Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-10-19 / nr. 120
Anul al 3-lea No. 12Q.________________IASSI, Duminică 19 (31 Octomv.) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea, aiîi nanaesate!«rIN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................40 fr.— INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. fim Jr. 20 bani (TH. B AL A S S A N) ft;,'. FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a 1 e n' d a r n 1 3 a p t a m anei STIL ZECH" ZIUA PATRONUL ZUEI ______ _____TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU ZIUA___ _____ PATRONUL ZILEI____ Ras. Soar. Apusul Soar. Octonav. Octorav. 19 Duminică Pr. Ioil^S. Felice Duminică Wolfgang 6—42 4—45 20 Luni M. Artimin C. Matrona T n . j .. Luni Nov., f Z. S. S. 6^43 1—44 21 Marti C. Ilarion M. Dasie Teodosca La 21 Oct 5 01 4,„ " * P . Marii Pomenir. rep. 6 45 4—41 22 Mercuri M. Alexan. Averchie Ana Elisav. favorabil, lumină nouă. a Marcuri Gottlieb 6—47 fg 23 Joi Ap. Iacov fratele Domnului £ 1 ° Carol 0 24 Vineri M. Harota Sevastiana Valentin \ gineri ~ Emeric 6— 50 25 Sâmbătă M. Valeriu Marcian Anastasie. O sâmbătă Leonhard 6—52 4 âo___ Prețul Anunciurior PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clémeot Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teiufaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn Bír. 20 bani Călătoria AA. LL. Regale. Sosirea AA. NL. RR. la Roman. Călătoria de la Roman la Iași și sosirea in Iași. Mercuri la 47 ore, AA. U. RR. au sosit la Roman acompaniate de d. ministru de interne Teriachiu, d. ministru de răsboiu, general Slăniceanu, de do. aghiotanți domnești Colonel Greceanu și Socot.-Colonel Filitis, și de aghiotantul d-lui ministru de resboiu d. sub-locotenent Gr. Ghica, car dame de onore d-na Mavroeni Olga și d-șora Grădișteanu. La gara din Roman AA, U. RR. au fost intimpinate de d. prefect Aslan, de d. primar, d. președinte al consiliului județan cu membrii comitetului, și ai consiliului comunal, d. general Racoviță comandantul diviziei IV, de tote autoritățile civile și militare, precum și de un numeros public de ambele sexe, A. S. R. Damna fu primită la gară de d-nele Elena Aslan și d-șora Catargiu ca delegate din partea damelor din Roman. O companie din garda civică și una de dorobanți cu rusica in frunte au dat onorurile militare. La sosirea trenului, AA. S. RR. se coborâră din tren in sunetul musicei și a strigătelor entusiaste de ura cu buchete de flori, și intrară in gară in clasa I, unde DD. prefect și primar recomandară A. S. R. Domnului pe toate autoritățele și notabilii cari așteptau la gară sosirea AA. LL. RR., iar demnele delegate, recomandară A. S. R. Domnei pe domnele ce erau presente. După acea AA. LL. RR. se suită in trăsura de gală, incunjurată de toți d-nii ofițeri superiori, acompaniate de d. prefect și în sunetul clopotelor și a strigătelor de ura, se duseră la Episcopie, unde fură primiți în ușa bisericei de cătră I. P. S. S. Episcopul de Roman incunjurat de înaltul Cler. După un scurt serviciu divin, AA. L. RR. plecară cu totă suita lor la gazdă la d. A. Morțun, unde se făcuseră pregătiri pentru acestă ocasiune, și unde AA. N. R. au primit vizitele mai multor domni și domne. Joi, la 10 ore dimineța. A. S. R. Domnul a vizitat seara de meserii, și a asistat la manevra corpurilor aflătore in tabăra de la Roman, de care a rămas forte mulțumit. A. S. R. Domna nefiind bine dispusă, a stat totă ziua acasă. Vineri la 974 ore, A. S. R. Domnul, calare, s’a dus in fața grădinei Primăriei, s’a asistat la plecarea armatei din tabăra de la Roman, care defilă in sunetul muzicei și a strigătelor de entusiasm. La 10 ore, trenul princiar plecă din gară, in sunetul musicei și a strigătelor entusiaste. AA. LL. RR. erau întovărășite de d. prefect, de totă suita de mai înainte, de doamna Zulnia Sturza și de domnișoara Catargiu. 