Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-05-23 / nr. 57

Pag 2. ANUL al X-lea No. 57. CRONICA INTERNA SENATUL. Ședința din 20 mai 1882, Senatul presidat de d. vicepreședinte colonel N. Bibescu, presenți 36 senatori. Se aprobă sumarul ședinței precedente. D. Falcoianu citește o petițiune a d-lui general Slaniceanu, in care d-sa cere Senatului sa-l trimită înaintea înaltei curți de casațiune și justiție, pentru a se putea apara de inculpările ce i se aduc. Punându-se la vot urgența acestei petițiuni se primește, și se trimite comisiunei de petițiuni, D. colonel Fotino citește proiectul de lege relativ la construirea unei catedrale in București. I. P. S. S. Mitropolitul primat rugă Senatul să voteze acestă lege. Proiectul de lege este luat in considerație și votat. In urmă se începu discuțiunea asupra legei poliției sanitare, care, după ce fu votată pe articole, se primi in total. Ședința se ridica la 5 ore jumătate sara. Mercuri la orele 11 și jum., M. S. Regele, însoțit de un d. adjutant de serviciu, de d. general Anghelescu, ministru de resbel, a plecat de la gara Cotroceni cu un tren espre la Giurgiu, spre a inspecta regimentul al 5-lea de dorobanți, comandat de d. colonel Costafor. M. S. Regele a intrat in gara Giurgiu la orele 12 și 40 m., unde a fost intimpinat de d. prefect al județului, Poteca, de d. Polițai al orașului, de mai multe notabilități din oraș, precum și de un numeros public, cari a venit spre a saluta venirea M. S. Regelui. M. S. Regele a mers apoi de-a inspectat regimentul d-lui Costafor, de-a cărui ținută și exerciții M. S. Regele a rămas pe deplin satisfăcut. M. S. Regele s’a întors Sâmbătă în București. Iași în ceea ce privește serviciul de corvadă sunt puși pe aceeași linie ca caporalii. Budgetul pentru venitul de jumătate la sută și cheltuielele portului Galați pe exercițiul anului financiar 1882-83, care se urcă, atât in partea veniturilor cât și in partea cheltuielelor, la 716.330 lei și 51 bani, s’a aprobat. «La Gazette de Roumanie» ne spune că a apărut al 4-le volum ce conține documente relative la istoria Romăniei, de i Hurmuzaki, publicate sub direcțiunea Academiei naționale. SERVICIUL PETIȚIILOR LA REGE. Fiindcă s’au văzut petiții al cărora stil lasă mult de dorit, sunt prevestiți toți acei cari s’ar găsi în coșul aici arătat, că unor asemene petiții nu li se va da curs. Osebit sunt înștiințați în genere petiționarii, că Maiestatea Sa a ordonat să i se supună la fieșicare 15 țile raporturi ministeriale, de cursul ce se va da petițiilor ce se trimit cu înalte apostilii , Maiestatea Sa voind să cunoscă mai de aprope, atât păsurile reclamanților, cât și îndestularea ce li se face. Către acestea, vălind că unii din petiționari trăiit prin poștă pe lângă petiții și acte sprijinitore în original, și că târziu peste unul sau mai mulți ani, cer, într’un mod puțin deslușit, prin petiții repetitare, înapoirea actelor și resultatul, pe care neamânat după trimiterea petițiilor, urmau să-l cară, fie la autoritatea locală, în timpul cuvenit, fie la ministerul respectiv, sau la camera de petiții la Rege, sunt toți asemenea înștiințați că nu trebue să trimită în original actele ce vor fi având, ci numai copii după densele să alăture la petiții, păstrând originalele pentru cașul și locul unde li s’ar cere. Tot într’un timp văzând că multe petiții la Rege portă încă timbru se mai face cunoscut că tote petițiile adresate Maiestăței Sale sunt scutite de acastă sarcină după legea cea nouă a timbrului, care, în unire cu dorința Regelui, a voit ca porțile Palatului să fie deschise, fără piedică, cererilor poporului. Este de datoria celor în drept să concure la binele public, explicând cele aici cuprinse tuturor celor interesați, prin cea mai întinsă publicitate, după mijlocele de care ar dispune atât în orașe și târguri, cât și prin comunele rurale. Comisiunea dunărenă, care era să plece joi diminață la Orșova spre a visita Porțile de fer, și-a amânat plecarea pentru Vineri sara. Cu ocasiunea închiderea stagiunei teatrului Renaissance, în sala de Duminică 28 Mai, d-sora Antonia Dedier a cântat o