Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-09-17 / nr. 107

Pag. 2. ANUL VIII No. 107. Cristiana 26 Sept. Dl. Stâng mi­nistrul de stat a demisionat. Londra 27 Septem. Ziarul „ Daily­ News “ anunță că plecarea flotei combi­nate de la Gravasa la Dub­igno s-a amâ­nat pentru mereu­ri. Circulă vitetul despre o incercare de a se asasina pe Riza pașa. Există temeri că trupele regulate turce sprijină pe Albanesi contra Mun­tenegrenilor. Londra 27 Sept. Ieri mai multe meetinguri s’au ținut in Irlanda. La Kib­ush au asitat zece mii de persoar­ne. La Newross dou­zeci de mii, Par­nell a vorbit in meetingul de la New­ton cerând desființarea proprietăței mari. Nici o desordine nu s’a semnalat. Lordul Mountmorrs care avea proces cu tenancierii au fost asasinat la Gal­­way, Viena 27 Sept. Ziarului „Frem­denblatt“ i se anunța din Scutari că Riza pașa se află fortificat la Goritza; el a cerut forței a se trimete câteva vasse de resboi spre țermurile Albaniei unde se manifestează o agi­tație contra creștinilor. Guarzii de pe fruntarii și amplo­iații vamali turci au primit ordinul de a se retrage in caz când Munte­negrenii ar trece frontie­rile. Albanezii au pus de l’au scos toți stâlpii de indicație din apele Duicignei. Peatru­ același județ, in locul d-lui C. Rujinschi, care rămâne a se chema in altă funcție. D. Leon Esarcu sub-prefect la plasa Bistrița, județul Neamț, in locul d-lui D. Apostoliu, transferat. D. Victor Bojan comisar polițienesc la gara căei ferate de la Bărboși, județul Covurlui, in locul d-lui Mihalovici, de­misionat. D. Teodor Bucureanu, ajutor al Il-lea al capului biuroului de servitori, alăturat pe lângă prefectura poliției capitalei, in locul decedatului Atanase Mărculescu. «Resboiul V.» ne spune că Tabăra de la Țigănești e aproape inundată. Caii re­gimentelor de artilerie, și ai regimentelor de cavalerie, au trebuit să fie mutați în sus, pe loc mai inari. Corturile acestor patru regimente mai cu samă se află in mijlocul unui lac de apă. Cetim in Vulturul român din Craiova : La șese ale curentei, intre orele 8—9 sara, vântul fiind foarte iute, a mânat pe linia din gara Pentru două vagone ia o distanță de 500 metri. In acest timp, ve­nea spre Balș o mașină locomobilă nu­mai cu un singur vagon, in care erau mai mulți funcționari de ai căii ferate. O cioc­nire teribilă a avut loc intre vagoane, in­trând unul in altul, așa că persoanele a­­flate in vagon au suferit grele lovituri. Conductorului­­ i-a rupt piciorul din ge­­nunchie și deja se găsește in spitalul cen­tral de aici. CRONICA INTERNA Sunt admiși elevii solvenți in șcala fii­lor de militari, după cum urmează : In clasa I: Sava Eduard, Drăghici Constan­tin, Manole Alexandru, Boiu Petre, Ghigortz Petre, Ghinea loan, Pușulescu Alexandru, Gru­­man Gheorghe, Cuțarida loan, Alexandrescu Pavel, Scodrea Constantin, Costescu Alexan­dru, Alexandrescu Mihail, Drăghici N. Mihai, Anghelski Alexandru, Holban Anibal, Drăghici I. Grigore, Rașcan Constantin, Barbovici Con­stantin. In clasa II. Poliz Spiridon, Urlățeanu Con­stantin, Teodorescu Ioan, Catargi Nicolae, Con­­stantinescu Victor, Atanasiu Ernest, Cătină A­­lexandru, Iarca Mihail, Părăianu Em­anoil, Băr­­leanu Nicolae, Dumitrescu loan, Boureanu Gh., Stoenescu Lascar, Voisel Gh., Călinescu loan, Cost. Veniamin, Țirțescu Gheorghe, Ionescu loan, Negel Constantin. In clasa III. Mateescu Gh. Vasile, Iliescu