Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-10-22 / nr. 121

Anul al 2-Lea No. SSI. IASSI, cercuri 22 Octomv. (3 Noemv.) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.­— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe­ trimestru 7 fr. .......................................................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE >, 1 i­. Epistole ne­francate nu se primesc. fin l ¥i­ 20 bani .(TU.­BAL ASSIAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Ca,len.cLa,ru.l Septa m anei STIL VEGET “ P­A­T­R­ON­U­L ULEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU ZIUA PATRONUL ZILEI ~" 1 Râul- Soar­ 1 Apusul Soar.­­=■ ---------------------- " Uctamv. C 19 V. Duminică Pr. Ioil.,8. Felice 31 Duminică Wolfgang Q q tztt |-44 20 Luni M. Artimin C. Matrona la o* gol 5 ore 41 m sara. timp o­riu11­. înor* 6—45 4—41 21 Marti O. Union M. Dacie Teodorca La n­­ct‘ 0 Ore 41 m* sara- timp­­ Marți Pomenir. rep. b­f |_40 22 Mercuri M. Alexan. Averchie Ana Elisav. favorabil, lumină nouă. 6 Mercuri Gottlieb 6—48 4—39 23 Joi Ap. Iacov fratele Domnului 4 "Tr . maro1. p k0 4—36 24 Vineri M. Hareta Sevastiana Valentin 3 gineri Emeric 4_35 25 Sâmbătă M. Valeriu Marcian Anastasie. b­oambăta___________Leonhard______________________. 00 . . ■ — Pretai Ananciarilor PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip L8b Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win iii*. 20 bani inchiriez Casa mare zidită din nou a D-lui Gheorgh­i Cozadin situată in strada Română. (409—6) Sub­semnatul aduce la cunoscința onor. Public că a primit un nou transport de COVOARA PERSIEMEȘTI in diferite mărimi și de o calitate bună pre­cum și diferite anticități, mese și fețe de me­se etc. și le vend cu prețuri moderate la magazia ce am deschis’o in strada mare vis­­a-vis de grand Hotel d’Europe (Glanzd ală­ture cu Dl. Heck fotograf, jfSLl­xn JHPüssem. . 4­03­­­ 6) le fie Mind cu«1“ “acu­M etajul de sus a caselor mele, mobilate sau nemobilate, bucătărie, odae de slugi, grajd și șură, situate in stada Asachi. Doritorii se vor adresa la Dl. proprietar Colonel Varnav. (347—6). Pe Heiles. Datata ei sunt de dat in arendă 1200 fălci pă­mânt de arat, sudat și cosită in total sau in părți mai mici, pe unul sau mai mulți ani. Doritorii se pot adresa la cancelariea moșiei spre a lua informațiuni despre preț și condițiunele arendării. 6 Si­ vânzare O p­ereche de cai, done iepe de 4 ani, la păr roibe (aurie) 159 centimetre inalte, de rasă curată arabă, din herghelia Imperatului Austriei in Rădăuți, cu ateste, fără pată, să­nătoase și blănde, deprinse bine la ham, fiind o pereche foarte potrivită pentru trăsură și pentru călărie, sunt de vânzare. Informațiuni se vor cere in scris „Rudolf", Iași, Toma Cozma I. (406—3) tenor dorește a se plasa intr’o fa­milie, ca profesor de limbile ro­mână și franceză. Adresa la administra­­țiunea foei, trei zetrari buni și activi se caută la ti­pografia Th. Balassan Iassy, AA. LL. Regale in Iași, Duminică pe la 10 ore, AA. LL. Regale Domnul și Domna au asistat la u­n serviciu divin oficiat în biserica Mitropoliei. După terminarea servi­ciului divin, AA. N­. Regale se du­seră la reședința lor unde luară dejunul. Pe la ora 1 jumătate, A. S. R. Domnul plecă cu trenul la Podul- Ilvei întovărășit de d. general Slăni­­ceanu, ministru de războiu și o