romanță romănescă (Despărțirea de d. Cavadia, poesia de Th. Șerbănescu) cu cuvinte romănești. Mai toți Românii residenți în Bruxela se aflau in acea sală. D-ra Dedier a cărei gentileță și artă sunt incontestabile a fost viu aplaudată și in mai multe rânduri chiamată la rampă. In schimbul acestei espresiuni de simpatie d-ra Dedier a primit din partea coloniei române un enorm și frumos buchet cât și o colosală coronă de flori la care era atașat in fante bogate, tricolorul Romăniei. Regnicolii Belgiei au făcut mult cas de acestă manifestațiune patriotică în modul cel mai simpatic. Trimeterii din depărtare espresiuni de recunoștință d-rei Dedier pentru simpatia ce a arătat-o Românilor cu acestă ocasiune. Guvernul a însărcinat pe d. Ferichide, reprezentantul României la Paris, să arăte guvernului francez motivele pentru care România respinge propunerea Barrare. Soldații fruntași. Printr’un decret regal se hotărăște următorele : Art. 1. Se reînființază pentru soldați distincțiunea de «Fruntaș» pănă la concurența de duei de fiecare căprărie. Art. 2. înaintarea la soldat fruntaș se face de către comandantul corpului prin ordinul de zii pe corp, după propunerea comandanților de companii, escadrane sau baterii și se alege dintre acei soldați cari, deși n’au putut dobândi gradul de caporal, însă prin zelul și activitatea lor merită acastă distincție. Art. 3. Soldatul fruntaș comandă posturile ce nu trec peste efectivul unei jumătăți de căprărie, iar cel mai vechiu înlocuiește de drept pe caporal în cas de absență, și are tote drepturile și îndatoririle prevăzute de regulamente pentru gradul de caporal pe tot timpul cât el înlocuește. Art. 4. Semnul distinctiv al fruntașilor constă într-un singur galon de lână aplicat, ca și la celelalte grade, la mâneci. Art. 5 și cel din urmă. Soldaiții fiun- Chestiunea Dunaréná. Citim in «Românul” . In privința acestei cestiuni se scrie următorele rânduri pe cari le publicăm sub totă reserva: Propunerea Barrăre a fost primită de tote puterile afară de România și Bulgaria. Deci neîntrunind unanimitatea voturilor delegaților se póte considera ca căzută. Delegatul Romăniei in discuțiunea care a urmat asupra acestei propuneri a susținut ca fiecare stat riveran să-și numescă singur funcționarii in porturile sale. In ceea ce privește supravegherea a cerut ca acesta să se facă de un inspector numit de comisiunea europenă. Se crede acum că cestiunea se va discuta pe cale diplomatică de puteri. Iată ce zice și «Vocea Covurluiului» : Aflăm că mercuri s’a subscris ultimul protocol de delegații comisiunii europene în cestiunea Dunării. Un singur delegat se zice că nu l’a subscris incă, dar nu va întărțira. Mai aflăm că 5 puteri au admis propunerea Barrière, 2 au răspuns-o și 3 au presentat amendamente însămnate, din cari o putere mare și cu multă autoritate. Comisiunea dar și-a inchis lucrările, negăsinduse in putință a resolva cestiunea, și guvernele respective rămân a trai la. Membrii comisiunii aflăm că au plecat astăzi diminâță cu vaporul pentru a face o excursiune până la Porțile de fer. CURIERUL TH. BALASSAN E vreești din Rusia. Din citirea acestui document, resultă că Agența Havas a comis mai multe greșăli. Decretul (art. 1) interzice evreilor locuința la țara. Articolul 2 din decret ordonă «a se suspenda temporar închierea de contracte de cumpărare sau de hypotecă in numele evreilor și înregistrarea contractelor de arendare de imobile situate afară din orașe sau burgade, făcute în numele lor; — adică e vorba de contracte și arendări pentru viitor, și nu de contractele și arendările deja închiete, după cum dădea să se înțălagă rezumatul Agenței Havas. O depeșă din Petersburg anunță că revista anuală a trupelor din garda imperială, făcută de țarul, nu va avea loc anul acesta, din causa bulei împărătesei. CRONICA ESTERNA ffsusia. Se scrie din Petersburg «Gazetei dn Colonia» următorele: Mișcarea anti-germană în Rusia nu-i deloc îndreptată, după cum se presupune, contra Prusiei sau contra imperiului Germaniei, dar contra tuturor Germanilor în general. O probă se vede chiar în faptul că Germania e mult mai