Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-01-16 / nr. 6
Xi Anul al 9-lea No. 6. IASSI, Vineri 16 (23 Ianuarie) 1881. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.......................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, răndul 60 b. SCĂRI LOCALE * 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Un J ¥i 24$ bani Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudol Mosse Seilerstatte No. 2. Wien, Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. UnilV. 3 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a.len.d.a.r-u.1 Septa, xxi a, xi e i J5 TIL VRGH_________ZIUA__________________PATRONUL ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | ZIUA | PATRONUL ZILEI Răs. Soar. Apusul Soar. Ianuarie ■ * ‘ Ianuarie ’ ' 11 Duminică Cuv. Păr. Theodosiu chinovarcul 23 Duminică Loar Măriei 7—28 4—57 12 Luni St. Marc. Tatiana Capei la Episc. Are. . r . , 24 Luni Timpolevi 7—27 4—58 13 Marți S. S. Mart. Ermijei Stratonic. La 12 Ianuarie 5 orem. sara. 25 Montoare 1. Pav. 7-26 4-59 14 Mercuri Cuv. P. P. cei uciși in Sinai și Rast. patraru din urmă cu zăpadă și gol, 26 Mercuri Policari 7—25 5— 1 15 Joi Cuv. P. P. Pavel Tibeul și loan Colibașul 27 Joi loan Chris. 7—24 5— 2 16 Vineri închinarea einst,lanț al Sf. Apost. Petru 28 Vineri Carol cel mare 7—22 5— 4 _______17 ___ Sâmbătă_______ Cuv. Păr. Antonie cel mare.________________ 29 Sâmbătă Valerie ______7—22__________5— 6 Avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, profesore la facultatea juridică, fost procurore de tribunale, supleant și membru la curtea apelativă de Iași, imbracioșând urăși profesiunea sa, se pune la disposițiunea publicului in calitatea sa de avocat, aflăndu-se în tote filele la biuroul seu din strada Golia casele Ghica Lepadatu, de la 8—11 ore ante-meridiane, și de la 4—7 ore post-meridiane. «/. Am Catargim Inginer otarnic are onore de a înștiința pe onorabilul public că s’a stabilit in Iași și că se insercinează cu orice fel de lucrări de inginerie, arhitectură etc. (12) Strada 40 Sfinții , Aj O V JE AJ A JE Un piano este pus la Lotărie a cărui produs se va întrebuința pentru o facere de bine. Biletele se află depuse de vendare și la Redacțiunea „Curierului“, cu prețul de doi lei noi unul. Vom anunța prin faea nostra tragerea rotăriei care va avea loc în Bacău, precum și numărul câștigător.__________________________ MOȘIA DUMBRĂVENII din județul Botoșeni cu zece cotune a ei imparțându-se in trei părți se dă in arendă pe șase ani de la Sf Gheorghi 1882 sau in total sau in părți. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa chiar acuma la Proprietate pe flisa moșie, Mijlocitori (Vermittler) nu se priimesc. 2006. ESTE CEL MAI BUN [SAPON öE GLYCERIN DE LA Franz Maria Farina Glockengasse No. 4711 in Colonia. cele Se găsește la toate magasies mari, farmaciști și la ci I d’intei friseri. (448—12) BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presă: ZE5 TI 8 au Henric IV și Lansquenetul traducere de GEORGE C. STAMATOPULO. Se află de vânzare la tipografia Th. Balassan. Prețul 1 leu nou. TELEGRAME Roma 25 ian. Guvernul grecesc a informat pe agenții sei din străinătate că propunerea Porței pentru intrunirea unei conferențe la Constantinopol este mai defavorabilă Greciei decât chiar arbitrajul. Guvernul grecesc a ordonat agenților săi de a exprima această idee guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. Londra 25 ian. Ziarul „Times“ crede a ști că conferența ambasadorilor se va întruni la Constantinopol, peste vre-o cinci sau șase zile spre a da o soluțiune împăciuitoare diferendului turco-grec. Probabil că Ianina și Metzovo vor rămânea Turciei iar