Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-01-16 / nr. 6

X­­­i Anul al 9-lea No. 6. IASSI, Vineri 16 (23 Ianuarie) 1881. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.......................................40 fr.— INSERȚIUNI și­ RECLAME, răndul 60 b. SCĂRI LOCALE * 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Un J ¥i­ 24$ bani Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudol Mosse Seilerstatte No. 2. Wien, Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. UnilV. 3 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a.len.d.a.r-u.1 Septa, xxi a, xi e i J5 TIL VRGH­_________ZIUA__________________PATRONUL ZI­L­E­I TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | ZIUA | PATRONUL ZILEI Răs. Soar. Apusul Soar. Ianuarie ■ * ‘ Ianuarie ’ ' 11 Duminică Cuv. Păr. Theod­osiu chinov­arcul 23 Duminică Loar Măriei 7—28 4—57 12 Luni St. Marc. Tatiana Cap­­ei la Episc. Are. . r . , 24 Luni Timpolevi 7—27 4—58 13 Marți S. S. Mart. Ermij­ei Stratonic. La 12 Ianuarie 5 ore­­­m. sara. 25 M­ontoare 1. Pav. 7-26 4-59 14 Mercuri Cuv. P. P. cei uciși in Sinai și Rast. patraru din urmă cu zăpadă și gol, 26 Mercuri Policari­ 7—25 5— 1 15 Joi Cuv. P. P. Pavel Tibeul și loan Colibașul 27 Joi loan Chris. 7—24 5— 2 16 Vineri închinarea einst,­lanț al Sf. Apost. Petru 28 Vineri Carol cel mare 7—22 5— 4 _______17 ___ Sâmbătă_______ Cuv. Păr. Antonie cel mare.________________ 29 Sâmbătă Valerie ______7—22__________5— 6 Avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, profesore la faculta­tea juridică, fost procurore de tribunale, supleant și membru la curtea apelativă de Iași, imbracioșând urăși profesiunea s­a, se pune la disposițiunea publicului in calitatea s­a de avocat, aflăndu-se în tote filele la biuroul seu din strada Go­­lia casele Ghica Lepadatu, de la 8—11 ore ante-meridiane, și de la 4—7 ore post-meridiane. «/. Am Catar­gim Inginer otarnic are onore de a înștiin­ța pe onorabilul public că s’a stabilit in Iași și că se insercinează cu ori­ce fel de lucrări de inginerie, arhitectură etc. (12) Strada 40 Sfinți­­i , Aj O V JE AJ A JE Un piano este pus la Lotărie a cărui produs se va întrebuința pentru o facere de bine. Biletele se află depuse de ven­­d­are și la Redacțiunea „Curierului“, cu prețul de doi lei noi unul. Vom anunța prin faea nostra tragerea rotăriei care va avea loc în Bacău, precum și numărul câștigător.__________________________ MOȘIA DUMBRĂVENII din județul Botoșeni cu zece cotune a ei imparțându-se in trei părți se dă in a­­rendă pe șase ani de la Sf­ Gheorghi 1882 sau in total sau in părți. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa chiar acuma la Proprietate pe flisa mo­șie, Mijlocitori (Vermittler) nu se prii­­mesc. 2006. ESTE CEL MAI BUN [SAPON öE GLYCERIN DE LA Franz Maria Farina Glockengasse No. 4711 in Colonia. cele Se găsește la toate magasies mari, farmaciști și la ci I d’intei friseri. (448—12) BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presă: ZE5 TI 8 au Henric IV și Lansquenetul traducere de GEORGE C. STAMATOPULO. Se află de vânzare la tipografia Th. Ba­­lassan. Prețul 1 leu nou. T­ELEGRAME Roma 25 ian. Guvernul grecesc a informat pe agenții sei din străinăta­­te că propunerea Porței pentru intru­­nirea unei conferențe la Constantino­­pol este mai defavorabilă Greciei de­cât chiar arbitrajul. Guvernul grecesc a ordonat agenților săi de a expri­ma această idee guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. Londra 25 ian. Ziarul „Times“ crede a ști că conferența ambasadorilor se va întruni la Constantinopol, peste vre-o cinci sau șase­­ zile spre a da o soluțiune împăciuitoare diferendului turco-grec. Probabil că Ianina și Metzovo vor ră­mânea Turciei iar Grecia va