detestată în Rusia decât Austro-Ungaria, deși acesteia din urmă i se dă supranumele de apăsătore a fraților noștri slavi. Altâ dată, Germanii puteau compta pe o primire cordială din partea societăței ruse; astăzi, sunt tratați cu o răculă vădită și câte o dată chiar li se prodighază insulte atăcătore. —• Agența Havas a transmis acum câteva file fiarelor resumatul unui decret , reglementând situațiunea populațiunei e-Austro-Ungaria O depeșă adresată din Viena farului «Standard" (lice că d. de Kallay a primit postul de ministru de finance al Austro-Ungariei și de secretar de Stat pentru Bosnia și Herțegovina. Tate bandele rebele din Crivasda, puternice de 546 omeni, au depus armele. Cartierul general din Ragusa e suprimat și rezerviștii vor fi trimiși pe la căminele lor. Norvegia. Guvernul norvegian va emite un nou împrumut de 18.500.000 corane pentru care a supus Storthingului un proiect de lege. Acastă sumă trebue să fie întrebuințată pentru construirea de noi drumuri de fer și pentru conversiunea împrumutului din 1872. Adelstingul a refuzat să autorizeze emisiunea unui împrumut cu premii pentru construirea de scule noi. Acastă adunare a asimilat acest imprumut cu o loterie. Apărătorii proiectului au relevat faptul destul de curios că biuroul de poștă din Christiania elibereză anualminte pentru 800,000 corane mandate pentru loteriele străine. Italia. După proiectul de reorganizare pentru armată, presentat de ministrul de răsboi a Camerei și adoptat de acesta, repartițiunea celor 12 corpuri de armată din care se compune armata italiană va fi astfel că în Italiană va fi astfel că în Italia de sus trupele cantonate mai aprope de frontieră vor forma avant-garda intregei armate și vor fi gata a susținea prima ciocnire sau eventual minte a lua ofensiva. Trupele în garnizona în celelalte părți a țarei vor fi dispuse după natura și starea comunicațiunilor în modul a asigura armatei cea mai mare mobilitate posibilă. Cele 12 corpuri de armată și marile lor comandamente sunt repărțte după cum urmază : Turin, Alexandria, Plaisanța, Milan, Veneția, Bolonia, Ancona, Florența, Roma, Neapoli, Bari și Palermo. Spaiia. Guvernul și comisiunea tarifelor au găsit o formulă de conciliare în aplicarea imediată a primei reducțiuni a drepturilor, urmată de o anchetă parlamentară pentru a stabili resultatele probabile ale reducțiunei a doua. Acesta va fi subordonată resultaților anchetei, și nu se va acorda decât în cinci ani națiunilor a căror tratate de comerciu cu Spania ar stipula avantaje reciproce pentru importațiunile spaniole. In fine, a treia și ultima reducțiune pentru a readuce drepturile la maximum fiscal de 15% va fi amânată pentru anul 1892, când trebue să espire termenul tratatului franco spaniol. Bandite din Catalonia sunt împrăștiate. Șefii lor cer o amnestie. Negocierile cu purtătorii datoriei en-glese au luat o turnură favorabilă pentru conversiune. Ocuparea Egipetului de trupele turcești e considerată chiar în Spania ca trebuind, într’un mod aprope sigur, să provoce, în nordul Africei, explosiunea și propagarea fanatismului musulman, a cărui contralovitură se va face de sigur să fie simțită in Tunisia, pe frontierele algeriene și în Maroc, unde intrigile forței n’au încetat ,de un an și jumătate. Presa spaniolă exprimă o surprisă forte vie în privința eșuărilor politicei anglofrancese în Egipet și consiliază pe guvernul spaniol a se ținea gata la tote eventualitățile pe cari ar putea să le producă acțiunea Turciei în Egipet. Anglia. Ziarele din Londra vorbesc despre negocieri cari au loc între Rusia și Englitera, relativ la situațiunea respectivă a acestor două puteri în Asia centrală. Se asigură, dintr’o sursă demnă de crezut, că guvernul englez consimtea abandon Rusiei Bukhara, după mortea emirului actual, cu condiiiunea ca să Rusia se angajeze a nu mergi dincolo de fluviul Darya.c IAȘI Duminică 23 Mai (4 Iunie ) 1882. — Diarele englese anunță că duminică s’au trimis remforturi de trupe de la Woolwich la Purfleet, în urma informațiunilor primite de poliția din cantonul Essex, asupra proiectului de a face să sară importantele