Grecia va obținea Larissa cu un teritoriu hotărnicit in mod strategic. Londra 25 ian. Noua circulară a d-lui B. de St. Hilaire din 7 ian, publicată de „Morning Post“ demonstrează că congresul din Berlin conservat un carnctr mijlocitor care a nu aducea nici o atingere suveranității Turciei. Conferența din Berlin nu putea trece presta mandatul congresului. Conferența sa, a făcut decât să preciseze fruntaria. Europa dădea numai un sfat celor două părți interesate. Ar fi deploribillice ministrul de externe francez ca pacea lumei să fie compromisă de catre Grecia cărea Europa i-a dat atâtea probe de interes. Viena 25 ian. Dl. Taufe respunnând la interpelarea d-lui Klodenwart anunță o serie de proiecte de legi ce va supune Reichstagului Ș Dietelor țintind la îmbunătățirea situației populațiunei agricole. Această declarație este primită cu vii aplause. Roma 25 ian, „ bitte“ desminte in mod absolut știrba dată ori cum că ar fi transferit Miccio de la Tunis la Alexandria, și de Martino la Marsilia. Se zice că meetingul in favoarea sufragiului universal ar fi amânat. Ultimele știri telegrafice din Scutari desmint sgomoiai ca Suger albaneză ar avea întențiunea de a cere de la Portă autonomia administrativă a Albaniei, și că in caz de refuz ea se va alia cu Grecia. Puterile n’au luat incă nici o decisiune relativă la propunerea intrunirei unei conferenți la Constantinopol î. Paris 26 ian. Toate puterile au aderat in principiu la propunerea cuprinsă in ultima circulară a Turciei. Puterile negociează asupra procedurei de urmat. Londra 26 ian. In camera comunelor deputații irlandezi fac obstrucțiune. Ședința va ținea poate astăzi toată ziua. S’au luat măsuri spre a se protege casarmelă din Londra. A Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50\ Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. semine și la Liverpool s’au luat măsuri contra încercărilor din partea fenoanelor. CRONICA INTERNĂ ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 13 Ianuarie 1881. Camera presidată de d. Leca presenți 90 deputați, ședința se deschide la oara 1 și juni. Dl. C. Cerkez anunță guvernului o interpelare relativă la nedreptatea ce se face profesorilor scoalelor primare din Iași cari sunt siliți a plăti din propriele lor mijloace pe servitorii scoalelor. Dl. Ionescu desvolta interpelarea sa adresată ministerului de resbel, cerând să se publice raportul oficial relativ la operațiunele armatei române in Bulgaria. In urma respunsului dl. ministru de resbei care zice că o comisiune lucrează la documentele ce se vor publica in curând, camera trece la ordinea lilei. Dl. Schiller desvoltă interpelarea sa relativă la dificultățile pe cari le rafiO Arîn frîiY ^^y noroiuluîi, punând carantine și sporiri de taxe vamale. Ministrul de externe respunzând in privința sporirei factelor de vamă (zice că pănă la 1879 România se bucura de privilegiul națiunei celei mai favorizate și plătea numai un florin de cap de vită. Convențiunea insă expirănd între Austria și Germania la 1879, România a reintrat în tariful general care este de 2 florini de cap de vită. In cea ce privește carantina ministrul (zice că fiecare stat are dreptul de a lua mesujele pe cari le va crede de cuviință pentru poliția sanitară ; guvernul continuă totuși negocieri spre a obține ca măsurele să fie pre cât se va putea mai ușoare. D-nii Aurelian, Sefendaki și Isvo ranu susțin interpelarea, camera trece apoi la ordinea lilei. Se dă cetire raportului asupra alegerei d-lui Nacu, de deputat colegiului al II-lea de Ilfov. Dl. N. Ionescu zice că guvernul a ingerat alegerea. Dl. ministru de interne combate această aserțiune. In urma unei mici discuții președintele