1). prefect de Roman a acompaniat pe A. A. L.L. R.R. pănă la Pașcani, iar d-na Sturza și d-ra Catargiu Le-au acompaniat pănă la Iași. La plecarea trenului de la gara din Roman, era adunat un numeros public. Orașul și gara au fost decorate și iluminate două seri. La stațiunele Mircești și Hălăucești, trenul princiar fu primit de d-nii primari respectivi de școli cu stendardele lor și de mulțime de locuitori. Trenul trecu in strigăte de ura fără a se opri. La 11 ore, trenul princiar sosi la Pașcani unde fu primit de d-nii prefecți ai districtelor: Suceava, Botoșani, Dorohoiu și Iași, de representanții consilielor județene a districtelor sus-citate, de representanții mai multor consilii comunale, de representanții justiției, de un mare număr de proprietari de prin districte, cu damele lor, de mai mulți representanți ai comerciului și de un foarte numeros public. Gara era decorată splendid. RA. L. RR. se coborâră din tren in sunetul muzicei gardei civice din Botoșani, și intrară in gară, unde d-nii prefecți recomandară AA. LL. RR. pe autoritățile ce erau față precum și pe dnii proprietari și pe damele d-lor. După ce AA. LL. RR. convorbiră cu diferite persoane câtva timp, luară dejunul și la 12 ore se suită iarăși iu vagonul princiar. La Ruginosa, Altețele Lor Regale fură intimpinate de primarul comunei, de scală cu stindardul, precum și de mulțime de locuitori. Trenul trecuso strigate de ura. La 1 oră 10 m. trenul sosi la T.Frumos. Aici Altețele Lor Regale zăboviră 10 minunte. Altețele Lor Regale coborându-se din tren fură intimpinate de d. primar, cu consiliul comunal, de d-nii membri ai comitetului permanent din Iași, de mai mulți proprietari de prin împrejurimi de un numeros public, precum și de sculele de băeți și fete. Chiar la coborârea din tren. A. S.. R. T mnaiu intimpinata de o copiliță care fură bunăsosire. A.A, L.L. Regale in Iași. La 2 iun. ore, trenul princiar frumos împodobit, intră in gară salutat de bubuitul tunului, de sunetul clopotelor și a muzicei și de entusiastele aclamări ale mulțimei care aștepta sosirea Altețelor Lor Regale pe peronul gării împodobit cu stindarde tricolore și cu gherlănzi de verdeață. D-nii Slolenski și Ingraf au plecat de joi la Roman intru intimpinarea Altețelor Lor Regale. De la București și pănă la Iași, Altețele Lor Regale au fost întovărășite și de d. baron Herț președintele companiei căilor ferate române. Pe peronul gării, Altețele Lor Regale fură întimpinate de o companie din garda civică, un pluton de calarași și un dispărțământ de jandarmi pedeștri, de membrii Consiliului județan și a Consiliului comunal, de cinii prefecți de district și de poliție de deputații și senatorii din Iași, precum și de o mulțime de domni și domne din florea societăței iașane. 1). Conta, ministrul de culte și instrucțiune publică, și d. Pogor, primarul Iașilor salutară pe Altețele Lor Regale de bună sosire in orașul nostru, presentându-Le pâna și sare. Intrând in sala de așteptare cl. I, Altețele Lor Regale fură intimpinate și salutate de mai multe dame, oferindu-Le și buchete de flori. După ce convorbiră puțin cu persoanele ce erau presente in sala de așteptare, Altețele Lor Regale se suită, împreună cu d. primar, intr’o trăsură de gală la care erau inhumați patru cai albi, și se duseră la Mitropolie întovărășiți de un mare cortegiu de trăsuri și de pietoni. La Mitropolie, Altețele Lor Regale Cauuuul și Doamna fură intimpinați de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei incunjurat de inaltul cler. In ograda Mitropoliei se aflau elevii școalei fiilor de militari, ai Institutelor Unite și ai școalelor primare precum și o mare mulțime de popor. După ce I. P. S. S. Mitropolitul oficiă un serviciu divin și binecuvântă pe Altețele Lor Regale, Domnul și Doamna se’ntoarseră la locuința ce li se pregătise in casele d-lui Eugeniu Alcaz. In tot drumul de la gară la Mitropolie și de la Mitropolie la casele d-lui Alcaz, Altețele Lor Regale fură viu aclamate. Orașul e frumos