magazine de pulbere de la Purfleet. Se puce că magazinul de la Purfleet conține cea mai importantă aprovisionare de pulbere de tun din lumea întragă, și adesa au cuprins pănă la 60,000 barile de pulbere, adică aprope 3,000 de tone. Astfel s-au luat precauțiunile cele mai minuțiose pentru a îndepărta orice pericol. Poliția engleză s-a asigurat că diferitele centre ale fenianismului irlandei sunt in comunicațiune constantă cu cluburile nihiliste de pe continent. Serbarea literară internațională din Forcalquier. Intre alte toaste, ce s’au ținut la serbarea din Forcalquier, iată și cuvintele rostite de d. Alexandri, Domnilor și Domnelor, Mĕ asociez la toastul rădicat de amicul meu Mylordul Bonaparte Wyse d-lui prefect al departamentului și d-lui primar din Forcalquier. Afară d’asta am să mulțumesc d-lui primar că pe lângă amabila ospitalitate ce’mică, a mai adaus o atențiune ce me atinge prea plăcut, adică de-a pune la ferestrile mele drapelul României alături al Franciei. Acesta e o onere făcută țârii mele, pe care o vor simți toți Românii. Și acum, domnelor și domnilor, spre a’mi complecta toastul, permiteți-mi să Ve fac cunoscut un obiceiu forte poetic al țârii mele. Când se naște un copil intr’o familie, se pune in prima bac o trestie, un trandafir și miere, dacă o fată, și o ramură de stejar dacă e băiat. Prin acesta se esprimă dorința de-a vedea pe copiliță devenid dulce ca mierea, frumosă ca trandafirul și având o talie ca trestia. Afară de aceste calități se dorește ca băiatul să fie tare ca stejarul. Sâ-mi fie permis să aplic acest obiceiu la toastul meu și să pun in paharul meu foi de trandafir și foi de laur, presentând cele dintâi grațioaselor dame ce împodobesc banchetul nostru, precum și damelor felibiene și foile de laur felibrilor din Provansa.* * CRONICA LOCALA *** (Concurs). La 1 septemvrie viitor se va ține concurs la Universitatea din Iași, pentru ocuparea în mod provizoriu a catedrelor gimnasiului din Dorohoiu, și anume: 1) De limba română și latină; 2) istorie și geografie; 3) limba elenă ; 4) limba franceză ; 5) matematice ; 6) științele fizico-naturale; *** (Olteni). Cu trenul de est la Iamblă, un nou transport de Olteni, compus din 7 inși, a sosit în orașul nostru. Joi, asemenea au sosit în Iași trei Olteni cari au și început a vinde pe strade diferite mărunțișuri, și ni se spune că în curând vor mai sosi și alții, îndemnăm, și cu acestă ocasiune, pe concetățenii noștri a da, ca și pănă acum, tot concursul posibil Oltenilor, cari, de când sunt în mijlocul nostru, au știut să ne probeze că sunt omeni de ispravă. *** (Rectificare). «Liberalul de gineri află că cu trenul de la Ungheni jar fi sosit în Iași guvernatorul de la Kișinău spre a se înțelege cu autoritățile nóstre în privința unor neregularități întâmplate la Sculeni între posturile nóstre militare cu cele rusești. Cele spuse de «Liberalul» nu sunt adevărate, d. guvernator de la Kișinău n’a venit să se înțălega pentru neregularități întâmplate între posturile militare, ci a venit pentru a invita pe autoritatea militară a face ca locul de tir de la Sculeni să fie mutat în altă parte, deorece parte din glonțele cu cari dorobanții trăgeau în țintă treceau peste Prut, și ar fi putut causa vreo nenorocire. Lucrul a fost observat prin mortea a doi purcei de peste Prut, cari au fost atinși de glonțele dorobanților. *** (Accident). Afară, pe la 6 ore jumătate, o femee bătrână, suindusă la Mitropolie pe schelea de sus, unde se lucrază la acoperemânt, pentru a culege așchii, făcu un pas fals și călu jos. Nenorocita bătrână nu se opri decât pe schelea de la basa arcurilor principale, percurgent un spațiu de peste 6 metri. Imediat a fost transportată la spitalul Sf. Spiridon, deorece suferi să are mari confusiuni. *# (Perceperea) dărilor a ajuns in orașul nostru un adevărat scandal, al cărui causă n’o putem găsi in altceva decât in dorința de profit a d-lor de la percepție. De unde înainte, când percepția era pe sama comunei, erau cinci perceptori ori primeau banii și eliberau chitanțele, plus un însemnat număr de subalterni, astăzii de când percepția