Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-10-22 / nr. 118
Anul al X-lea No. 118. ^ IASSI Vineri 22 Octomvre (3 Noem.) 1882. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. Prețul Al»on. și Alunelurilor NASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. ASTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. 5 TREINATATE.............................................40 fr.— ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. S CIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Lnunduri: Pag.I, 50 b. Pag. NII, 40 b. Pag. IV, 30 b. Vin J nr. 20 bani (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. O aler Ld.aru.1 Septämânei STIL VECHIU I sII u A | PATRONUL t>ILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA_ STIL NOU PIPA PATRON SI SI>ILEI Răs. Soar. Apusai Soar. ~-----------...............~~.........................................1 = ' ' ’ " | Octomv. ] ' == 17 Duminică Sf. Prof. Osie. 29 Duminică Narcis. 6 33 5-67 lg Luni Sf. Apost. și Evanghelist Luca. 30 Luni Claudiu. 6—34 5—55 19 Marti Sf. Prof. Ioil. La 22 Octombre, pătr. din urmă, dela 31 Marti Wolfgang. 6—35 5—54 20 Mercuri St. M. Mart. Artoniu. 22—30 frig. nour.bine și plac cu zrăpadă. 1 Noem. Mercur (t) Toți Sfinții. 6-36 5-53 21 Joi Cuviosul Părinte Kanon. . . .. 1 1 . toți morții. 6—37 5—61 22 Vineri Sf. Avere, și Sf. cuconi din Ephil. ^neri Hubert. 6—38 5—50 Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Yincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 bani ■------------------------------------------------------------------------------------------- ■ ■ —— " " • ■ ■ —* “ CURIERUL Uo iirespond cu Ji in Strcinatate« 23 Sâmbăta Sf. Ap. Iacob. fratele DOMnului. _____ _ jL. Sâmbătă ___Carol.__________________________________________6—43________5—49 QQOOQOOOOOCOOO 3 »OOOOOOOQOOOOO^I A NUNCIURIA VIS. Suntearău și informat că s’a răspândit vorba că nu mai am ieriine de venerire fiindcă’mi vând moșiea. Nu este adevărat. Continuez cu vânzarea lemnelor câte 175 franci vagonul la gara de Iași și personele ce ar voi a cumpără de la mine sunt rugate a se adresa direct la subsemnatul in Folticeni sau la D. Emanuel Christodulo in Iași, strada Păcurari. Angel Valy. IMPORTANT! 5 Subsemnații avem onore a informa pe oonorabila nostră Clientelă iașană și din pro-vincie, că ne-am mutat magasinul nostru, numit »Kahane«, asortat cu articole de 3 pasmentărie și noutăți, fost situat în strada mare, casele d-lui Neuschotz, tot 2 în strada mare, casele cele nouă ale d-lui Ghiorghiu, alăturea cu casele d-lui Neuschotz. Mulțumind cu acesta ocasiune onor. Public pentru favorea și încurajarea ce ne-a arătat’o până acum, rugăm a ne visita și’n stabilimentul cel nou, unde 2 onor. visitatori vor găsi pe lângă arti 3 colile nóstre cunoscute în destul, și un mare asortiment de obiecte aduse acum 5 din străinătate pentru anul nou precum 2 și pentru viitorele baluri. 3 Cu sumă S. Kahanes Succesori. _ Dooo oooooooooootoocooooooooooO DEȘTEPTARE Oesființindu-se «Icpositul Dornografului Român de la librăria lui Iacob Cerchez din Iași, numită librăria scolelor, se aduce la cunoștința personelor c are au avut ocasiune a recunoște superioriatea Crontografia lui Iomân, sau lențigraf perfecționat, că acest aparat de orte tip, pastă de reservă și cernelă specială, se află de vânzare in capitală, la lbrăria DD lor Ig. Hasmanai et iar in Iași numai la magasia dD Ior Hirș et Flnke și la librărele Petru C.leopovici. Unirea i A. N. Kelscher. Semnele distinctive și cualitățile pastei Cronografului Român, care face să fie preferatăuturor composițiilor străine, sunt următorele: Pasta Cronografului Român n’are nici un miros, și fără ca să fie vertosă ea este clasică și forte resistentă; — dând un mare umor de copii lisibile, se spală repede și se arăță forte ușor fiindcă nu face decât sare puțină spumă la topire ; colorea ei este roșalben, cea ce permite a se pute lucra și sara iă a obosi ochii.— Asemene și cernela speială este forte concentrată și se fixeză bine Tóte tipurile Cromografului Român portă barca sa pe cutii. Prospectul detailat se trimete gratis perinelor ce vor face cerere prin cartă poștală. Pentru comenzii de prin suflet” a se adresa cătră ’ Dl. Duilicliu aginer hotarnie, Iași strada Butu. IAȘI, 21 octomb. 1882. UNDE VOM AJUNGE ? Un pericol iminent, care n’a fost băgat in samă aprope de nimeni, și credut mult mai îndepărtat decât este, chiar de cei ce s-au bagat in samă, ne face să ne punem întrebarea: unde mergem și unde vom ajunge ? Acest pericol de care voim să vorbim e necontenita descreștere a populațiunei române, și sporirea exorbitantă a numărului străinilor de la noi. Am dat cititorilor noștri un tablou statistic, făcut de d. prefect de poliție, cu diferite amănunțimi asupra populațiunei orașului Iași. Nu pretindem ca d. prefect de poliție să fie is ultimul curent în privința statisticei iașane prin tabloul format de subalternii d-sale, se pate ca să se fi făcut multe scăpări din vedere în el, dar, tabloul fiind făcut in bună credința, proporțiunile din el nu se pate să fie decât juste, deși numărul total e pate