Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-04-08 / nr. 41
Pag. 2. ANUL IX No. 41. producă o comisiune în forma stabilită de legile țărilor lor respective. Guvernul fiecăreia din cele două înalte părți contractante se vor libera, fără nici o cheltuială, executorul necesar pentru exercițiul funcțiunilor, și, producând acest act, se vor bucura de drepturile, prerogativele și imunitățile acordate de prezenta convențiune. Art. 3: Consulii generali, consulii, vice-consulii și agenții consulari, cetățeni ai Statului care i-a numit nu vor putea să fie arestați preventiv decât în caz de crimă, calificată și pedepsită ca atare de legislațiunea locală;ei vor fi scutiți de cuartir militar de orice serviciu, fie in armata regulată, de uscat și de mare, fie in garda națională sau civilă sau in miliții; ei vor fi de asemenea scutiți de tote contribuțiunele directe în profitul Statului, al provinciilor sau comunelor impuse pe persone, fie cu titlul de capitațiune, fie pentru proprietățile lor afară numai dacă vor fi impuse asupra posesiunei de bunuri imobile sau asupra intereselor unui capital întrebuințat în Statul unde flișii agenți își exercit funcțiunile. Acestă scutire însă nu se va putea aplica consulilor generali, consulilor, vice-consulilor sau agenților consulari, cari ar exercita o profesiune, o industrie sau un comerciu pre care, numiții agenți trebuind, în acest caz, să fie supuși la plata taxelor datorite de orice alt străin, in aceleași condițiuni. Art. 4. Când justiția uneia din acele două țări va avea să primescă veri o declarațiune juridică sau deposițiune de la un consul general, consul, vice-consul sau agent consular, cetățăn al Statului care l-a numit și neexercitând nici un comerciu, ea îl va invita în scris a se presenta înainte’i și un cas de impedicare, va trebui să’i cără mărturia prin scris, sau să transporte la locuința sau cancelaria sa spre a obține din viu graiu. Zisul agent va trebui să satisfacă acestă cerere în termenul cel mai scurt posibil. Art. 5. Consulii generali, consulii, vice consulii și agenții consulari vor putea să așeze d’asupra ușei exteriore a cancelarielor lor un scut al armelor națiunei lor cu o inscripțiune purtând aceste cuvinte: consulatul general, consulatul, vice-consulat sau agenția consulară a României sau Belgiei. Ei vor putea de asemenea să arboreze drapelul națiunei lor, afară de capitala țărei, dacă se va găsi acolo o legațiune. Ei vor putea de asemenea să arboreze pavilionul național pe hotelul pe care se vor sui în port pentru a-și exercita funcțiunile Art. 6. Cancelariele consulare vor fi inviolabile în tote timpurile. Autoritățile locale nu vor putea să le calce sub nici un protest. Ele nu vor putea în nici un cas să viziteze nici să poprăscă hârtiele ce vor fi închise acolo. Cancelariele consulare nu vor putea servi, în nici un cas, ca locuri de asii, și când un agent al serviciului cancelar va fi angagjat în alte afaceri, hârtiele relative la consulat se vor ține separate Art. 7. In cas de decredicare sau de absență a consulilor consulilor, vice-consulilor și agenții, cancelarii sau secretarii lor, caracterul lor se va fi notificat afacerilor străine din România, saului corespunzător din Belgia, va de drept agera in mod interim posturilor respective, și se vor bat va dura acestă gestiune timpurite drepturile, prerogativele imursordate titularilor. Art. 8. Consulii generali și consulii vor putea, pe cât legile țării lor le permit, să numască, cu aprobarea guvernelor lor respective, vice-consuli și agenți consulari în orașele, porturile