obținea La­rissa cu un teritoriu hotărnicit in mod strategic. Londra 25 ian. Noua circulară a d-lui B. de St. Hilaire din 7 ian, pu­blicată de „Morning Post“ demon­strează că congresul din Berlin conservat un carnct­r mijlocitor care a nu aducea nici o atingere suveranită­­ții Turciei. Conferen­ța din Berlin nu putea trece presta mandatul congre­sului. Conferența sa, a făcut de­cât să preciseze fruntaria. Europa dădea numai un sfat celor două părți inte­resate. Ar fi deplori­bil­­lice ministrul de externe francez ca pacea lumei să fie compromisă de catre Grecia cărea Europa­­ i-a dat atâtea probe de in­teres. Viena 25 ian. Dl. Taufe respunn­ând la interpelarea d-lui Klodenwart anunță o serie de proiecte de legi ce va su­pune Reichstagului­­ Ș Dietelor țintind la îmbunătățirea situației populațiunei agricole. Această declarație este pri­mită cu vii aplause. Roma 25 ian, „ bitte“ desminte in mod absolut știrba dată ori cum că ar fi transferit M­iccio de la Tunis la Alexandria, și de Martino la Mar­silia. Se­­ zice că meetingul in favoarea sufragiului universal ar fi amânat. Ultimele știri telegrafice din Scu­tari desmint sgomoiai ca Suger alba­­­neză ar avea întențiunea de a cere de­ la Portă autonomia administrativă a Albaniei, și că in caz de refuz ea se va alia cu Grecia. Puterile n’au luat incă nici o de­­cisiune relativă la propunerea intru­­nirei unei conferenți la Constantinopol î. Paris 26 ian. Toate puterile au a­­derat in principiu la propunerea cu­prinsă in ultima circulară a Turciei. Puterile negociează asupra procedurei de urmat. Londra 26 ian. In camera comu­nelor deputații irlandezi fac obstruc­­țiune. Ședința va ținea poate astăzi toată­­ ziua. S’au luat măsuri spre a se protege casarmelă din Londra. A­ Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50\ Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. semine și la Liverpool s’au luat mă­­suri contra încercărilor din partea fe­­noanelor. CRONICA INTERNĂ ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 13 Ianuarie 1881. Camera presidată de d. Leca pre­­senți 90 deputați, ședința se deschide la oara 1 și juni. Dl. C. Cerkez anunță guvernului o interpelare relativă la nedreptatea ce se face profesorilor scoalelor pri­mare din Iași cari sunt siliți a plăti din propriele lor mijloace pe servito­rii scoalelor. Dl. Ionescu desvolta interpelarea sa adresată ministerului de resbel, cerând să se publice raportul oficial relativ la operațiunele armatei române in Bulgaria. In urma respunsului dl. mi­nistru de resbei care­­ zice că o comi­­siune lucrează la documentele ce se vor publica in curând, camera trece la ordinea­­ lilei. Dl. Schiller desvoltă interpelarea sa relativă la dificultățile pe cari le rafiO Arîn frîiY ^^y noroiuluîi, punând carantine și sporiri de taxe vamale. Ministrul de externe respun­­­zând in privința sporirei factelor de vamă (zice că pănă la 1879 România se bucura de privilegiul națiunei ce­lei mai favorizate și plătea numai un florin de cap de vită. Convențiunea insă expirănd între Austria și Germa­nia la 1879, România a reintrat în tariful general care este de 2 florini de cap de vită. In cea ce privește carantina ministrul (zice că fie­care stat are dreptul de a lua mesujele pe cari le va crede de cuviință pentru poli­ția sanitară ; guvernul continuă totuși negocieri spre a obține ca măsurele să fie pre cât se va putea mai ușoare. D-nii Aurelian, Sefendaki și Isvo­ ranu susțin interpelarea, camera tre­ce apoi la ordinea­­ lilei. Se dă cetire raportului asupra ale­­gerei d-lui Nacu, de deputat colegiu­lui al II-lea de Ilfov. Dl. N. Ionescu­­ zice că guvernul a ingerat alegerea. Dl. ministru de interne combate a­­ceastă aserțiune. In urma unei mici discuții președintele