Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-09-17 / nr. 107
Pag. 2. ANUL VIII No. 107. Cristiana 26 Sept. Dl. Stâng ministrul de stat a demisionat. Londra 27 Septem. Ziarul „ Daily News “ anunță că plecarea flotei combinate de la Gravasa la Dubigno s-a amânat pentru mereuri. Circulă vitetul despre o incercare de a se asasina pe Riza pașa. Există temeri că trupele regulate turce sprijină pe Albanesi contra Muntenegrenilor. Londra 27 Sept. Ieri mai multe meetinguri s’au ținut in Irlanda. La Kibush au asitat zece mii de persoarne. La Newross douzeci de mii, Parnell a vorbit in meetingul de la Newton cerând desființarea proprietăței mari. Nici o desordine nu s’a semnalat. Lordul Mountmorrs care avea proces cu tenancierii au fost asasinat la Galway, Viena 27 Sept. Ziarului „Fremdenblatt“ i se anunța din Scutari că Riza pașa se află fortificat la Goritza; el a cerut forței a se trimete câteva vasse de resboi spre țermurile Albaniei unde se manifestează o agitație contra creștinilor. Guarzii de pe fruntarii și amploiații vamali turci au primit ordinul de a se retrage in caz când Muntenegrenii ar trece frontierile. Albanezii au pus de l’au scos toți stâlpii de indicație din apele Duicignei. Peatru același județ, in locul d-lui C. Rujinschi, care rămâne a se chema in altă funcție. D. Leon Esarcu sub-prefect la plasa Bistrița, județul Neamț, in locul d-lui D. Apostoliu, transferat. D. Victor Bojan comisar polițienesc la gara căei ferate de la Bărboși, județul Covurlui, in locul d-lui Mihalovici, demisionat. D. Teodor Bucureanu, ajutor al Il-lea al capului biuroului de servitori, alăturat pe lângă prefectura poliției capitalei, in locul decedatului Atanase Mărculescu. «Resboiul V.» ne spune că Tabăra de la Țigănești e aproape inundată. Caii regimentelor de artilerie, și ai regimentelor de cavalerie, au trebuit să fie mutați în sus, pe loc mai inari. Corturile acestor patru regimente mai cu samă se află in mijlocul unui lac de apă. Cetim in Vulturul român din Craiova : La șese ale curentei, intre orele 8—9 sara, vântul fiind foarte iute, a mânat pe linia din gara Pentru două vagone ia o distanță de 500 metri. In acest timp, venea spre Balș o mașină locomobilă numai cu un singur vagon, in care erau mai mulți funcționari de ai căii ferate. O ciocnire teribilă a avut loc intre vagoane, intrând unul in altul, așa că persoanele aflate in vagon au suferit grele lovituri. Conductorului i-a rupt piciorul din genunchie și deja se găsește in spitalul central de aici. CRONICA INTERNA Sunt admiși elevii solvenți in șcala fiilor de militari, după cum urmează : In clasa I: Sava Eduard, Drăghici Constantin, Manole Alexandru, Boiu Petre, Ghigortz Petre, Ghinea loan, Pușulescu Alexandru, Gruman Gheorghe, Cuțarida loan, Alexandrescu Pavel, Scodrea Constantin, Costescu Alexandru, Alexandrescu Mihail, Drăghici N. Mihai, Anghelski Alexandru, Holban Anibal, Drăghici I. Grigore, Rașcan Constantin, Barbovici Constantin. In clasa II. Poliz Spiridon, Urlățeanu Constantin, Teodorescu Ioan, Catargi Nicolae, Constantinescu Victor, Atanasiu Ernest, Cătină Alexandru, Iarca Mihail, Părăianu Emanoil, Bărleanu Nicolae, Dumitrescu loan, Boureanu Gh., Stoenescu Lascar, Voisel Gh., Călinescu loan, Cost. Veniamin, Țirțescu Gheorghe, Ionescu loan, Negel Constantin. In clasa III. Mateescu Gh. Vasile, Iliescu Vasile. Părinții sau tutorii elevilor notați mai sus vor îngriji a achita către casieriele generale respective și către direcția scoalei sumele prevăzute in decisiile ministeriale No. 57—79, astfel ca la 20 ale curentei să se presinte scoalei spre a începe cursurile. Sunt promovați dintr’o clasă în alta elevii cari au dobândit media cerută prin art. 13 din regulamentul zisei școale, și anume : In clasa II. Tăut Alex., Bălăceanu Alex. In clasa III. Mitescu Dimitrie. In clasa IV. Basarabescu Alex., Pleșoian loan. Sunt rămași repetenți în clasele lor elevii cari n’au reușit a’și ameliora notele și anume: In clasa.. Nicolae Scarlat, Zăgănescu Gh., Columb