și localitățile cuprinse în arondismentul lor. Acești agenți vor putea să fie aleși fără discuțiune între Românii și Belgii, sau între cetățenii altor țări. Ei vor fi învestiți de o comisiune regulată și se vor bucura de privilegiile stipulate în acestă convențiune in favorea agenților serviciului consular, supunându-se la escepțiunile stipulate la art. 3 și 4. Art. 9. Consulii generali, consulii, vice-consulii și agenții consulari vor avea dreptul de a se adresa la autoritățile administrative sau judiciare, fie, în România, ale Statului, districtului sau comunei, fie, în Belgia, ale Statului, provinciei sau comunei, în totă întinderea arondismentului lor consular, pentru a reclama in contra oricărei infracțiuni a tractatelor sau convențiunilor existente între România și Belgia și pentru a protege drepturile naționalilor lor. Dacă nu se va da satisfacere reclamațiunei lor,cișii agenți vor putea, in lipsa unui agent diplomatic al țărei lor, să recurgă direct la guvernul țărei lor, în care’și exercită funcțiunile lor. (Fine pe numărul viitor), tuelile pe cari le-a făcut (9 milione de ruble) ea da, pe cât se pare, Chinei, provinciele Dzungaria și Kaldja. Dar China ’și deschisă porțile sale comerciului rus; ea va construi un drum de fermergând de la Peking la provinciele asiatice ruse : iată faptul important. Se vede deci că Rusia nu neglijază nimic în Orent pentru a intinde acestă influență comercială care face bogăția națiunelor. CRONICA ESTERNA Husia. O telegramă din Petersburg, cu data 13, adresată „Gazetei de Colonia” spune : «O întrunire a consiliului de miniștri a avut loc acum câteva zi de la împăratul, la Gatchina, pentru a hotăra cum trebue să lucreze în privința marelui duce Nicolai Constantinovici și a părintelui seu, marele duce Constantin. Nu se știe încă ce decisiune s’a luat. «S’a aflat că nihiliștii aveau intențiunea a publica, filele acestea, o nouă proclamațiune privitore la condemnarea celor șasă persane implicate in atentatul de la 13 mart. «Esecuțiunea celor șăsi condemnați va avea loc joi sau vineri." De altă parte, o depeșă din Berlin, adresată Ziarului „Standard", spune că Țarul ar fi dispus a acorda viața asasinilor cari au fost condamnați la morte, numai cât să cără ei înșiși acestă grație. — O altă telegramă din Petersburg anunță că execuțiunea indivizilor implicați în asasinatul Țarului a avut loc vineri 15 (3) april pe piața Semenoff. Ea s’a terminat la Zece ore. In timpul esecuțiunei lui Michaeloff frânghia s’a rupt de doua ori. Pe piața Semenoff și în stradele vecine mulțimea era enormă. Ordinea n’a fost turburată în nici o parte a capitalei. Ilessa Hellmannn fiind însărcinată execuțiunea sa a fost amânată pănă după ce va naște. Albania. Știrile din Scutari anunță că a isbucnit o insurecțiune în tot nordul Albaniei. Derviș-Pașa și Ali-Bey au plecat spre Uskub; 15,000 Albaneji au plecat spre întîmpinarea lui Derviș. Pristina, Dibbrea și Vuncinterno trimit remforturi la Prizzend. Italia. După cum anunță o telegramă din Roma, circulă zgomotul că combinațiunea tinzind a face să participe la noul cabinet toți șefii stângei întimpină dificultăți în urma refusului persistent al d-lui Cairoli de a intra în combinațiune. Cu tot acest refus d. Cairoli a promis a sprijini eventualminte un minister al stângei. Situațiunea ’i nesigură. — Diarul «Italia” Zice că din causa refusului d-lui Cairoli, a d-lui Depretis și a altor șefi a’i stângei s’au rupt tóte negocierile. D. Zanardelli a plecat la Brescia. Un mare număr de deputați au rugat pe d-nii Crispi și Nicotera a menținea