proclamă pe d. Nacu deputat. Ședința se ridică la 5 oarecuni. Ședința de la 1A ianuarie 1881. Camera sub președința d-lui Lecca, presenți 87 deputați. Se dă cetire raportului asupra alegerei d-lui Hasnaș ca deputat al colegiului al 4-le de Dorohoi. Se depune la biurou o protestare subscrisă de cinci deputați contra acestei alegeri. Protestarea e bazată pe argumentul cum că demisiunea din postul de prefect a dl. Hasnaș nu a fost publicată in „Monitorul Oficial“ cu 15 zile înainte de alegere. După esplicările date de catre ministrul de interne și de d. președinte ai ooomului untre miniștrii, protestarea pusă la vot sa respinge cu voturi, contra 28. Dl. Hasnaș este apoi proclamat deputat. Dl. C. Cerkez desvoltă interpelarea sa relativă la donațiunea de zece milioane făcută comunei Iași și refuzată de către consiliul comunal al acestui oraș. D-nii Leca și Mărgăritescu susțin că guvernul trebuia să disolve acel consiliu rebel și să nu permită de a se refuza aplicarea unei legi votată de camere. Dl. prim ministru zice că dacă camerile ar fi fost atunci d-sa ar fi propus constituirea unui comitet care să administreze această donațiune. Nu a disolvat consiliul comunal din Iași CURIERUL (TH. BAISSAN) FOILETON Alexandre Buman. RESBOIUL FEMEILOR. _ ____ (Urmare). — Vei fi un dobitoc, căci tu trebue să fi având frecare manieri particulare de a bate, mulțumită cărea nu se lasă deloc afară un om galant; dacă nu este altfel,f sunt un gentilom care merită a fi plâns că am in serviciul seu un mișel ca tine. — Am una, domnule,lisă Castorin cu aerul seu cel mai măreț. Bat mai întâi două lovituri în intervale egale, pe urmă o a treia... — Nu te întreb in ce mod bați la poștă, puțin îmi pasă, numai să-ți deschidă. Placă dar, și, dacă ești surprins, mănâncă hârtia, căci altfel îți voiu tăi urechile când te vei întorc. Castorin plecă ca fulgerul. Insă, ajungând jos la scară, el se opri și vârâ scrisarea in turetca ciuboței sale; pe urmă, eșind pe parta de din dos și făcând un lung cerc, trecu prin crânguri ca o vulpe sărind tufișurile ca unepure, ajunse la porta și bătu după maniera particulară pe care o explicasă stăpânului seu, și care avea atâta energiei încât la minut porta se deschise. După zece minunte, Castoria se reîntorrsă fără a i se întâmpla nimic zea, și anunță stăpânului seu că scrisorea era dată domnișorei Nanou. j Candles întrebuința să acele zece minunte a’și leapădă mantaua, a’și pregăti halatul, și a face să i se pregătescă masa. El ascultă cu o mare mulțumire raportul domnului Castorin, sedusă de făcu un tur prin bucătărie dând cu voce tare ordinele sale pentru nopte, și căscând peste măsură, ca un om ce așteptă cu nerăbdare momentul de a se culca. Acesta manoperă avea de scop, dacă ducele d’Épernon îl pândea, a’l înștiința că intențiunea baronului nu fusese nici o dată de a părăsi oțelul, in care venise ca simplu călător, care cerea o cină, și un pat. In adevăr, acest plan obținu resultatul ce și-i promitea baronul; un fel de țeran care bea in colțul cel mai întunecos al camerii chemă pe băutul de la otel, plăti contul seu, se sculă și eși fără afectațiune. Candles îl urmă pănă la ușă, și îl vădu îndreptându-se spre tufiș; după zece minunte, ei au lipașii mai multor cai cari se depărtau ; cursa era ridicată. Atunci baronul reintră, și, cu spiritul liniștit cu totul din partea Nanonei, el nu se mai gândi decât a petrece sara cât se va putea mai bine: în consecință, el porunci lui Castorin a pregăti cărți și table, și după acesta să mergă să întrebe pe vicontele de Cambes dacă vroește a’i face onorea de a’l primi. Castorin se supusă, însă el găsi pe pragul camerei un om bătrân, care ținând