August, Manole Alexandru, Nisipeanu Emanoil. In clasa II. Donescu Dimitrie. In clasa III. Costescu Toma, Florescu loan, Stoianovici Alex., Vaitoianu ârlur. Elevul din clasa IV Caliman Dimitrie se trece in școala de infanterie și cavalerie. Direcția școalei fiilor de militari anunță că d-nii părinți sau tutori ai elevilor din această școală, sunt avisați ca, orice corespondențe de scrisori, bani sau efecte, ce vor avea cu fiii sau pupilu d-lor, să o adreseze prin d-nii corespondenți acreditați pe lângă școală, căci altfel se vor respinge pentru înapoiere. Sunt de asemenea încunoștiințați că, orice corespondințe cu direcția școalei, să poarte timbru de 25 de bani, căci altfel se va considera ca neavenită. Deciziune ministerială. Printre decisiunea d-lui ministru de resboi, locot.col. Scheletti Scarlat, cel mai vechi dintre directorii de serviciu, s-a autorizat a înlocui pe colonelul Berendeiu Anton, directorul general al ministerului de resboi, pe timpul concediului de 20 zile ce a obținut. Catedra de limba franceză la școala fiilor de militari, rămăind vacantă prin demisionarea d-lui profesor Vargolici, se publică concurs pentru ocuparea ei, la 20 Nov. 1880, in localul zisei școale. Sunt numiți și transferați: D. Demetrie Apostolin, actual subprefect de la plassa Bistrița, județul Neamț, in asemenea calitate la plasa Cetimin «Voacea Covurluiului... In 15 sept. la orele 6 jum. dim., a trecut prin port un vapor englez, ducând pe dânsul mai mult de 200 tineri greci voluntari, îmbarcați atât din Brăila cât și din Galați. In trecerea prin port erau suiți pe frânghiele vaporului, precum și pe cuvertă, strigând Ura ! la a căror aclamațiuni respundea publicul ce era pe mal. Astfel a durat toată trecerea până au eșit din port. Vaporul era ornat cu trei bandiere, una engleză, una franceză la cal târgul din urmă, și una elină, la catargul I de dinainte, pe cari încontinuu le scobotinau și rădicau in semn de adio. Consiliul general al Băncei naționale din București a desbătut in cursul săptămânei o cestiune foarte importantă: aceia dacă trebue ori nu să ia reserva biletilor hipotecare aflate la Casa de Depunere pentru reschimbarea celor ușate, pentru ca, aplicându-se un insigniu al Băncei, să le întrebuințeze apoi ca bancnote ale sale pănă ce se vor fabrica biletele Băncei. In județul Argeș, fiind vacant un post de medic de plasă cu retribuțiune de 300 lei leafă și 100 lei diurnă pe lună, se publică aceasta ca, d-nni doctori sau licențiați in medicină, cari ar dori să ocupe acea funcțiune, să se adreseze la direcția serviciului sanitar sau la prefectura acelui județ. Un agent polițienesc onest. In sala de joia trecută, la orele 8 la d. G. Manolescu ofițer de sergenți de zi din culoarea de verde, întorcându-se pe jos de la gara Târgoviște, tocmai pe timpul când ploua cu cofa, găsește pe calea Griviței in dreptul magaziilor de lemne, unde nu se vedea nici picior de om, un mic geamantan aruncat aproape de trotuar. Indicându’l, ofițerul observă că sună niște bani într’însul, și presupuind că trebue să-’l fi perdut vre un călător, care venise cu trenul din acea sară, s’a grăbit a ’l preda imediat prefecturei poliției, unde chiar in acea sară s’a constatat că geamantanul in cestiune conținea, pe lângă diferite alte lucruri de valoare, și 26,000 franci in monede de aur, aparținând d-lui profesor Richel din Paris, care venise pentru a examina piesele noastre care se bat actualmente la monetăria Statului. Dacă este o datorie pentru un funcționar de a fi onest, nu mai puțin este adevărat că virtutea trebue să fie încurajată , și prin urmare ne credem datori a menționa acest caz, numind pe onestul ofițer de sergenți, și nu ne indoim că d. prefect de poliție va ști să răsplătească onestitatea numitului funcționar, spre a servi de exemplu și altora. Cât despre d. profesor Richel nu ne indoim că d-sa, ca francez, a știut să mulțumească aducătorului gentei sale cu bani. (R. W.) CTORIERUL TH. 81-LASSAN. __ CRONESTERNA —La pleca! din