acordul în stânga. Nu se știe decisiunea regelui. E sigur că situațiunea a devenit dificilă. S’au expediat telegrame pentru a invita pe d. Zanardelli a se întorce la Roma. Regele a conferit, în dimineța Zilei de 14, cu d-nii Cairoli, Depretis și Farius. Algeria. O depeșă din Bone spune că la Bandon, aproape de Bone, s’a arestat și s’a dat în mânăle justiției un Italian prins în flagrant delict de vindere de praf la indigeni. Tunis. Depeșile cari vin din Tunis spun că beyul persistă mereu în refuzul său de a coopera la pedepsirea Krumirilor, dar că a declarat că trupele tunisiene vor păstră neutralitatea și nu se vor lupta contra Francesilor. < — O depeșă din Tunis, in data de 12 april, publicată de Ziarul „Diritto” spune următorele : Porta a telegrafiat beyului, ca răspuns la depeșa sa, că ea aprobă măsurile luate de beyul pentru a restabili ordinea pe frontieră. Liniștea pe frontieră n’a mai fost tulburată. Se crede că operațiunele militare vor incepe abea peste câteva zile. In ziua de 13 april, la patru ore toți consuluii străini s’au întrunit la consulatul Franciei. Asia-centrala, Marukissar, fortul cel mai înaintat de pe drumul de la Merv, a fost surprins și luat de Turkomani. Intrega garnizana rusă a fost masacrată. O depeșă din Petersburg, adresată Ziarului «Daily News, asigură că generalul Skobeleff ar fi reluat drumul Turkestanului, pe drumul Askaradului. Ultimele știri de la el sunt datate din Kelu. Generalul Kuropatkine a ajuns cu colona sa la Turpikkala, la 10 mart, după ce a perdut în drum 500 de cămile. Generalul Skobelef anunță că un ofițer tânăr a făcut asemenea drumul de la Geoktepe la Kiva. Calea ’i liberă. Africa australă. Colonelul Langon, administratorul Transvaalului, și generalul Clarke, comandantul trupelor coloniei de la Cap, care operază contra Basutosilor au sosit la Newcastle. S-au stabilit comunicațiuni heliografice de la Pretoria la Newcastle. Nu există intențiunea de a restabili telegraful la Pretoria. CHINA DESCHISA. Sub acest titlu, Ziarul «le Globe” publică următorele : Acordul care s’a produs de curând între Rusia și China e un fapt care merită atențiune. Marquisul de Tseng a închiet la Petersburg un tratat de pace care a i substituit convențiunei nereușită la Livadia. Se știe că respingerea acestui din urmă tratat a făcut să fie închis Chun-How, plenipotențiarul chinez desaprobat de guvernul său. Chun-How chiar a fost condamnat la morte , răsboiul părea iminent. Ințelegendu-să cu marquisul de Tseng, Rusia a probat o mare iscusință. Pentru o indemnitate minimă în raport cu cheL CURIERUL TH. BALASSAN. CRONICA LOCALA *** (Te-Deum). Astăzi, mercuri 8 april, fiind aniversara Majestăței Sale Regelui, se va celebra la Mitropolie un Te-Deum, la care vor lua parte tote autoritățile civile și militare precum și trupele din garnizonă. *** (Permutare). Cu regret anunțăm cititorilor noștri că d. Jacobson, consulul Rusiei la Iași, fiind chemat intr’o funcțiune mai înaltă, va pleca din mijlocul nostru. D. Jacobson, în timpul cât a stat între noi, a știut să’și atragi simpatiele tuturor celor cari’l-au cunoscut, și plecarea d-sale va fi regretată de toți. *** (Plecare). D. General Racoviță fiind permutat in Dobrogia, in locul d-sale va veni comandant al divisiei IV d. general Cerkez. Pănă la sosirea noului titular, comanda divisiei IV a fost încredințată d-lui colonel Boronescu, comandantul Reg. XIII de dorobanți. Duminică, d-nii ofițeri superiori din garnisona Iași au dat un banchet de adheu, in localul otelului Glantz, d-lui general Racoviță, care in curând va pleca la