decorat cu stendarde tricolore, cu covoare și alte. La casele D-lui Alcaz, Altețele Lor Regale fură intimpinate de funcționarii justiției, de corpul profesoral de epitroprii spitalelor Sf. Spiridon și de d-nii consuli ai puterilor streine. Sara orașul a fost iluminat splendid. Sara, la 8 oare, Altețele Lor Regale eșiră la prembrare, împreună cu D. primar, și pretutindenea fură aclamate cu strigări entusiaste de cătră mulțime. Atât la gara cât și in parcursul stradelor, se oferiră mulțime de buchete Altețele Lor Regale. Alteța Sa Regală Doamna era foarte veselă și respundea la saluturile doamnelor cu mare plăcere. Vizitele făcute de A.A. S.S. Regale Sâmbătă în Iași, se vor vedea la Cronica Locală. TELEGRAME Londra 27 oct. Toți membrii irlandezi din Parlament au aderat la liga agrarie, din causa urmărilor îndreptate in contra unora din ei. Intr’un banchet de conservatori marcusul de Salisbury a zis că puterile nu sunt de fel ținute de a face ca să se executeze cu puterea decisiunile tratatului de Berlin in ceea ce privește Grecia, și că Anglia niciodată n’a promis acestea din urmă măriri teritoriale. Atena 27 oct. In programul ministerial d. Cumanduros zice că Grecia trebue să se pregătească de a executa decisiunile conferinței de Berlin, cerând’o aceasta interesele și onoarea națională. Berlin 27 oct. „Gazeta Germaniei de Nord“ vorbind de declarațiunile făcute de baronul Haymerle înaintea comitetului delegațiunei austriace, zice că tendința politicei Austro-Ungare in Orient este de a se opune la ori ce măsura estremă, și că această tendință nu e desmințită in nici unul din FOILETON 13 Philibert Audebrand. O chii Negri ȘI O € MII ALBAȘTRI. (Urmare). Astfel noul avut dădea cele mai bune mese. El avu arta a face să vie la drumul femeile cele mai însemnate. Sub raportul bărbaților, societatea era fără î ndoială puțin cam amestecată, dar in fond, printre invitați, nu era decât un mic minier de vulgari, zece sau cinci-spre-zece, tocmai cea ce trebue pentru a face niște nule, și nulele dau valorea lor cifrelor. In primul rang al intimilor, se semnala Saint- Rambert, elegantul pe care l-am vedut figurând la începutul acestei povestiri. Era el protectorul sau protejatul stăpânului casei ? Acesta era un punct delicat de disbărut, forte greu de hotărît. Faptul este că acest hon, care nu voia a’nceta să fie astfel, avea aerul rând pe rând a comanda lui La Roseraie sau a’l ascultă. In forte multe cozuri, ei erau nedespărțiți. Se’nțelege de la sine că elegantul lua parte la tote serbările cari se dădeau la otel. Forte bine făcut la personă, totde una pus la moda dimineței, de o politeță rece dar infatigabilă, Saint- Rambert, care se gătea cu titlul de comte, era un fel de rebus în carne și ose. Nu i se cunoștea nici starea, nici ocupațiunea, nici alianța, nici trecutul, nici viitorul; dar pentru frumosele sale maniere, era desigur propriu la mii de lucruri forte folositore. — Acest baet este din lemnul din care se fac ambasadorii. zi ceau împrejurul lui. Nu trebui omului de Bursă decât cinci, minunte de examinare pentru a deosebi folosul ce’l putea trage dintr’un astfel de auxiliar, începură a se servi de el ca de un înlocuitor la joc la o masă de whist, sfârșită prin a-l asocia la mișcarea mai multor afaceri. Și acesta era o șansă de care el nu căuta a se îndepărta. Ca aprope la toți de felul său, lui Saint-Rambert îi plăcea a se apropria de omenii cu proiecte, adică în curând el ajunsă a privi pe fericitul speculator ca o providență. El își făcuse un refugiu din oțelul din strada Helder. — Cine știe ? Și cea galeria cu limbajele sale de vipere, fără marele La Roseraie, ar fi pute redus a se duce să-și petrecă bătrâneța la Sainte-Perrine. Ei se complecteză unul pe altul. Puțin câte puțin, obiceiul de a se întâlni în fiecare zi luasă la acești doi omeni totă puterea intimităței. Saint-Rambert nu mai era un ajutor, el devenea pe nesemțite ceva ca un alter