Vasile. Părinții sau tutorii elevilor notați mai sus vor îngriji a achita către casieriele generale respective și către direcția scoalei sumele pre­văzute in decisiile ministeriale No. 57—79, ast­fel ca la 20 ale curentei să se presinte scoalei spre a începe cursurile. Sunt promovați dintr’o clasă în alta elevii cari au dobândit media cerută prin art. 13 din regulamentul zisei școale, și anume : In clasa II. Tăut Alex., Bălăceanu Alex. In clasa III. Mitescu Dimitrie. In clasa IV. Basarabescu Alex., Pleșoian loan. Sunt rămași repetenți în clasele lor ele­vii cari n’au reușit a’și ameliora notele și a­­nume: In clasa­­.. Nicolae Scarlat, Zăgănescu Gh., Columb August, Manole Alexandru, Nisipeanu Emanoil. In clasa II. Donescu Dimitrie. In clasa III. Costescu Toma, Florescu loan, Stoianovici Alex., Vaitoianu ârlur. Elevul din clasa IV Caliman Dimitrie se trece in școala de infanterie și cavalerie. Direcția școalei fiilor de militari anun­ță că d-nii părinți sau tutori ai elevilor din această școală, sunt avisați ca, ori­ce corespondențe de scrisori, bani sau efec­te, ce vor avea cu fiii sau pupilu­ d-lor, să o adreseze prin d-nii corespondenți a­­creditați pe lângă școală, căci alt­fel se vor respinge pentru înapoiere. Sunt de asemenea încunoștiințați că, ori­ce corespondințe cu direcția școalei, să poarte timbru de 25 de bani, căci alt­fel se va considera ca neavenită. Deciziune ministerială. Printre deci­­siune­a d-lui ministru de resboi, locot.­­col. Scheletti Scarlat, cel mai vechi dintre directorii de serviciu, s-a autorizat a în­locui pe colonelul Berendeiu Anton, di­rectorul general al ministerului de resboi, pe timpul concediului de 20 zile ce a obținut. Catedra de limba franceză la școala fii­lor de militari, rămăind vacantă prin de­­misionarea d-lui profesor Vargolici, se pu­blică concurs pentru ocuparea ei, la 20 Nov. 1880, in localul zisei școale. Sunt numiți și transferați: D. Demetrie Apostolin, actual sub­prefect de la plassa Bistrița, județul Neamț, in asemenea calitate la plasa Cetim­in «Voacea Covurluiului... In 15 sept. la orele 6 jum. dim., a tre­cut prin port un vapor englez, ducând pe dânsul mai mult de 200 tineri greci vo­luntari, îmbarcați atât din Brăila cât și din Galați. In trecerea prin port erau su­iți pe frânghiele vaporului, precum și pe cuvertă, strigând Ura ! la a căror acla­­mațiuni respundea publicul ce era pe mal. Astfel a durat toată trecerea până au e­­șit din port. Vaporul era ornat cu trei­­ bandiere, una engleză, una franceză la ca­l­ târgul din urmă, și una elină, la catargul­ I de dinainte, pe cari încontinuu le scobo­­tinau și rădicau in semn de adio. Consiliul general al Băncei naționale din București a desbătut in cursul săptămânei o cestiune foarte importantă: aceia dacă trebue ori nu să ia reserva biletilor hi­­potecare aflate la Casa de Depunere pen­tru reschimbarea celor ușate, pentru ca, aplicându-se un insigniu al Băncei, să le întrebuințeze apoi ca bancnote ale sale pănă ce se vor fabrica biletele Băncei. In județul Argeș, fiind vacant un post de medic de plasă cu retribuțiune de 300 lei leafă și 100 lei diurnă pe lună, se pu­blică aceasta ca, d-nni doctori sau licen­țiați in medicină, cari ar dori să ocupe acea funcțiune, să se adreseze la direcția serviciului sanitar sau la prefectura ace­lui județ. Un agent­­ polițienesc onest. In sala de joia trecută, la orele 8 la d. G. Ma­­nolescu ofițer de sergenți de zi din cu­loarea de verde, întorcându-se pe jos de la gara Târgoviște, tocmai pe timpul când ploua cu cofa, găsește pe calea Griviței in dreptul magaziilor de lemne, unde nu se vedea nici picior de om, un mic gea­mantan aruncat aproape de trotuar.