noul d-sale post. *** (Onoare musicală). Vineri, April, sara, am avut iarăși deosebita plăcere de-a asculta producțiunile musicale, piano și cor, ale elevelor din Pensionatul de Domnișore al D-nei Rumpel. Ca totdeauna, execuțiunea și de astă-dată a dovedit, cătă importanță se dă culturii musicale in acest institut și cătă perseverență pune D. profesor Rumpel intra deșteptarea și mobilarea gustului pentru această frumoasă artă. Și într’adevăr, ori cât să fie cineva de rezervat, trebue să mărturisească că atât in privința metodei și a exercițiilor pregătitore pentru piano și cant, cât și în privința alegerii bucăților ce se pun in programele producțiunilor, învățământul din Pensionatul de Domnișore este serios in totă puterea cuvântului. Considerând execuțiunea în special, am observat la elevele care s’au produs două calități principale ce se cer de la musicant: precisiunea și siguranța pe de-o parte, și pe de altă parte unde se execută, terpreta lui ceea ce ni s bită, este restitul musica Dacă socotim acest fel de și cu căte armic noi în forma, ori cineva î corală din P< pietate pentru ceea ce ițime seriosă de a ține composițiunii. Dar o însemnătate deose se cultivă in acest ins nume cântarea in cor, ie bine-făcătoare are pra educațiunii chiar, cineva a se lupta la pentru cor, desigur istrucțiunea cea solidă le Domnișore. iubitor de musică. *** (O disposițiune galantă și prudentă). Guvernul actual cu inițiativa chiar și a Camenilor, având în vedere că cea mai mare parte din funcționari și particulari din lipsa de mijloce, nu’și-au văzut incă Capitala Țerei lor, s’a decis se zice că cu ocasiunea incoronărei Regelui nostru, care probabil va ave loc in Ziua de 10 Maiti, să dee trenul gratis, pănă in București și înapoi, pentru funcționari, și redus la costul jumătate pentru particulari. Dacă în adevăr această disposițiune va deveni o realitate, noi felicităm din inimă pe inițiatorii acestei sublime idei, căci este bună din orice punct de vedere, amintindu-ne de pe acum câte cunoștinți nouă au să se facă, câte întâlniri nerevăzute de mulți ani, câtă înfrățire și afecțiune are să reiase din acestă întrunire in Capitala țerei a tuturor funcționarilor și particulărilor Români. O Zi, în fine, care va remâne memorabilă oricăruia se va afla la București. Așteptăm dar să vedem positivul spre a putea publica dalarurile. (Vacanțiere) atât la tribunale cât și la sculele din orașul nostru au inceput de sâmbătă, și vor ținea pănă luni la 20 april. Rugăm pe onorabilii noștri abonați cari vor veni in Iași pentru a-și aduce copii să binevoiască a profita de ocasie și a ne onora și pe noi cu visita d-lor pentru a achita sumele ce ne datoresc, fiind astfel în profit atât d-lor cât și noi. *** (Ape 1). Ne mai fiind decât numai câteva zile până la sf. Gheorghi, apelăm încă o dată la inimele generose, cari totdeuna au probat că lașul nu este lipsit de dânsele, a oferi fiecare obolul seu pentru a veni in ajutorul d-șprelor Olga Neculau și Eufrosina Pavlov, pentru a se putea realisa un mic capital care să le permită a’și plăti chiria unei magazii și a’și cumpără o mașină ca astfel să potă deschide un atelier de croitorie pentru dame. Suntem siguri că, ca in totdeauna, inimile generose nu vor lipsi și de astă dată, și vor veni in ajutorul acestor tinere maistre românce, încurajându-le a urma cu bărbăție pe modesta dar onesta cale pe cari au apucat. Totodată, mulțumim generoselor persone cari au contribuit pănă acum pentru ajutorarea numitelor d-șpre, și le anunțăm cu plăcere că deja magasia pentru atelier s’a găsit și