Cernăuți, Majsitatea Sa Aposti. cos. i reg. a bine-voit prea grațios re <■ Űre președintele țerii Bucovini.”matorea prea malta scrisoare autografa : * Scumpe ! lat cum de Alesani ! Cu plăce ! am urmat dorinței credincioasei o mințirii a Ducatului Meu Bucovina ș a atins călătoria Mea pănă în ac vis Sunt mi tucurie de primirea, ce a M făci ra întreaga populațiune, arăt rate și adânci simțiminte de rediuC cari să le dovedească am óife iotdeauna gata. De aceiaainte de a’Mi lua rămas bun Ve simt îndemnat a esprima ntru toate aceste dovezi de patriot umicemita Mea cea mai recunoscătare și a da acestei țări asigurare crupta Mea solicitudine și ță. Te însărcinez pre Domnia Ta, să aduci acea cunoștința publicului. Cernăuț. • tembre 1880. Frar c fosil m. p. Serbia Piele Bulgariei e așteptat în capitala Serbiei pentru primele zile ale Iu. Oc .nc . e. AllailiU.—Se scrie din Scutari, cu data de 22 curent, că treizeci și cinci notabili din Dubigno au presentat consulilor strei. . . rațiune, prin care declară că nu vor voi niciodată a se deslipi de guvern turcesc sub care trăesc de ațâța secuii. Dacă Muntenegrenii vor încerca să îainteze, vor fi respinși prin forță, zice protestațiunea. Mai mulți consuli au refuzat a lua act de această protestare. —Corespondentul din Viena a ziarului „Standard” spune că a aflat, dintr’o sursă demnă de încredere, că Albanesii ar dispuși a da foc Dulcignei și a preface acest oraș în cenușă mai degrabă decât a asculta de somaținea admiralului Seymour și de a-i da Muntenegrenilor. Se crede mD zice oraș corespondent, să flota iutei se va presenta în fața Dulcign a 25 a acestei luni. —Circulă zgomot că consulul englez de la Scutar: ar fi primit ordin de la guvernul seu a părăsi acest oraș. Acest fapt inte ă a produs o rea impresiune. Eu că ceilalți consuli vor veni Comandam Zegrean din Podgorița a prii, pri ipalii locuitori musulmani din , n - ț ca, fâcându’i să sufere rele tratamen. Aceste fat iritat populațiunea și ac mai dificatea Dulcignei. —Amiralul 1 : mu remițind lui Riza- Pașa ultimato’ ilor relativ la cedata Dulcigne e sigur că presupunea acest loc ca fiind încă n puterea comandantului trupelor turcești. Dar aflăm că Albanezii s’au făcut stăpâni pe acest oraș ii ’1 ocupă, după spusa unora, cu 8000 oameni, iar după alții cu 4000. Riza-Pașa pentru a da Dubigno în minele Muntelegrenilor, trebue mai însăi a se lupta cu Liga. Dar oare va face-o? Aici cam este loc de îndoială. Said-Pașa a răspuns a o nouă cerere de instrucțiuni că trebuea numai cât a lăsa evenimentele să și urmeze cursul lor. Ultimatul dădea Porței opt zile pentru executarea remiterei Dubignei. El a fost emis Porței luni dimineața, la 20 Septembre. Deci lunea ce a trecut, flota trece să fi sosit în fața Dulignei. Se pare inposibil a mai amâna plecarea escadrei și peste acest termin. Baia Gravosa, unde sunt adunate diferitele bastimente, nu’i sigură, și peste câteva zile nu vor mai putea staționa în apropierea coastei Dulignei din causa pericolelor maritime ale anotimpului. De mult timp Poarta pune această eventualitate în calculele sale și ziarele engleze au semnalat deja în mai multe rânduri eminența acestor dificultăți. Deci sențelege ușor că Muntenegrenii se grăiesc a sfârși, și principele Nikita a adresat armatei sale o proclamațiune în care declară că «lupta pentru menținerea drepurilor lor a devenit aproape inevitabilă.* «Standard* spune că demonstrațiunea lavală care trebue să coincideze cu începerea ostilităților nu-i amânată prin nici un contra-ordin al puterilor nici prin evenimentele de la Constantinopole. Intărzierile și ezitarele resultă numai din teama de un masacru a populațiunelor creștine din Dubigno. Se zice că admiralul în IAȘI Mercuri 17 (29 Septemvri) 1881. glez ar fi primit în această privință informațiuni precise de la Scutari, și ca el ar fi înștiințat pe colegii săi. In rezumat, cu cât se apropie de desnodământul neînțelegerii, cu atât se găsesc în fața unor complicațiuni aproape nedescurcabile. —„Gazeta de