­ In­dicându’l, ofițerul observă că sună niș­te bani într’însul, și presupuind că tre­bue să-’l fi perdut vre­ un călător, care venise cu trenul din acea sară, s’a gră­bit a ’l preda imediat prefecturei poliției, unde chiar in acea sară s’a constatat că geamantanul in cestiune conținea, pe lân­gă diferite alte lucruri de valoare, și 26,000 franci in monede de aur, apar­ținând d-lui profesor Richel din Paris, care venise pentru a examina piesele noas­tre care se bat actualmente la monetă­­ria Statului. Dacă este o datorie pentru un funcți­onar de a fi onest, nu mai puțin este a­­devărat că virtutea trebue să fie încura­jată , și prin urmare ne credem datori a menționa acest caz, numind pe onestul ofițer de sergenți, și nu ne indoim că d. prefect de poliție va ști să răsplăteas­­că onestitatea numitului funcționar, spre a servi de exemplu și altora. Cât despre d. profesor Richel nu ne indoim că d-sa, ca francez, a știut să mulțumească aducătorului gentei sale cu bani. (R. W.) CTORIERUL TH. 81-LASSAN. __ CRON­ESTERN­A —La pleca! din Cernăuți, Majsita­­tea Sa Apost­i. cos. i reg. a bine-voit prea grațios re <■ Űre președintele țerii Bucovin­­i.”m­at­o­­rea prea malta scrisoare autografa : * Scumpe ! lat cum de Alesani ! Cu plăce ! am urmat dorinței cre­dincioasei o mințiri­i a Ducatului Meu Bucovina ș a atins călătoria Mea pănă în ac vis Sunt mi­­ t­­­ucurie de primi­rea, ce a M făci ra întreaga popula­­țiune, arăt rate și adânci sim­țiminte de rediuC cari să le dove­dească am ó­­ife­­ i­ot­dea­una gata. De acei­aainte de a’Mi lua ră­mas bun V­e simt îndemnat a esprima ntru toate aceste dovezi de patriot umicemita Mea cea mai recunoscăt­are și a da acestei țări a­­sigurare c­rupta Mea solici­tudine și ță. Te însărcinez pre Domnia Ta, să aduci acea cunoștința publicului. Cernăuț. • tembre 1880. Frar c fosil­ m. p. Serbia Pi­ele Bulgariei e aș­teptat în capitala Serbiei pentru primele zile ale Iu­. Oc­ .nc . e. All­ailiU.—Se scrie din Scutari, cu data de 22 curent, că trei­zeci și cinci notabili din Dub­igno au presentat con­sulilor strei. . . rațiune, prin care declară că nu vor voi nici­odată a se des­­lipi de guve­­rn turcesc sub care trăesc de ațâța secuii. Dacă Muntenegrenii vor încerca să î­ainteze, vor fi respinși prin forță, zice protesta­ți­unea. Mai mulți consuli au refuzat a lua act de această protestare. —Corespondentul din Viena a ziarului „Standard” spune că a aflat, dintr’o sur­­să demnă de încredere, că Albanesii ar­­ dispuși a da foc Dulcignei și a preface acest oraș în cenușă mai degrabă de­cât a asculta de somaț­inea admiralului Sey­mour și de a-i da Muntenegrenilor. Se crede mD zice oraș corespondent, să flota iutei se va presenta în fața Dulcign a 25 a acestei luni. —Circulă zgomot c­­­ă consulul englez de la Scutar: ar fi primit ordin de la guvernul seu a părăsi acest oraș. Acest fapt i­­­nte ă a produs o rea impresiune. E­u că cei­lalți con­suli vor veni Comandam Zegrean din Pod­gorița a prii,­­ pri ipalii locuitori mu­sulmani din , n­ - ț c­a, fâcându’i să sufere rele trat­amen. Aceste fat iritat populațiunea și­­ ac mai dific­­­a­t­­­ea