suită numerasa. La gara din acest târgușor, A. S. R. Domnul fu primit de d. primar din Podul­ Iliei, de d. sub­prefect, de elevii șculelor și de mai mulți cetățeni. După o scurtă convor­bire pe care o ținu cu diferitele per­­sone cari erau prezente, A. S. R. Domnul încălecă, și plecă, urmat de totă suita Sa, precum și de d. Leon Negruți, prefectul districtului Iași, spre armată, căre era la vr’un k­ilometru de Podul-Ileei, sub comanda d-lui general Racoviță, comandantul diviziei IV, îndată după acea se’ncepu ma­nevra. S’a închipuit că inimicul este în Podul-Ileei și că trebue respins, îndată se’ncepu atacul. Ținuta trupelor era admirabilă și mișcările se executau cu cea mai mare precisiune. Inamicul fu respins. Artileria mai cu samă a eșit admirabil de bine. Tot timpul cât a durat manevra, s’a auglit din orașul nostru bubuitul tunului. Ma­nevra a ținut două ore, și A. S. R. Domnul a rămas forte mulțumit de ea. După manevră, A. S. R. Domnul se’ntorsă ’napoi în orașul nostru la 5 ore și un sfert. La gară A. S. R. Dom­nul fu întimpinat de d. primar, d. prefect de poliție și de un public nu­meros. Sara asistă împreună cu A. S. R. Domna, la o representațiune teatrala dată în onorea AA. N­. Regale. Luni pe la 2 ore p. m. A. S. R. Domnul primi vizita comercianților din orașul nostru, cu cari convorbi mai mult timp. D-nii comercianți mul­țumiră A. S. R. Domnului pentru reedificarea Mitropoliei, pentru Palatul Administrativ și pentru Scala de Co­­merciu, rugându’L a fi interpretul lor în cameră, pentru cumpărarea unui local propriu acestei instituțiuni cu care s’a dotat acum de curând lașul, a doua capitală a țerei, instituțiune de care se simțea mare necesitate. Căci localul în care e acum școla nu’i suficient, numerul elevilor rîdicându­­se acum la’nceput la or’o 80. Sara, AA. LL. Regale au asistat la un concert dat de d-na Boscof și de d-sora Carlota Leria ambele bursiere ale AA. IL. Regale. Eri Marți, pe la 2 ore AA. LL. Regele Domnul și Domna, au primit defilarea tuturor trupelor care­ au format tabăra de la Roman, precum și a scelei fiilor de militari. Defilarea trupelor se va vedea la cronica locală. T­ELEGRAME Constantinopol 30 oct. Vice-consulul Franciei la Varna n’a fost insultat în persona sa, după cum s’a z is printr’ telegrama precedentă, ci pasarea vice­­consulatului a fost mânjită cu materie fecală. Avizul Petrei pleca la amiază di Constantinopol, va sosi mâine dimi­neață la Varna. Paris 30 oct. Executarea decretele din 17 (29) Martie se continuă î provincie. Bagum 30 oct. Dulcim­oții sau irr potrivit la trecerea Boianei de cătr Riza-pașa și de trupele regulate tur­cești cari începuseră mișcările lor d retragere spre a lăsa orașul Munte­negrenilor. Se află acum în Dukcinio aprope 6000 de insurgenți. Teheran 31 oct. Kurzii răsculați, au fost bătuți și puși pe fugă. Dublin 1 noem. Eri s’au ținut noul meetinguri în Irlanda; membrii ir­­landezi ai Parlamentului au asistat. Urmărirele în contra capilor ligei a­­grar­ă au început imediat. Spiritele sunt forte ațâțate. Constantinople 1 noem. Eminența Sa Hasan a fost chiemat la Roma pentru a primi cardinalatul, dânsul va pleca peste o săptămână. Consiliul notabililor catolici din Armenia tre­­bue să adreseze Papei o petițiune de mulțumire pentru numirea Em. S. Hasan ca cel d’ântâiu cardinal ar­mean, și cerându’i favorea de a’l