Saint-James” publică o telegrama din Berlin care spune că Albanezilor nu le pasă tocmai așa de mult de demonstrațiunea navală. Se zice că ei ar fi având intențiunea a se retrage în munți, în cazul când orașul Dubigne ar fi bombardat. Asemenea circulă zgomotul că câteva dintre puteri ar propune formațiunea unei escadre care să între în Bosfor, dacă demonstrațiunea navală din fața Duiignei ar rămânea fără nici un resultat. Direcia. Se telegrafiază din Athena cu data de 25 septemvri s. n. către „Correspondance Roumaine" . Regele George va sosi la Viena mâni 26, și va sta acolo câteva zile. De la Viena regele se va duce la Monza, unde va fi oaspete regelui Italiei. Regele George e așteptat la Atena pe la sfârșitul lui septemvre (stil vechi). Guvernul grec se așteptă din zi în zi ca puterile să invite pe Grecia a proceda la ocuparea teritoriilor cari i-au fost acordate de conferința din Berlin. Escadra europeană combinată va susținea pe marea marșul armatei grecești pe coastele mării Egee și Adriatice; înrolările continuă în toată Grecia în mijlocul unui mare entusiasm. Se crede că mișcarea va incepe îndată ce Parlamentul, care se va întruni la 9 (21) octombre, va aproba măsurile care’i vor fi supuse. Muntenegrul — Comandantul en chef a trupelor muntenegrene, cari s’au întărit într’un mod considerabil zilele din urmă, a făcut cu un batalion o recunoaștere în partea posițiunelor Albanesilor. Ajungându’și acest scop fără a întâlni pe inimic, Petrovici și-a recondus trupele în posițiunele pe care le ocupau mai înainte. Austro-Ungaria.O scrisoare din Viena spune că ceremonia căsătoriei arhiducelui Rudolf, principele moștenitor al Austriei, cu principesa Stefania de Belgia, va avea loc pe la sfârșitul lunei lui Fermar viitor. La 25 curent, a avut loc deschiderea sesiunei a treia a Reichstagului ungar. După ce camera a fixat pe marți (eri) alegerea biuroului și a comisiunelor, deputatul Miklósa a presentat o interpelare tinzind a se ști dacă guvernul avea cunoștință de mișcarea anti-simitică și ce măsuri are de gând să fie în această afacere. Italia.—Regele a dat un decret de amnestie pentru toate delictele și crimele comise pe calea presei. Vreo patruzeci de internaționaliști au încercat a face o manifestațiune la Pesaro. Zece au fost arestați, ceilalți au fugit. —Se zice că Camera italiană va fi convocata la 10 Noembre. S’a hotărît a se grăbi deschiderea Camerei pentru a putea discuta budgetele înainte de sfârșitul anului. Francia.—După multă trudă, ministerul francez s’a constituit din nou. Portofoliul afacerilor străine a fost oferit succesiv D-lor de Noailles, Challemel-Lacour, Tissot, Calmon, dar cari cu toții l-au refuzat. In sfîrșit, numele d-lui Barthélemy-Saint-Hilaire a fost scos la lumină și negocierile angajate cu onorabilul senator eșiră la bun sfârșit. D. Barthélemy-Saint-Hilaire a fost secretarul general al președintei sale d. Thiers. Iată compunerea noului cabinet: Dr. Ferry predintele consiliului, instrucțiunia publică; Constans, interne; Carot, justiție ; Magnin finance; Farre, răsboiu, Tirard, agricultură și comerciu; Sadi-Carnot, lucrări publice; Vice-amiral Clonet, marină ; Barthélemy-Saint-Hilaire, afaceri streine ; Cochery, poște și telegrafe. D. Jules Ferry, s’a dus la Elyses pentru a presenta această listă d-lui președinte al Republicei, care a sub-semnat decretul.D. de Freycinet a primit la 22 curent, la trei ore, pe funcționarii și amploiații ministerului afacerilor străine, de la carie și-a luat adieu vechiul ministru.La recepțiunea diplomatică (hebdomadară) care a avut loc mercuri la ministerul afacerilor străine, mai toți membrii corpului diplomatic au venit să salute pe D. de Freycinet.La ministerul marinei, direcțiunea coloniilor se ocupă în acest moment de un proiect de organizare civilă a insulei Taiti și a celorlalte insule a socităței. Totuși, această organizațiune nu va fi pusă în practică decât după ce se va aproba de cătră Parlament cedarea acestui arhipel către Francia. — Se scrie