Dulcignei. —Amiralul 1 : mu­ remițind lui Riza- Pașa ultimato’ ilor relativ la ceda­ta Dulcigne e sigu­r că presupunea a­­cest loc ca fiind­ încă n puterea coman­­dantului trupelor turcești. Dar aflăm că Albanezii s’au făcut stăpâni pe acest oraș ii ’1 ocupă, după spusa unora, cu 8000 oameni, iar după alții cu 4000. Riza-Pașa pentru a da Dub­igno în minele Munte­­legrenilor, trebue mai însăi a se lupta cu Liga. Dar oare va face-o? Aici cam este loc de îndoială. Said-Pașa a răspuns a o nouă cerere de instrucțiuni că tre­­buea numai cât a lăsa evenimentele să și urmeze cursul lor. Ultimatul dădea Porței opt zile pentru executarea remiterei Dub­ignei. El a fost­­ emis Porței luni dimineața, la 20 Sep­­tembre. Deci lunea ce a trecut, flota tre­ce să fi sosit în fața Dul­ignei. Se pare inposibil a mai amâna plecarea escadrei și peste acest termin. Baia Gravosa, unde sunt adunate diferitele bastimente, nu’i sigură, și peste câte­va zile nu vor mai putea staționa în apropierea coastei Dul­­­ignei din causa pericolelor maritime ale ano­timpului. De mult timp Poarta pune această even­­tualitate în calculele sale și ziarele en­gleze au semnalat deja în mai multe rân­­duri eminența acestor dificultăți. Deci se­nțelege ușor că Muntenegrenii se gră­iesc a sfârși, și principele Nikita a adre­­sat armatei sale o proclamațiune în care declară că «lupta pentru menținerea drep­­­urilor lor a devenit aproape inevitabilă.* «Standard* spune că demonstrațiunea lavală care trebue să coincideze cu în­­ceperea ostilităților nu-i amânată prin nici un contra-ordin al puterilor nici prin e­­venimentele de la Constantinopole. Intăr­­zierile și ezitarele resultă numai din teama de un masacru a populațiunelor creștine din Dub­igno. Se zice că admiralul în­ IAȘI Mercuri 17 (29 Septemvri) 188­1. glez ar fi primit în această privință in­formațiuni precise de la Scutari, și ca el ar fi înștiințat pe colegii săi. In rezumat, cu cât se apropie de des­­nodământul neînțelegerii, cu atât se gă­sesc în fața unor complicațiuni aproape nedescurcabile. —„Gazeta de Saint-James” publică o te­legrama din Berlin care spune că Alba­­nezilor nu le pasă tocmai așa de mult de demonstrațiunea navală. Se zice că ei ar fi având intențiunea a se retrage în munți, în cazul când o­­rașul Dub­igne ar fi bombardat. Asemenea circulă zgomotul că câte­va dintre puteri ar propune formațiunea unei escadre care să între în Bosfor, dacă de­monstrațiunea navală din fața Dui­ignei ar rămânea fără nici un resultat. Direcia. Se telegrafiază din Athena cu data de 25 septemvri s. n. către „Co­­rrespondance Roumaine" . Regele George va sosi la Viena mâni 26, și va sta acolo câte­va zile. De la Viena regele se va duce la Monza, unde va fi oaspete rege­lui Italiei. Regele George e așteptat la Atena pe la sfârșitul lui septemvre (stil vechi). Guvernul grec se așteptă din zi în zi ca puterile să invite pe Grecia a proceda la ocuparea teritoriilor cari­ i-au fost acordate de conferința din Berlin. Escadra europeană combinată va susținea pe marea marșul armatei grecești pe coa­stele mării Egee și Adriatice; înrolările continuă în toată Grecia în mijlocul unui mare entusiasm. Se crede că mișcarea va incepe îndată ce Parla­mentul, care se va întruni la 9 (21) oc­­tombre, va aproba măsurile care’i vor fi supuse. Muntenegrul­ — Comandantul en chef a trupelor muntenegrene, cari s’au întărit într’un mod considerabil zilele din urmă, a făcut cu un batalion o recunoaș­tere în partea posițiunelor Albanesilor. Ajungându’și acest scop fără a întâlni pe inimic, Petrovici și-a recondus trupele în posițiunele pe care le ocupau mai înainte. Austro-Ungaria.