s’a și plătit o parte din chirie. Bazându-ne pe singuința d-șorelor Olga Neculau și Eufrosina Pavlov, promitem cititorilor noștri că nu’i vom mai face să citescă la Sf. Dimitrie alte apeluri in favorea d-lor. La finit vom da o dare de samă generală. Inserțiuni si reclame. Domnule Redactor, Blamul ce mi se aduce prin ziarul D-vostră No. 36 din 27 martie (8 April) 1881 după cum cred eu nu poate să fie de la niște persone onorabile decât de la niște persone cari au avut avere venită fără știrea lui Dumnezeu și cheltuită cu știrea și vroința dracului, și acum renase a căuta prin acel mijloc de a se folosi de ocazie a ma înlocui spre a’și primi salarul de 550 franci spre a nu muri de fóme pe care după ce le voi dovedi din manuscriptul ce D-vostră trebui sa’l aveți spre justificare, îi voi trage la respundere. Costachi Ocneanu. Se sitămăna financiara Piețele nóstre, a căror busolă este mai intotdeauna piețile mari din Europa, Zice „Curierul Financiar,“ au manifestat și ele în Zilele din urmă frecare animațiune. Cursurile in majoritatea lor s’au menținut ferme, atingând touri cari nu lasă nimic de dorit. Renta română 5%, cotează fără cupon 84. 6% la drum de fer se caută la Berlin cu 98,75, cu perspectiva de a atinge îndată perul. 6% Rural a atins deja un moment acest ton dar a recăzut la 98,50 detașăndu-se cuponul. Domenialele 8 °/? Botez artificial 107. Obligațiele Pensiunilor variez intre 206—215. Scrisurile fonciare rurale sunt în ajun de a atinge domenialele ; ele cotez deja 106. Fondările urbane se caut cu 100. Inprumutul 8 °/C al Comunei Bucuresci face 106 Loturile municipale 281.. Acțiunile Băncii Naționale a României au realizat progrese însemnate. De la 573 unde le am lăsat sâmbăta trecută, ele s’au urcat la 630, oferind o primă de 130. Această urcare nu este căt de puțin estraordinară. Ea se justifică prin următorul fapt: Camera a votat un proiect de lege prin care Casa de depuneri și consemnațiuni e autorizată a face împrumuturi la particulari și pe deposite de acțiuni ale băncei Naționale, iar statul le va primi asemenea ca garanție la casele sale. Această disposițiune legislativă, având de scop a mobilisa capitalele plasate in acțiuni de ale Băncei Naționale, în destul de bine garantate prin stocul metalic ce le reprezintă la Bancă, nu pote fi decât din cele mai bine venite. Ea e pe de o parte folositare Casei de Depunere, care-și pote împrumuta fondurile sale disponibile pe garanția unor efecte solide ca actele Băncei Naționale, cari promit o bună dividență, iar pe de alta face a se da o mai mare preferință acestor acțiuni ale Băncei. Resultatele salutari ale acestei legi s’au și manifestat indată prin urcarea cursului acțiunilor Băncei, urcare pe care o semnalarăm act. Acțiunile Băncei României cotez invariabil 320 . Dacele fac : acțiuni moi 500 ; acțiunile vechi 260; Româniele 100. In căi ferate avem : Acțiunile 67 ; Obligațiele ; (Schuld ver-schreibungen) cotez la Berlin 102/ Diferența intre aur și argint continuă in saptămâna aceasta a se menține in limite moderate ; aurul cotează V2% contra argintului. Schimbul face : Paris 98,80; Berlin 12272; Londra, 15,0674. Tablou de pădurile ce sunt în vânzare pe coruptul d-Ior antreprenori, pentru neplata arendeei, conform condițiunilor contractului IAȘI Mercari 8 (20 April ) 1881. No. 2 și 3, în întindere fie-care de câte 9 fălci, 57 prăjini și 12 stj. patrați, arendată falcea cu lei 810. D-lui Aleea Popovici, garanția ce trebue depusă la licitație este de lei? 2623, periodul arendărei 1879—1882 ; aceste parchete se vând cu condițiile generale publicate în „Monitorul“ No. 130, din 1879 și cu cele speciale din cel cu No. 6, din 1880, Județul Vaslui. 