proclamă pe d. Nacu deputat. Ședința se ridică la 5 oare­cuni. Ședința de la 1A ianuarie 1881. Camera sub președința d-lui Lecca, presenți 87 deputați. Se dă cetire raportului asupra a­­legerei d-lui Hasnaș ca deputat al co­legiului al 4-le de Dorohoi. Se depune la biurou o protestare subscrisă de cinci deputați contra a­­cestei alegeri. Protestarea e bazată pe argumentul cum că demisiunea din postul de prefect a dl. Hasnaș nu a fost publicată in „Monitorul Oficial“ cu 15­­ zile înainte de alegere. După esplicările date de catre mi­nistrul de interne și de d. președinte ai ooomului un­tre miniștrii, protestarea pusă la vot sa respinge cu voturi, contra 28. Dl. Hasnaș este apoi pro­clamat deputat. Dl. C. Cerkez desvoltă interpelarea sa relativă la donațiunea de­­ zece mi­lioane făcută comunei Iași și refuzată de către consiliul comunal al acestui oraș. D-nii Leca și Mărgăritescu susțin că guvernul trebuia să disolve acel consiliu rebel și să nu permită de a se refuza aplicarea unei legi votată de camere. Dl. prim ministru­­ zice că dacă ca­­merile ar fi fost atunci d-sa ar fi pro­pus constituirea unui comitet care să administreze această donațiune. Nu a disolvat consiliul comunal din Iași CURIERUL (TH. BAI­­SS­AN) FOILETON Alexandre Buman.­­ RESBOIUL FEMEILOR. _ ____ (Urmare). — Vei fi un dobitoc, căci tu trebue să fi având fre­care manieri particulare de a bate, mulțumită cărea nu se lasă de­loc afară un om galant; dacă nu este alt­fel,f sunt un gentilom care merită a fi plâns că am in serviciul seu un mișel ca tine. — Am una, domnule,­­lisă Castorin cu aerul seu cel mai măreț. Bat mai întâi două lovituri în in­tervale egale, pe urmă o a treia... — Nu te întreb in ce mod bați la poștă, puțin îmi pasă, numai să-ți deschidă. Placă dar, și, dacă ești surprins, mănâncă hârtia, căci alt­fel îți voiu tăi urechile când te vei întorc. Castorin plecă ca fulgerul. Insă, ajungând jos la scară, el se opri și vârâ scrisarea in turetca ciubo­­ței sale; pe urmă, eșind pe parta de din dos și fă­când un lung cerc, trecu prin crânguri ca o vulpe sărind tufișurile ca un­epure, ajunse la porta și bătu după maniera particulară pe care o explicasă stă­pânului seu, și care avea atâta energiei în­cât la minut porta se deschise. După­­ zece minunte, Castoria se reîntorrsă fără a i se întâmpla nimic zea, și anunță stăpânului seu că scrisorea era dată domnișorei Nanou. j Cand­les întrebuința să acele­­ zece minunte a’și le­apădă mantaua, a’și pregăti halatul, și a face să i se pregătescă masa. El ascultă cu o mare mulțu­mire raportul domnului Castorin, se­dusă de făcu un tur prin bucătărie dând cu voce tare ordinele sale pentru nopte, și căscând peste măsură, ca un om ce așteptă cu nerăbdare momentul de a se culca. A­­cesta manoperă avea de scop, dacă ducele d’Éper­­non îl pândea, a’l înștiința că intențiunea baronu­lui nu fusese nici o dată de a părăsi oțelul, in care­ venise ca simplu călător, care cerea o cină, și un pat. In adevăr, acest plan obținu resultatul ce și-i pro­mitea baronul; un fel de țeran care bea in colțul cel mai întunecos al camerii chemă pe băutul de la otel, plăti contul seu, se sculă și eși fără afec­­tațiune. Cand­les îl urmă pănă la ușă, și îl văd­u în­­dreptându-se spre tufiș; după­­ zece minunte, ei au­ li­pașii mai multor cai cari se depărtau ; cursa era ridicată. Atunci baronul reintră, și, cu spiritul liniștit cu totul din partea Nanonei, el nu se mai gândi de­cât a petrece sara cât se va putea mai bine: în consecință, el porunci lui Castorin a pregăti cărți și table, și după acesta să mergă să întrebe pe vi­contele de Cambes dacă vroește a’i face onorea de a’l primi. Castorin se supusă, însă el găsi pe pragul came­rei un om bătrân, care ținând ușa