­O scrisoare din Viena spune că ceremonia căsătoriei arhiducelui Rudolf, principele moștenitor al Austriei, cu principesa Stefania de Bel­gia, va avea loc pe la sfârșitul lunei lui Ferm­ar viitor.­­ La 25 curent, a avut loc deschi­derea sesiunei a treia a Reichstagului ungar. După ce camera a fixat pe marți (eri) alegerea biuroului și a comisiunelor, deputatul Miklósa a presentat o interpelare tinzind a se ști dacă guvernul avea cu­noștință de mișcarea anti-simitică și ce măsuri are de gând să fie în această a­­facere. Italia.—Regele a dat un decret de amnestie pentru toate delictele și crimele comise pe calea presei. Vreo patru­zeci de internaționaliști au încercat a face o manifestațiune la Pesaro. Zece au fost arestați, cei­lalți au fugit. —Se zice că Camera italiană va fi con­vocata la 10 Noembre. S’a hotărît a se grăbi deschiderea Ca­merei pentru a putea discuta budgetele înainte de sfârșitul anului. Francia.—După multă trudă, mi­nisterul francez s’a constituit din nou. Portofoliul afacerilor străine a fost oferit succesiv D-lor de Noailles, Challemel-La­­cour, Tissot, Calmon, dar cari cu toții l-au refuzat. In sfîrșit, numele d-lui Bar­­thélemy-Saint-Hilaire a fost scos la lu­mină și negocierile angajate cu onorabilul senator eșiră la bun sfârșit. D. Barthé­­lemy-Saint-Hilaire a fost secretarul ge­neral al președintei sale d. Thiers. Iată compunerea noului cabinet: Dr. Ferry predintele consiliului, instruc­­țiunia publică; Constans, interne; Carot, justiție ; Magnin finance; Farre, răsboiu, Tirard, agricul­tură și comerciu; Sadi-Carnot, lucrări publice; Vice-amiral Clonet, marină ; Bar­­thélemy-Saint-Hilaire, afaceri streine ; Co­­chery, poște și telegrafe. D. Jules Ferry, s’a dus la Elyses pen­tru a presenta această listă d-lui preșe­dinte al Republicei, care a sub-semnat decretul.­­D. de Freycinet a primit la 22 curent, la trei ore, pe funcționarii și amploiații ministerului afacerilor străine, de la cari­e și-a luat adieu vechiul ministru.­­La recepțiunea diplomatică (hebdoma­dară) care a avut loc mercuri la minis­terul afacerilor străine, mai toți membrii corpului diplomatic au venit să salute pe D. de Freycinet.­­La ministerul marinei, direcțiunea co­­loniilor se ocupă în acest moment de un proiect de organizare civilă a insulei Taiti și a celor­lalte insule a socităței. Totuși, această organizațiune nu va fi pusă în practică de­cât după ce se va aproba de cătră Parlament cedarea a­­cestui arhipel către Francia. — Se scrie din Paris câtră ziarul «Ti­mes”: De când D. de Freycinet și-a dat demisia, guvernele Germaniei și Austriei s’au hotărît a’și da toate silințele pentru a menținea pacea, a înlătura totul ce-ar putea s’o tulbure și, prin urmare, ele nu vor insista asupra execuțiunei nici u­­nui program care ar putea să aducă ne­înțelegeri în Europa. Spania. Se scrie din Madrid, cu data de 19 curent, către «Corespondența Po­litică” de la 23 Sept. următoarele: Pen­tru moment, nu se mai vorbește de schim­barea ministerială. S’a recunoscut că sunt inconveniente a schimba un Minister care a triumfat la alegerile consilierilor generali ai departamentelor și care are