^Qaților, amnm : Stanei- Stan Stănilescu, patru ani din cinci ani închisoare, Stoic Pascale, trei ?■>. -iju-l metate din cinci ani închisoare, Petre Dinu, 1 6 luni din 3 ani recesiune, Dobrița G. Vasui, cinci ani din 25 ani muncă silnică, Ioan Ba, COYC.... iu ui din ÎI1 ’ is Un Ali Ens Cu ocasia anului nou, M. S. R. Domitorul, usând de prerogativa acordată unii Constituție, a bine-voit a face mai mite gracieri și reduceri de osândă, atât ondaranaților militari, cât și celor civili, așadar, apelul ce am făcut zilele trecute, mai ales in favoarea soldaților dezertori,a rămas fără efect. De aceea, mulțumim lui ministru de resboiu, care, ținend iaptde recomandaniele presei, a luat ceastă lăudabilă inițiativă. Iată numele condamnaților, cărora li a acordat grațiarea sau reducerea osândei. S’au grațiat de restul inchisorei ce au mai suferit următorii soldați: Avram Gheorghe, Militaru Gheorghe, Manescu Radu, Cuciu Dumitru, Niță Ton, Barbu umitru, Ion Christea, Ion Ioniță, Popa Ion. Rescumpărarea cailor ferate romane. Senatul, votând Convențiunea cu amendamentele introduse in urma ințelegerei ce a avut loc intre guvern și societate, proectul s’a inapoiat la Camera spre a discuta și vota și dansa modificările introduse. Camera fiind un concediu de sărbătorile crăciunului și ale anului nou, această chestiune nu va putea intra in deliberarea ei decât pe la 10/22 ianuarie, astfel că până la finele suniei (stil nou) totul va fi terminat. Chestiunea tranșindu-se la Bucuresci, o adunare extraordinară a acționarilor urmează neapărat a se întruni țri Berlin pentru a ratifica actul încheiat delegațiilor, representanți cu guvernul român. D. Jacob Landau, care de altfel nu mai e de temut după a noastră părere, va continua a face și la Berlin ceea ce a făcut la Bucucurești: mari silințe pentru a face să cară afacerea. D. Landau se prepară a presenta Adunării acționarilor un mare protest in contra Convențiunei. Manogerile de Bursă intră încă in proectul de luptă al D. Landau. Din fericire, avantagele ce se acord acționarilor prin convențiune sunt prea palpabile pentru a asi sgn «Steaua Dobrogei” : prima oră să vede arborând omânesc ca un edificiu lucrat brațele soldaților noștri, oră putem zice, statul posea. Urca se’l coste vr’un ban! Est despre o casarmă pe care dacă coarca ei ar fi fost dată in antreprisă, statul ar fi trebuit să plătească cel puțin 30-40 mii franci. La 17 Dec. această casarmă au fost ocupată de escadronul trenului din Tulcea. Ea s’a construit prin saboarea soldaților de geniu ajutați de cei de la tren care au făcut transporturile de lemne, piatră, lut năsip etc. Această lucrare se datorește in mare parte colonelului Peiu care au avut salutara idee de a profita de brațele fiilor patriei și a da statului un edificiu destul de admirabil. Nu mai puțin să datorește și ofițerilor respectivi care au condus lucrările. In ziua de 17 după ce soldații escadronului de tren s’a instalat in noua lor lor , — Conflictul Anglo-Turc A fost de ajuns ca o carte de MSlf jciuuo protesMă să se traA turcă, pentru a fi naștere 'KMMala a pizoda chestiune» Orientulu«B^^M mau care a pus erudițiunea V. Jaj& unei societăți biblice a cărei rezidenții ’b '"'js la Londra, d-rul Kvalier, pol verset desăvârșit, autor al unui uvraj asupra in diomelor întrebuințate in Africa centrală, a interprins de a iniția pe osmanlăi Ist rugăciunile recitate din timpul lui Henri VIII in templele anglicane. Acest bărbat I invații desperând de a pute face să treacă in versine a lui științifică tot misticimul, toate delicatețele textului originii recurs la colibor 4 uniri ulema din"?" ! bai. Acest ulema se numește Ahmed TewSrș.. ..ste profesor la colegial in Emirgau. In adevăr, ■ i nu’ș p .v. spi larul de mai bine de 20 de luni, .iapă aia se întâmplă mai cu toți jur nari: La es-Porți. Acest nenorocit, pentru a •u să moară de foame a copii ai sei, nu să tema ameii și tei, de a viola Rea lui Mahomet. Sß schimbai «aci plăți uiu cele mai mici, el consimți de a eo~ »ya greșelile traducătorului european și dea țmi alei prin câteva eleganți ori v..-a ui.. in gerpiano-britanic. Intră _■ ea aceasta a isbutit bine și ța ci Întâia oată, cartea de rugăciuni pe iargia oficială fu exact turcește. O carte engleză tradusă in german,, și maniiv.vitoire uccource stabilit. Lucru ne necrezut! Volum d;n Stambul n’a apreciat meritele cestui prețios volum. Ea a costa. i.A.ul*,i a luctrs, nu pe .a.;» r. piinct* uil care era sub protecțiunea Gemaniei i a Angliei, dar pe nenorocitul său coaborator musulman. Legea musulmană califică ae Înaltă radare faptul care motivase arestarea armalei, și imprudentul corectur ătorului Koeller lovit de blestemul etern, .1 autoritătiei religioase fu condemnat la moarte. D. Layard nu pute de sigur ca "~"A" lepăsător in fața unui incident unite gata deodată angajate, interesele religiosei anglicane și prestigiul Marei Britanii îl n’a lipsit de a interveni cu vigoareaobicinuita, cerând in acelaș timp restituirea manuscriselor confiscate de poliție și liberarea lui Ahmed Tewflc. După cum trebuia să se aștepte, viteazul splomat s’a grăbit de a da acestei afaceri proporțiuni internaționale, tot așa la guvernul german chestiunei rescumpărărilor drumurilor de fer din România. Copulațiunele, tractatele cele mai recente principiul de libertate religioasă, tot arsenalm de care Apusul poate dispune pentru a căuta nod in papură Turciei a fost pus in lucrare cu ocaziunea traducerei unei cărți de rug tor german asistat de intimatelor urmată a țiuni oficiale cu guverm cererea de pașpoarte, pe un, , mulțămită intervenirii celorlalte puteri europene incidentul B’a pus planare și Turcia a scapat pe cale de acu vință de acest conflict biblic care i amenințară existența mai tot așa de serios ca și armatele rusești. CRONICA EXTERNA Reformele in Rusia. Să știe că cu puțin mai înainte țarevici ajutat de comnitele Șuvaloff îi dădură toate silințele de a opri pe guvernul rusesc pe panta rigorilor excesive. Se vorbește acum că o însemnată îmblânzire a măsurilor severe desfășurate pănă acum asupra presei se datorește acestei interviniri liberale. Este oare acesta un indiciu de reîntoarcere la proiectele de reforme un moment părăsite ? Afară de secta revoluționară a nihiliștilor care procedează prin asasinat și incendiu, se manifestează in Rusia, la tote spiritele liberale, o dorință și o trebuință,