men­­ține la Constantinopole in calitatea de Patriarh­. CRONICA INTERNĂ Măriile Lor Regale în Brăila. Mărturisim de la început că Măriile Lor au găsit în Brăila o primire demnă și forte simpatică, atăt din partea autorităților, căt și din partea cetățenilor. încă de Duminică au început preparațiunile: a se planta tricolori pe stradă de autorități și particulari, a se face arcuri de verdeață cu corone, de la o margină pănă la alta a stradelor, din distan­ță în distanță, pe drumul ce aveau să’l par­curgă Augusti călători. ț­ioa venirei era fic­­sată Luni la 2 ore p. m­., s’a amânat din causa timpului rău pe a doua zii Marți, ast­fel că s’a putut complecta tóte preparativele începute cu mai mult gust. Marți cu două ore înainte de sosirea Mă­riilor Lor, lumea sta îngrămădită pe strade­le ce aveau să meargă. Acea cale era fru­mos decorată, la fie­care casă sau prăvălie, la fie­care cat, la fie­care fereastră, putem flice , era plantat un tricolor și câte un co­vor , din distanță în distanță făităea și stea­gul grecesc, cum și cel bulgăresc alături cu tricolorul nostru. La Dunăre în fața stra­­dei Dobrogea s'a făcut o debarcaderă forte bună și cu mult bun gust decorată. Pia avea o lungime de vr’o 50 metri, tapisată cu pân­ză, peste care erau așternute covoare noui în tot lungul ei, până la vapor, pe margini erau depuse ramuri verd­i de glastre cu flori și pomi. La gară primirea s’a făcut de D. Prefect și Primar și de D-na Fleva, Campiniu și Io­­nescu. Toate cele­l­alte autorități­­ așteptau primirea la vaporul­­ Radeschy al companiei Austriace preparat pentru a transporta pe Măriile Lor până la Galați. Pe lângă auto­rități asistau D-na Dobrescu și Mărgăritescu de o parte, fară de alta mai multe Doamne notabile din oraș. Trenul princiar a intrat în gară la 2 ore p. m. precis: D. Primar prin câteva cuvinte a urat bună venire Alteților Lor Regale. Mă­riile Lor cu curtea civilă și militară ce -i în­­soția și cu D-nii Miniștri Tiriachiu și Slăni­­ceanu, au luat loc în trei trăsuri. Venirea în orașul nostru a Alt. Regale Domnul și Doamna României, pe lângă cele­­l­alte mulțumiri își plăceri ce am simțit a fost și acea de a vedea în escorta AA. I­. Re­gale și escadronul de călărași din acest județ. Totul era măreț și impozant la această escortă, și cu atăt mai mult cu căt știm că această trupă era numai recruți a. a. che­mați la instrucție numai 50­­ file. Ținuta, curățenia și ordinea ce domnea era escelentă, se vede că s-a dat mult interes la instrucția și educațiea militară a acestor re­cruți. Aceasta face onoare D-lui comandant al escadronului și ofițerilor. Din această podobă a escortei, se putea distinge junii voluntari cu spesele lor și cari presentau ca și cei­l­alți din escadron, tipul adevărat de militar și de disciplină. Avem de regretat numai accidentul căde­­rei calului Sergentului major Potop, care’i a ocasionat pe căt suntem informați numai lu­­xațiunea piciorului drept din articulație de la gleznă: i s’a dat pe dată tot adjutorul me­dical, grație D-lui Doctor Vlădescu și D-lui Davidescu medicul Regimentului de Artilerie. Trăsura princiară a parcurs strada st. Ge­orge, Bucuresci și Dobrogea, pretutindenea Altețile Lor au fost aclamate de imensa po­­pulațiune de ambele secse, ce sta înșirată pe ambele laturi ale căii. Nici o primire n’a fost mai animată ca acum, favorizați și