din Paris câtră ziarul «Times”: De când D. de Freycinet și-a dat demisia, guvernele Germaniei și Austriei s’au hotărît a’și da toate silințele pentru a menținea pacea, a înlătura totul ce-ar putea s’o tulbure și, prin urmare, ele nu vor insista asupra execuțiunei nici unui program care ar putea să aducă neînțelegeri în Europa. Spania. Se scrie din Madrid, cu data de 19 curent, către «Corespondența Politică” de la 23 Sept. următoarele: Pentru moment, nu se mai vorbește de schimbarea ministerială. S’a recunoscut că sunt inconveniente a schimba un Minister care a triumfat la alegerile consilierilor generali ai departamentelor și care are încrederea celor două camere legislative. De altă parte membrii Cortesilor pe cari regii putea să’i consulte sunt absenți și cu toate că regina, regele, regina mamă și A. S. I. arhiducesa Elisabeta de Austria au regretat că D. Canovas a refuzat a contrasemna decretul care dă titlul de principesă a Asturielor infantei moștenitoare a Coroanei Spaniei, e probat că ar putea să se nască grave complicațiuni aici în cazul în care regele ar chema la consiliul său alte persoane, cari nu fac parte din majoritatea Cortesilor. In politică și în viața socială cel mai înțelept lucru este de a evita din două răle pe cel mai rău, ceea ce a și făcut’o regele. Fiindcă nu poate compta intr’un mod sigur pe sentimentele de adhesiune și de simpatie reală a oposițiunei, cu toate că ea se pretinde alfansistă, el a luat partida de a aștepta..— Bine-voiți a observa că n’am zis’o decât înainte de deschiderea Corteselor, nu va fi nici o modificare ministerială ; din contra, cei patru miniștri, dintre opt, cari au fost de părere a acorda titlul de principesă a Asturielor fiicei regelui și a reginei vor trebui să facă loc altora și atunci criza va deveni nu parțială, ci generală. Mama regelui e foarte iritată contra D-lui Canovas din causa refusului său de a acorda titlul de principesă cu 500000 fr. de rentă anuală nepoatei sale și pentru că D. Canovas refuză a da ex-reginei Spaniei 25 milioane de franci pe care ea le reclamă pentru niște cesiuni de teren făcute tesaurului sub oarecare condițiuni. Nici D. Canovas și nici alt ministru nu va îndrăzni a duce un astfel de proiect Cortesilor, căci abdicând, Isabela de Bourbon și-a perdut drepturile sale ca regină. Oposițiunea monarhistă își propune când regina va merge la Te-Deum, la biserica Atocha, a aclama pe infantă, fiica sa ca principesă a Asturielor. Regina se va scula peste câteva zile. Ea’i bine și fiica sa încă mai bine. Portugalia.— Regele Portugaliei n’a presidat deschiderea congresului literar internațional, după cum fusese anunțat. Regele se află ’n acest moment cu familia Sa la Cascaas, pe țărmul oceanului Atlantic, întoarcerea la Lisabona va avea loc pe la sfârșitul lunei . Congresul de antropologie de la Lisabona își continuă ședințele sale la academia de științi. DD. de Quatrefages, Henri Martin, Capelli (Italian), Andrade Corvo (Portugez), și alți savanți iau o parte activă la lucrările acestui congres. La 22 a început discuțiunea care tinde a demonstra existența omului in terenurile terțiare. Congresul literal își ține ședințele la Scoală polytechnica și studiază mijloacele de a proteja drepturile proprietăței artistice și literale. I. Ludovic Ulbach a pronunțat un discurs asupra acestei chestiuni, tot in ședința de la 22 curent, care discurs a fost foarte mult aplaudat. Anglia.—Ziarul «Standard» anunță că pe lângă ordinele transmise telegrafic la Chypru, de a nu se începe nouă lucrări publice și de a suspenda lucrările actuale cari deja s’au început, guvernul englez a mai ordonat ca canoniera Hellespont să părăsască Chyprul. Guvernul nu crede necesar a ținea un vas de războiu în apele acestei insule. O telegramă din Capetown, cu data de 23 sept., aduce știrea că 1200 de Basuitosi au atacat orașul Mohales-Hock. 5000 de Basutosi au atacat a doua zi Mafetcugul. Lupta, in aceste două localități, a ținut toată ziua. In urmă Basutosii au fost respinși.