încrederea celor două camere legislative. De altă parte membrii Cortesilor pe cari regii putea să’i consulte sunt absenți și cu toate că regina, regele, regina mamă și A. S. I. arhiducesa Elisabeta de Austria au regretat că D. Canovas a refuzat a contra­semna decretul care dă titlul de principesă a Asturielor infantei moșteni­toare a Coroanei Spaniei, e probat că ar putea să se nască grave complicațiuni aici în cazul în care regele ar chema la con­siliul său alte persoane, cari nu fac parte din majoritatea Cortesilor. In politică și în viața socială cel mai înțelept lucru este de a evita din două răle pe cel mai rău, ceea ce a și făcut’o regele. Fiind­că nu poate compta intr’un mod sigur pe sentimentele de adhesiune și de simpatie reală a oposițiunei, cu toate că ea se pretinde alfansistă, el a luat par­tida de a aștepta..— Bine-voiți a observa că n’am zis’o de­cât înainte de deschiderea Corteselor, nu va fi nici­ o modificare mi­nisterială ; din contra, cei patru miniștri, dintre opt, cari au fost de părere a acorda titlul de principesă a Asturielor fiicei re­gelui și a reginei vor trebui să facă loc altora și atunci criza va deveni nu par­țială, ci generală. Mama regelui e foarte iritată contra D-lui Canovas din causa refusului său de a acorda titlul de principesă cu 500000 fr. de rentă anuală nepoatei sale și pentru că D. Canovas refuză a da ex-reginei Spaniei 25 milioane de franci pe care ea le reclamă pentru niște cesiuni de teren făcute tesaurului sub oare­care condițiuni. Nici D. Canovas și nici alt ministru nu va îndrăzni a duce un ast­fel de proiect Cortesilor, căci abdicând, Isabela de Bour­bon și-a perdut drepturile sale ca regină. Oposițiunea monarhistă își propune când regina va merge la Te-Deum, la biserica Atocha, a aclama pe infantă, fiica sa ca principesă a Asturielor. Regina se va scula peste câte­va zile. Ea’i bine și fiica sa încă mai bine. Portugalia.— Regele Portugaliei n’a presidat deschiderea congresului li­terar internațional, după cum fusese a­­nunțat. Regele se află ’n acest moment cu fa­milia Sa la Cascaa­s, pe țărmul oceanului Atlantic, întoarcerea la Lisabona va avea loc pe la sfârșitul lunei . Congresul de antropologie de la Li­sabona își continuă ședințele sale la aca­demia de științi. DD. de Quatrefages, Hen­ri Martin, Capelli (Italian), Andrade Cor­vo (Portugez), și alți savanți iau o parte activă la lucrările acestui congres. La 22 a început discuțiunea care tinde a demonstra existența omului in terenu­­rile terțiare. Congresul literal își ține ședințele la Scoală polytechnica și studiază mijloacele de a proteja drepturile proprietăței artis­tice și literale. I­. Ludovic Ulbach a pro­nunțat un discurs asupra acestei chestiuni, tot in ședința de la 22 curent, care dis­curs a fost foarte mult aplaudat. An­glia.—Ziarul «Standard» anunță că pe lângă ordinele transmise telegrafic la Chypru, de a nu se începe nouă lu­crări publice și de a suspenda lucrările actuale cari deja s’au început, guvernul englez a mai ordonat ca canoniera Helles­pont să părăsască Chyprul. Guvernul nu crede necesar a ținea un vas de războiu în apele acestei insule.­­ O telegramă din Capetown, cu data de 23 sept., aduce știrea că 1200 de Ba­­suitosi au atacat orașul Mohales-Hock. 5000 de Basutosi au atacat a doua zi Mafetcugul. Lupta, in aceste două localități, a ținut toată ziua. In urmă Basutosii au fost respinși.

Next