ușa d’abea întredeschisă, respinsă la complimentul său cu un aer forte mojic: — Cu neputință pentru moment, domnul vicomte este in afaceri. — Forte bine,lisă Candles, voi aștepta. Și, fiindcă au lisă un mare vițel in bucătărie, el se dusă pentru a omorâ timpul, să vadă ce se întâmplasă în acestă importantă parte a otelului. Rândașul de la bucătărie venise mai mult mort decât viu; la o cotitură a drumului, el fusese oprit de patru omeni cari îl cercetasă despre scopul preumblării sale nocturne, și cari, aflând că el se ducea să ducă cina domnei de la casa isolată, îl desbracasă de boneiul seu, de bluza lui cea albă și de pestelcă, cel mai tânăr dintre ei să îmbrăcă cu hainele lui, luă panerul cu mâncare îl pasă pe cap și plecă cătră căsuță. După zece minunte el se reîntorsă, vorbi câtva timp încet cu acel ce părea că era șeful lor. Pe urmă dădu înapoi hainele biutului îi pasă panerul pe cap și îi dădu o lovitură cu piciorul în dos pentru a’l îndrepta pe drumul ce trebuia să’l urmeze. Sermanul băut nici nu cerea mai mult. El plecă alergând, și veni de călu pe pragul ușei mai mult mort decât vin de spaimă, și de unde acuma îl rădicau. Acestă întâmplare era cu totul neînțelesă pentru totă lumea, afară de Candlles; însă fiind-că el n’avea nici un motiv a da explicațiuni, lasă hotelier, băut, slujnici, bucătari și rândaș să presupue ce le va plăcea in privința evenimentului, și el se sui la vicontele, și, presupunând că cea întăi cerere pe care o făcuse prin mijlocirea lui Castorin îl scutea de o a doua cerere de același fel, deschisă ușa și intră. O masă iluminată cu două tacâmuri pe ea, era așezată in mijlocul casei, neașteptând pentru a fi complectă, decât bucatele cu cari trebuia să fie împodobită. Candles observă cele două tacâmuri și se înveseli. Cu tote acestea, vicomtele redându’l, se sculă cu o mișcare atât de bruscă incât lăsă să se înțălagă că visita sa surprinsesă pe tinorul gentilom, și că nu era de loc destinat pentru el, după cum gândise, al doilea tacâm. Acestă îndoială fu confirmată prin cele întăi cuvinte ce i se adresă vicontele. — Pot să știu, domnule baron, cărei nouă în tâmplări datoresc onorea visitei d-vóstre ? — Dar, respinsă Candles tulburat puțin de acestă neplăcută primire, unei întâmplări cu totul naturală. Mi s’au făcut fume. Am crezut că vă e fume și d-vostră. Sunteți singur, eu asemenea sunt singur, și voiam să vă poftesc să’mi faceți onorea de a cina cu mine. Vicontele privea pe Candlles cu o neîncredere văzută, și păru că încurcă orecare încurcată ca să’i respundă. — Pe onorea mea !lisă Candlles rîlind, s’ar putea zice că vă înspăimânt, sunteți óre cavaler de Malta? Sunteți destinat pentru Biserică, sau familia d-voatră v’a insuflat groza pentru Canolli ? Să vedem, la dracu! nu va voi perde într’o oră ce vom petrece-o împreună, fiecare câte la un colț de masă. — îmi e cu neputință să me cobor la d-vostră barane. — Ei bine, nu vă coborâți la mine. Dar, fiindcă eu sunt la d-vostră... — Mai mult încă peste putință. Aștept pe cineva. De astă dată Canolles nu mai știu ce să răspundă. — Ah! așteptați pe cineva ? Lisă el. — Da. — Pe credința mea,lisă Canolles după un minut de tăcere, mi-ar fi plăcut mai tot atât să me fi lasat a’mi urma drumul, ca riscul de a mi se fi întâmplat orice, decât a strica astfel, prin acest dispreț ce’mi aratați, serviciul ce’mi-ați făcut, și de care mi se pare că nu v’am mulțumit încă îndestul. Tânărul gentilom se înroși și se apropie puțin de Candles. — Bartă-mă, domnule!lisă el cu vocea tremurătore, înțeleg tata nepoliteța mea, și, dacă nu ar fi fost vorba de afaceri seriose, de afaceri de familie, de cari am a vorbi cu persona pe care-o aș-