d’abea întredes­chisă, respinsă la complimentul său cu un aer forte mojic: — Cu neputință pentru moment, domnul vicom­te este in afaceri. — Forte bine,­­lisă Cand­les, voi aștepta. Și, fiind­că au­ lisă un mare vițel in bucătărie, el se dusă pentru a omorâ timpul, să vadă ce se în­­tâmplasă în acestă importantă parte a otelului. Rândașul de la bucătărie venise mai mult mort de­cât viu; la o cotitură a drumului, el fusese o­­prit de patru omeni cari îl cercetasă despre scopul preumblării sale nocturne, și cari, aflând că el se ducea să ducă cina domnei de la casa isolată, îl des­­bracasă de boneiul seu, de bluza lui cea albă și de pestelcă, cel mai tânăr dintre ei să îmbrăcă cu hai­nele lui, luă panerul cu mâncare îl pasă pe cap și plecă cătră căsuță. După­­ zece minunte el se reîn­­torsă, vorbi cât­va timp încet cu acel ce părea că era șeful lor. Pe urmă dădu înapoi hainele biutu­­lui îi pasă panerul pe cap și îi dădu o lovitură cu piciorul în dos pentru a’l îndrepta pe drumul ce trebuia să’l urmeze. Sermanul băut nici nu cerea mai mult. El plecă alergând, și veni de că­lu pe pragul ușei mai mult mort de­cât vin de spaimă, și de unde acuma îl rădicau. Acestă întâmplare era cu totul neînțelesă pentru totă lumea, afară de Candlles; însă fiind-că el n’a­­vea nici un motiv a da explicațiuni, lasă hotelier, băut, slujnici, bucătari și rândaș să presupue ce le va plăcea in privința evenimentului, și el se sui la vicontele, și, presupunând că cea întăi cerere pe care­ o făcuse prin mijlocirea lui Castorin îl scutea de o a doua cerere de același fel, deschisă ușa și intră. O masă iluminată cu două tacâmuri pe ea, era așezată in mijlocul casei, ne­așteptând pentru a fi complectă, de­cât bucatele cu cari trebuia să fie împodobită. Cand­les observă cele două tacâmuri și se înveseli. Cu tote acestea, vicomtele red­ându’l, se sculă cu o mișcare atât de bruscă in­cât lăsă să se înțălagă că visita sa surprinsesă pe tinorul gentilom, și că nu era de loc destinat pentru el, după cum gândi­­se, al doilea tacâm. Acestă îndoială fu confirmată prin cele întăi cu­vinte ce i se adresă vicontele. — Pot să știu, domnule baron, cărei nouă în­­­ tâmplări datoresc onorea visitei d-vóstre ? — Dar, respinsă Cand­les tulburat puțin de a­­cestă neplăcută primire, unei întâmplări cu totul na­turală. Mi s’au făcut fume. Am crezut că vă e fume și d-vostră. Sunteți singur, eu asemenea sunt sin­gur, și voiam să vă poftesc să’mi faceți onorea de a cina cu mine. Vicontele privea pe Candlles cu o neîncredere vă­zută, și păru că încurcă ore­care încurcată ca să’i respundă. — Pe onorea mea !­­lisă Candlles rî­lind, s’ar pu­tea­­ zice că vă înspăimânt, sunteți óre cavaler de Malta? Sunteți destinat pentru Biserică, sau fami­lia d-voatră v’a insuflat groza pentru Canolli ? Să vedem, la dracu! nu va voi perde într’o oră ce vom petrece-o împreună, fie­care câte la un colț de masă. — îmi e cu neputință să me cobor la d-vostră barane. — Ei bine, nu vă coborâți la mine. Dar, fiind­că eu sunt la d-vostră... — Mai mult încă peste putință. Aștept pe cineva. De astă dată Canolles nu mai știu ce să răspundă. — Ah! așteptați pe cineva ? L­isă el. — Da. — Pe credința mea,­­lisă Canolles după un mi­nut de tăcere, mi-ar fi plăcut mai tot atât să me fi lasat a’mi urma drumul, ca riscul de a mi se fi întâmplat ori­ce, de­cât a strica ast­fel, prin acest dispreț ce’mi aratați, serviciul ce’mi-ați făcut, și de care mi se pare că nu v’am mulțumit încă îndestul. Tânărul gentilom se înroși și se apropie puțin de Cand­les. — Bartă-mă, domnule!­­lisă el cu vocea tremu­­rătore, înțeleg tata nepoliteța mea, și, dacă nu ar fi fost vorba de afaceri seriose, de afaceri de fa­milie, de cari am a vorbi cu persona pe care-o aș-

Next