6. Pădurea Mărășeni, de pe moșia Mărășeni, plasa Stemnicu, parchetul No. 5, în întindere de 3 fălci și 46 prăjini, arendată falcea cu lei 270, D-lui G. Andrei; garanția provisorie ce trebue depusă la licitație, este de lei 322, periodul arendărei 1876—1881, acest parchet se vinde cu condițiunile generale și speciale, publicate in „Monitorul oficial“ No. 222, din 1876, Județul Tutova. 7. Pădurea Cruceanu, de pa moșia Cruceni, pl. Târgul, parchetele No. 1, 2, 3, 4 și 5, în întindere fie-care de câte 2 fălci și 40 prăjini, arendată falcea cu lei 1000, D-lui N. Petrovici, garanția provisorie ce trebue depusă la licitație este de lei 958, periodul arendări 1876—1881; aceste parchete se vând cu condițiunile generale și speciale, publicate in Monitorul No. 222, din 1876. Pădurile ce se vor licita in Bocșani, localul prefecturei Putna. Județul Putna. 1. Pădurea Mera, seria I, de pe moșia Mera, pl. Gârlele, parchetele No. 2, 3, 4 și 5, cel cu No. 2, și 3 în întindere fiecare de câte 15 fălci, cel cu No. 4 și 5 de câte 20 fălci, cu arendă anuală de lei 5.775 D-lui Ștefan Dimitrescu, garanția provisorie ce trebue depusă la licitație este de lei 1925, periodul arendărei 1879-1884, aceste parchete se vând cu condițiile publicate în „Monitorul oficial“ No. 130, din 1879, și cu cele speciale din cel cu No. 218, acel an, Județul Tecuciu. 2. Pădurea Corbeasca, de pe moșia Corbeasca, parchetele No. 4 și 5 în întindere fiecare de câte 6 fălci și 27 prăjini, arendată falcea cu lei 252 d-lui loan I. Pastia, garanția provisorie ce trebue depusă la licitație este de 2272 lei, periodul arendăriei 1877-1882 ; aceste parchete se vând cu condițiunile generale și speciale publicate în „Monitorul“ No. 126, din 1877. 3 Pădurea Țepoaia, după moșia Țepoaia, pl. Zeletinul, parchetele No. 4 și 5, în întindere fie-care de câte 2 fălci și 16 prăjini, arendată falcea cu lei 260 D-lui Iane Iacomato, garanția provisorie ce trebue depusă la licitație este de lei 191, periodul arendărei 1877- 1882; aceste parchete se vând cu condițiile generale publicate in „Monitorul“ No. 126, din 1877 și cu cele speciale din cel cu No. 225, din acel an, Județul Bacău. 4. Pădurea Plopu, de pe moșia Plopu pl. Taslău-de-Sus, parchetele No. 2, 3, 4 și 5, cel cu No. 2, în întindere de 11 fălci, 46 prăjini și 20 stj. patrați, cel cu No. 3, de 11 fălci, 22 prăjini și 35 stj. patrați, cel cu No. 4 de 11 fălci, 16 prăjini și 33 stj. patrați, și cel cu No. 5 de 11 fălci, 15 prăjini și 12 stănjini patrați, arendată falcea cu lei 231 d-lui Nicolae Orman, garanția provisorie ce trebue depusă la licitație este de lei 892, periodul arendărei 1879-1884 ; aceste parchete se vând cu condițiile generale publicate in „Monitorul oficial” No. 130, din 1879 și cu cele speciale din cel cu No. 218, din acel an. Pădurile ce se vor licita la Iași in localul prefecturei județului Iași, Județul Iași. 5. Pădurea Probota-Ciulinesci, de pe moșia Ciulinesci-Virugeni, plasa Turia, parchetele Fabricațiunea Zahărului in România. Campania zahărului din 1880 în România, a fost mult mai producătare decât in anii precedenți. Singură fabrica de la Ghiula, proprietate a principelui Neculae Bibescu, a transformat, in timpul dela Septembre pănă la 5 Decembre 1880, 9,600,000 chilograme sfecle, din cari s’a estras zaharu rafinat: 480,000 chilogr. (C. Fin.) * Importul pe gura Sulinei in 1880.