de timpul frumos al țlilei. La capătul debarcaderei cănd au ajuns Altețele Lor, două țărance cu copi­lașii lor în brațe, cu picioarele goale, au în­­genunchiat înaintea Domnei, presentăndu-i câ­te o petițiune, prin care cerea gradiarea băr­baților lor, cari au fost condamnați ca deser­­tori în ultimul resbel. Măria Sa Doamna s’a plecat și a rădicat nenorocitele ființe cu ama­bilitatea sa naturală. La extremitatea de­­barcaderei D-na Mărgăriteanu a presentat, in genunchi două corone cu inscripții meritate Auguștilor Suverani. In salonul vaporului s’a făcut recepțiunea autorităților cum și a negustorilor și a Dom­­nelor, cari au avut buna voința a ieși­­ înain­tea Măriilor Lor. Puțină zăpăceală în pre- FOILET’ON 14 Philibert Audebrand. Ochii Negri Și OCHII ALBAȘTRI (Urmare). Ce să facă ? Ce atitudine să fie în prezența co­mesenilor ? Se știe că Saint-Rambert era un om de lume. — Forte sigur, își­­ z­cea el, noi Parisienii seco­lului XIX nu sămănăm­ cu Egiptenii de altă dată, cari, prin spiritul filosofic, făceau să circuleze cor­purile strămoșilor lor împrejurul mesei de veselie , totuși trebue numai­de­cât să-mi reiau locul la ma­să și să vorbesc de­ acestă marte înainte de deșert. La al doilea serviciu, pretextând că citește un­­ b­ar de sară, elegantul arătă surprinderea și emo­­țiuunea la vederea unui Fait-Paris lugubru. Iată ce­­ lisă el că găsi în Franc-Parleur,­­h­ar de sară: * Ultime știri, $isă el de-o­dată, pălind. In mo­menta de a pune sub presă, aflăm că D. L. R..., unul din financierii cei mai cunoscuți la Bursă, a fost găsit sub un arbore al pădurei de Boulogne, scaldat in sângele seu”. Asta era destul: serbarea se opri îndată. Cât despre Matilda, ea leșinasă pe scaunul seu. Două femei de serviciu, deja înștiințate, se presen­­tară rapide și o duseră în apartamentele ei. Se constatasă deja mortea la pădurea de Bou­logne, pe teatrul sinistrului. — Poftiți istoria sinuciderei celebrului financier La Roseraie­­ strigau de-a lungul stradelor îngro­zitorii ștrengari cari vând pentru un gologan atâtea hârtii teribile. III. Parisul uită rapede. In timp de douăzeci și pa­tru de ore, acestă dramă așa de negră fu tema tu­turor convorbirelor. Unul din parveniții finanțelor care s’a ucis, era aprópe o noutate într’un timp in care e mai obicinuit a fugi, cu manele pline la Bruxela sau in America, începută a vorbi mai întăi în a­­necdote. Totă viața lui La Roseraie era împărțită in episode prin rentate și prin un sentiment de jus­tiție strictă. Dar se petrec prea multe lucruri pen­tru ca aceași întâmplare să potă ținea mult timp. Un nou incident venind rapede, sinuciderea omului cu lacul Kopais nu întârziră a fi pusă în museul is­­torielor vechi. După opt zile, ar fi fost ridicul, nu de a vorbi despre ea, ci chiar de a face cea mai mică alusiune. In primul moment, din causa unui fapt așa de sinistru, otelul din strada Helder fu resturnat din temelie păn la acoperemânt. Ori­cât voi Saint-Ram­bert a’și păstră sângele său rece, el nu’și putu as­cund încurcata. El înțelegea că un rol cu totul nou era să’ncepă pentru el. Iubea el pe Matilda sau o­­cupa pe lângă ea funcțiunea de amic desinteresat ? Nimeni n’o știa, dar totă lumea era de acord asu­pra punctului că el nu putea face alt­fel de­cât a se pune la disposițiunea tinerei femei atâta cât a­cestă aventură tragică nu va ajunge