a trecut la Stat, nu sunt decât doi perceptori, așa că sala percepției e totdeuna plină de lume care așteptă ore întregi să’i vie rândul a’și plăti, dările cătră Stat. De multe ori se’ntâmplă ca cineva să se ducă câte două trei zile în șir pănă ce are fericirea a’și plăti dările. Causa acestor șicane nu’i altceva decât că, de când percepția a trecut de la comună la Stat, funcționarii săi nu mai primesc un salar hotărât, ci li se acordă o remisă, așa incât cei cărora li s’a încredințat acestă afacere caută a pune cât se pute mai puțini funcționari pentru a putea realisa mai bune afaceri, adică pentru ca suma ce le rămâne în pungă din remisă să fie cât se va putea mai mare. Atragem atențiunea celor in drept asupra acestui scandal ne mai pomenit, rugându-i să fie măsurile cuvenite pentru îndreptarea răului. *** (Pericol de foc pentru clădiri). Clădirele urbei nóstre sunt amenințate de un mare pericol din causa mai multor rele ce se observă aici și la cari proprietarii și societățile de asigurare ar trebui să se gândască serios. Acele rele sunt: 1. Stogurile de fân ce se pun prin ogrăzi. 2 Depositele de praf de pușcă, în cantități pre mari, ce se găsesc în multe băcălii și dugheni. 3. Depositele de gaz (petroleu) de prin tóte stradele și piețile orașului. 4. Bazarcile în număr considerabil, cari urmau să se desființeze după un regulament ce există deja de 20 ani și cari bazar ce nu s’au desființat nici astăzi. *** (Bazar de 1i guidat). De la bazarul ce a avut loc cu ocasiunea festivității dată de funcționarii căei ferate Lemberg-Cernăuți-Iași, în grădina Sans- Souci, au rămas câteva obiecte. Acestea fiind pe cât frumuse pe atâta și de valore se vor da cu licitație marți în 25 mai a. c., orele 11 a. m. In localul Magaziei din Iași a acestei Companii. *** (Stradele nóstre). Strada de lângă Orfelinatul Gregorian de fete la deal și pe lângă Sf. Haralamb, se găsește în starea cea mai miserabilă. Din cauza nepărării, a depositelor de murdării și a malurilor de pământ, circulațiunea omenilor și a trăsurilor e impedicată. Nu de mult s’a resturnat o damă cu trăsura chiar aprope de casa D-lui Șor, în care stă D. I. Ghica. Fanurile pe acolo nici se pomenesc ! Noptea nici omul cel mai curajos nu se bizue să trăcă prin ea. Asemine și de la vale, strada din dosul Spitalului Sf. Spiridon, de curând reparată, e așa de bine făcută, încât trecirea cu trăsura, e imposibilă pentru cei ce doresc a’și păstră dinții în bună stare. *** (Timpul). Vineri diminață, am avut un timp admirabil de frumos. Pe la amară însă timpul se întunică, și că la o ploc destul de bună, întovărășită și de puțină grindina. Sara, ceriul s’a însăminat, și luna, care strălucea în tota splendorea ei, ne-a făcut s’avem o adevărată sară de mai. Eri diminuță însă, ceriul era iarăși plin de nori, și chiar a plouat puțin. Se vede că timpul s’a hotărât să nu ne mai lese să petrecem, deorece, din causa multelor ploi, precum și a ninsorei ce-a călut pe la munți, serile sunt așa de recorose, în cât e peste putință ca cineva să stea prin grădini sau pe strade. Dar, nu numai din causa petrecerilor ar fi de dorit să mai înceteze ploile, ci și pentru recoltă, căci, pământul fiind mole, popușoii nu s’au putut încă prăși, și buruenile au început să-i înăbușe. CURTEA DE APEL SECȚIA I. Luni 24 maiu. I. Postolachi p. furt. Th. a Ioanei p. maltratare. Gr. Vartolomei p furt. S. Grosu p. maltratare. Marti 25 maiu. A. Gridov cu M. Sturza p. pământ. Maria Munteanu cu frații Munteanu p. divisiune. Mercuri 26 maiu. M. I. Avram, p. furt. I. Cojocariu, abus de încredere. V. N. Gagia, p. furt. I. Simionescu, p. lovire. Joi 27 maiu. M. Iosepovici cu Merla Vadana și alții, pentru un loc. Paraschiva Metanie cu S. Bernștein, p. un imobil. Gh. Popovici cu soția sa p. alimente Vineri 28 maiu. P. Gripa și M. Roman, p. furt. V. Muruz, jurământ fals. Gh. Carp p. ultragiu. N. Ciobanu p. furt. Sâmbătă 29 maiu. C. Terinte cu M. Fișer și M. Goldamer p. b. C. Terinte cu M. Fișer, p. danie. T. Mironescu cu sindicii falitului Ilie Aizinberg p. bani. CURTEA DE APEL SECȚIA II. Luni 24 maiu. Eugeniu Emandi p, ultragiu.