ego al amicului său. In absența lui La Roseraie, el primea pe visitatori și presida la masă. Intr’o li apopo de-o operațiune financiară de înaltă importanță, el fusese însărcinat a se duce să ducă o scrisare la Constantinopoli și a aduce un respuns. Misiunea reușind peste orice speranță, i se atribui, mai tatăi, o frumosă parte din beneficii; în al doilea loc, el deveni cavalerul servant al domnei La Roseraie (să nu’nțelegem cuvântul cavaler servant decât în sensul cu totul italian). El conducea pe Matilda aprope pretutindenea, la pădure, la predică, la bal, la cursele de la Marche, la Operă și chiar la băile de marea. Dacă gurile rele pronunțau împrejurul lor un cuvânt ascuțit în epigramă, de exemplu acel a lui Sigisbe, nici unul din ei trei au’l auzea: soțul, fiind-că gândea cu totul la altceva; Matilda, fiind-că se hotărâse a nu mai asculta nimic; Saint- Rambert, fiind-că se găsea de-asupra strigătelor sau a luărelor în rîs ale mulțimei. Privescă cine va împrejurai seu, și va vedea că astfel de obiceiuri, forte îndrăsnețe în lumea mică, sunt privite ca forte corecte in lumea înaltă. De vr’o douăzeci și cinci de ani, lucrul are puterea de lege. De la 1865 pănă la 1867, își amintește oricine, pasiunea afacerilor de bani se liniștisă puțin. Totul trece. Frigurile speculațiunei mergeau pe fiecare zi spre periada lor de liniștire. Dacă acesta era bine pentru țară, era cu atât mai rău pentru jucători. Din acestă epocă trebue a face să dateze desastrele unui orecare număr din aceste individualități. Forte multe lavre, pe cari jocul le-a făcut momentan fluturi strălucitori, recădeau de-odată în starea de lavre. Un mare poet a scris că norocul vinde cea ce are aerul a da. La Roseraie înțelesă cât de mult acest adevăr era și serios și sever. — Vom vedea cele patru milione ale sale topinduse ca o bucățică de unt la foc. Și ceau șireții de la Bursă, confrații săi. Cu toate acestea el voi a se încăpățina la joc; toți aventurierii cred că sorta nu’i va tracta niciodată. Câteva perderi, mai întăi neînsemnătore, îl înveseliră. El se’ncordă, voi să urmeze. Averea pe care o grămădisă fiind pișcată de o neorânduială de bancheri, el își frământa crierii pentru a găsi un mijloc de a’și recapata banii sau chiar a’i întrei. In acest timp, situațiunea sa nu primise încă nimic, în aparență, nici o atingere gravă. El se bucura de acelaș credit; el trecea necontenit drept unul din fericiții secolului. Otelul din strada Helder samana mai mult decât oricând cu curtea unui mic principe italian din timpul Renașterei, cea ce însamnă că nu înceta a răsuna de zgomotul ospețelor, de musică și de flecăria tinerelor femei. — Fericită Matildă! Și ceau fetele de măritat. Iată una care, fórte sigur, trebue să fi avut, în Șiua nașterei sale, o bună zină drept nânașă. II. Intr’o zi, jucând asupra fondurilor austriace, La Roseraie perdin dintr’o lovitură 500.000 franci. — Având în vedere starea afacerilor mele, își zicea el, acestă jumătate de milion era cea mai frumosă și ultima flore a coronei mele. Oricare altul s’ar fi mult, speculatorul luă lucrul cum trebue să fie un cal o lovitură, de pintin. El se pasă a mări suma. El îndoi obrăznicia. Chiar a doua zi după acest fapt, se vedea apărând în ztare la cronică un echo din lume, cu cuprinsul următor: «Fostul fiu al țarului Rusiei a ridicat în valea Chamoriny un măreț șalet. O marte aprope fără de veste surprinzind pe principe în timpul șăderei sale la Nița, mobila a fost pusă în venare. D. La Roseraie, unul din financierii de renume, a cumpărat saletul fiului lui Alexandru II.» Adevărat sau fals, noutatea era aruncată cu forte mare artă. Parisul este așa de bine capitala neghiobielor umane, încât aceste linii fură de ajuns un moment pentru a ridica creditul unui om de bursă. Dar ce’i de făcut contra Norocului, când el și-a pus în cap a’ți întorce spatele ? La Roseraie fusese mult timp tratat de dânsa ca copil alintat, dar se făcuse\