la întregul seu desnodământ. Pentru asta el dădu ordin capelei sale să nu’l aștepte. Mai mult încă, după ce a concediat pe in­vitați, afară de doi sau trei pe cari putea compta, elegantul, liniștit, încercându-se a deveni consolator se presează la frumosa plângătore. Matilda era cu fața și ochii scăldați in lacrimi. Obiceiul nu permite de a se arata cine­va in ast­fel de momente. Ea dorea cu viociune să nu vie să’i turbure durere. Dar ce să faacă ? Erau de dat ordine indispensabile. — Saint-Rambert,­­lisă ea acoperindu’și fața cu batista, cred că’mi veți îndepărtă­uriciosa neplăcere de a me întâlni cu omenii justiției. Amice, fă tot cea ce cere împrejurarea. Fiind-că sinuciderea nu fusesă înconjurată de nici un mister, nu era de dresat de­cât un simplu pro­ces verbal de constatare. Cele­l­alte formalități fură duse cu o forte mare repegiune. Se grăbi, spre e­­xemplu, a proceda la înmormântare, care se făcu fără trimiterea prealabilă de bilete de invitare și fără nici o ceremonie religiosa. La un ore­care mo­ment, înainte de a îngropa pe mort, s-a găsit un al doilea boț de hârtie in hainele sale. Saint-Ram­bert, care se uita la tote, putu să iei acest al doi­lea bilet fără ca să vadă cine­va; era încă un cu­vânt de la speculator cătră femea sa: «Matilda, titlul de cinci­spre-zece mii livre de rentă este al teu, cu totul al teu, fiind­că repre­­sintă zestrea ta. Nu’i de temuți câ’ți’l va lua; dar cea ce trebue, cu ori­ce preț, e­a arde o legătură de hârtii care se găsește in cabinetul meu de lucru. Mi-a lipsit timpul pentru a o face eu. Nu’i vorba de viitorul teu, ci de numele pe care’ți’l las. Arde totul”. Saint-Rambert cunoștea prea mult obiceiurile­­ ld­­­ei pentru a nu înțelege că trebuia să fie cu luare aminte. Lucrând deci pentru Matilda, el alergă la locul indicat. Puține momente după acea, un ma­gistrat, urmat de­ un grefier, punea peceți pe tot cea ce compunea mobila oțelului.­­ Totul ce’i aici aparține falitului omului care i’a ucis,­­zicea judecătorul de pace. Aceste cuvinte, după cum ori­cine o î nțelege, gă­siră îndată tot felul de ecouri în casă, totuși nu se împinsă nerespectul pănă la a se duce să le ra­porteze Matildei. — Va fi destul de curând dacă i se vor face mâne cunoscute cerințele legei,­­licea Saint-Rambert. La ce fel de durere va ceda ea pe patul său de vaduva ? Va plânge ea pe La Roseraie, omorâtorul lui însuși, sau posițiunea sa socială perdută ? Bacon vorbește de abisurile cari sunt sapate in caverna i­­nimei umane. Iubită Matilda pe soțul seu ? Asta nimeni n’o putea hotărâ. In tot cazul, teribilul mod pentru ea pe care’l luasă el ca să iasă din lumea nu putea să’l facăj tare interesant în ochii ei. A fi văduva, in general, e ceva forte plăcut. Numai cât să fie cam tânără, o văduva e tot­de­­una căutată. O văduva prețuește mai mult de­cât o fată bătrână. A fi văduva, e visul mai multor ti­nere femei. A fi văduva, e­a avea pentru sine pe toți cari caută a se căsători și libertatea pe de-asu­pra. Matilda își­­ zicea că drama de la pădurea de Boulogne o punea in posesiunea acestei stări așa de invidiabilă și adesa așa de invidiată ? Da, dar văduva unui om care­ și-a dat o lovitură de pistol în cap pentru a evita exilul, sau închisorea, sau tem­nița. Văduva unui speculator care s’a retras din­­ numerul viilor fiind-că era să fie aratat cu degetul

Next