—O relațiune oficială a serviciului sanitar al gurelor Dunării, dă următorele cifre asupra mărfurilor importate prin Gura Sulinei in cursul anului 1880 : Primul loc îl ocupă cărbuni de lemn in cantitate de ocale 880,700, apoi untul de lemn cu 580,916 oca; maslinile cu 410,300 oca; icrele 241,260 oca; roșcovele 171,600 oca; cărbuni de pământ 64,714 tone; gaz 26,000 oca; vina 19,850; pește sărat 19,960; săpun 38,700; unt de pește 15,000 ; gudron 17,000; ceapă 24,500; lemne de foc 17,425 celtii ; sare 10,148 tone; fer 8164 tone; lemne de construcție 1430 bucăți; usturoiu 2300 oca; cărămidă 4598 tone; semințe de anison 1750 oca; fructe 1670 tone; orez 1254 tone; diverse mărfuri 72,461 și alte producte secundare in forte mici cantități. (C. Fin.) * saluta principele moștenitorii militare. Vineri va sosi la (lângă Viena) unde va fi Starea Sa, de prințul Rudolf Jenei, care-i va presenta una capitalei. Prințesa pleca de •ana, unde o așteptă și sa P.n. mții prințului moștenitor s’a stabilurmător : Joi în 5 maia sosește tefania în Salzburg, unde o va în Rudogar a salutat și de na • buche, în ;; 1 acolo la Sch Iută 1rătasa și familia imperatencă. Sa . plecă într’o trăsură de gală cu cvartirul ei la Therasianum, acomp .d at de mama sa și de damele de . Sâmbătă sare este soarea la palat. Duminică va ave loc o serbare poporală grandiosă in Prater. Luni urmeză intrarea festivă de la Theresianum in palat. Lângă trăsura finanțaților princiari, va merge calare comandantul orașului Viena. La podul Elisabetei primarul va saluta pe princesa și conductul va merge apoi peste Ringstrasse la Bellaria și de aci in palat, unde va descinde princesa, intimpinată fiind de impărătesa și de damele de la palat. Sara va fi iluminațiune festivă a intregei capitale. Marți se va celebra cununia, îndată după cununie părechia princiară va întreprinde o mică călătorie. După vre-o 8 zile, adecă pe la 20 mai, va sosi prințul Rudolf cu consorta sa in Buda Pesta. Regele și Regina Belgiei vor asista nu numai la festivitățile cununiei, ci vor lua parte și la intrarea festivă a prințului Rudolf și a Princesei Stefania in Praga și in Buda Pesta. (G. Trans.) * (O crimă in Ungaria). — Cetim în „Sremdemblatt* din Viena : „Soția unui proprietar din Tarjan (Ungaria), domna Paul Wig, trăiea in concubinat cu un tenor țeran din acestă localitate. Vineri sara, întorcendu-se de la o intervedere ce avusese cu iubitul ei, observă, că soțul seu dormea. Decisă a’l ucide, femeea lua o cartușă umplută cu dinamită ce’și, procurase de mult timp, o așeză sub patul unde dormea nefericitul bărbat și’i dete foc. Efectul produs in urma esplosiunei fu îngrozitor. Patul și tavanul camerei fură asvărliți în aer. Corpul lui Paul Wig ajunsese într’o stare ce nu se póte descrie. Capul și mâna dreptă erau despărțite de trunchiul corpului. Femeea și cu amantul ei au fost arestați îndată.* (Telefonul și parlamentul englez.) Post-office din Londra a pus la disposițiunea membrilor parlamentului britanic un fir telefonic, care legă domiciliul fiecărui membru Parlamentului cu sala de ședințe. Acestă malstalare a costat pe fiecare representant suma de 1000 lei. Astfelin deputații vor putea de acum să urmărescă desbaterile parlamentului fără a-și părăsi odaia, și, când va fi trebuință, vor mai pute întrerumpe pe oratori și face interpelații fără mare ostenila. * Din Seghedin se telegrafiază, că apa a crescut el astfel, incât acuma stă mai sus decât pe timpul catastrofei. Stavilele abia mai pot resista. Mai multe sute de lucrători sunt permanent ocupați cu repararea gâturilor. Orașul Ciongrad a fost amenințat de o catastrofă mare, într-o parte a orașului a și intrat apa.