ceva mai mic decât in realitate. Acest tablou ne arată că numărul total al populațiunei române din Iași e de 21,029 suflete, numărul populațiunei creștine neromâne de 3186 suflete, și numărul populațiunei evreești de 29,846 suflete. Lăsând la o parte pe străinii creștini, găsim că populațiunea evreiască din Iași are asupra populațiunei creștine un escedent de 8,817 suflete. Dar, chiar presupunând ca tote celelalte populațiuni creștine neromâne ,și-ar perde ca facterile lor distinctive contopindu-se cu Românii, populațiunea evreiască din Iași, tot prezintă un escedent de 5681 de suflete asupra populațiunei Române, cifră enormă, când se gândește cineva că Iașul e un oraș românesc. Un tablou luat de pe registrele oficiului stărei civile pentru mișcarea populațiunei orașului nostru, nu întăia jumătate a anului curent, ne dă forte mult de gândit asupra tristei actualități in care ne aflăm. Din acest tablou vedem că de la 1 ianuar până la 1 iuliu 1882, s’au născut in Iași 647 Români, 44 străini creștini și 776 israeliți. Tot in acest timp au murit 816 Români, 86 streini creștini și 533 evrei. Căsătoriții in acest timp au fost un număr de 145 Români, 19 streini creștini și 196 israeliți, ceia ce ne d ă 98 căsătorii israelite, și numai 2 căsătorii creștine. Presupunând că și în jumatatea a doua a anului mișcarea populațiunei va merge ca și în cea ofițeri, vedem că, pe când populațiunea nostră creștină scade cu 386 suflete într’un an, populațiunea evreiască crește în acelaș interval de top cu 484 suflete. Acesta scădere detastrofă a populațiunei creștine din Iași, și creșterea exorbitantă a evreilor, va face ca deacum într’un secol numărul creștinilor să fie aprope de zero, pe când populațiunea israelită va numără peste 100,000 de suflete. Acestă tristă perspectivă trebue să dea mult de gândit fiecărui Român adevărat și să se cânte mijlocele pentru oprirea răului. Facând o comparațiune între diferitele cifre din statistica d-lui prefect de poliție vedem că populațiunea Iașului se compune din : 7391 barbați creștini și 7669 barbați israeliți; 8551 femei creștine și 7673 femei israelite; 4015 băeți creștini și 6746 băeți israeliți, și, în fine, din 4208 fete creștine și 7758 fete israelite. Observând aceste cifre, vedem că populațiunea creștină adultă e mai numerosă decât cea israelită, presentând un escedent de 600 suflete ; numărul copiilor creștini însă e cu 6,281 suflete mai mic decât numărul copiilor israeliți. Deci, răul nu există de mult timp, el e recent, deorece diferința în minus pentru populațiunea creștina o găsim numai la copii și, cu cât măsurile contra lui se vor lua mai in grabă, cu cât se va căuta să se combată mai curând căușele cari’l produc, cu atât resultatul satisfăcător nu se va face să fie mult așteptat. Să vedem acum cari sunt căușele cari contribue la scăderea populațiunei nóstre. Ântăia, și cea mai principală causa, la care ne vom mărgini pentru astăzi, ,e mortalitatea. In adevăr, din notițile ce le dăm pe fiecare săptămână despre mișcarea populațiunei iașane, cititorii noștri Vau putut convinge că mortalitatea populațiunei creștine merge crescând in proporțiuni forte mari. Cauza care face ca acestă mortalitate să mergă crescând este răua organisațiune a serviciului nostru medical și hygienic și multele cuiburi de infecțiuni și murdării cari exaloră tot felul de miazme, producând mulțime de bule contagiose, cari să ceră fără milă populațiunea saracă, acea care nu’și pute da luxul a chema un medic și a plăti medicamente. In adevăr, pe când un bolnav creștin, pentru a avea ajutorul medical trebue s’alerge pe la comisie ca să dea de știre, și abea după douăzeci și patru de ore cel puțin vine medicul să-l visiteze, dacă însămnarea ce-o lasă la comisie nu se perde, și, D-Zeu știe dacă, chiar când vine medicul, ordonanțele sale sunt urmate, bolnavul nedispunând de mijloce pentru a plăti medicamentele; bolnavul evreu primește la moment ajutorul medical, el primește medicamentele gratuit, deorece evreii au înțeles necesitatea de a forma Societăți de binefacere care să ajute pe bolnavii lor lipsiți de mijloce. Deci, primul pas ce trebuește făcut pentru oprirea răului de care suferim, și care amenință a crește din ce in ce în intensitate, este reorganizarea serviciului medical și hygienic, după o metodă mai nimerită și întrun mod mai satisfăcător și nimiccirea cuiburelor de infecțiuni și necurățării, a căror număr e destul de mare in orașul nostru. ♦ Asupra celorlalte cause ne reservăm a vorbim unul din numerile viitore. TELEGRAME Londra 30 oct. In Camera comunelor, d. Dilke desminte existența oricărui tratat secret relativ la Egipet, tratat ce Anglia ar fi închiat cu vre-o putere străină. Viena 30 oct. «Corespondenței Politice” i se telegrafiază din Belgrad că întregul cabinet și-a remis ori demisiunea in mimele Regelui care însă nu a primito. Suria 30 oct. (sara). Nu este încă posibil de a se ști cu siguranță resultatul positiv al alegerilor, dar după cele ce se cunosc pănă acum, marea majoritate de deputați aleși este ministerială. Toți membrii cabinetului cari făceau parte din vechea Cameră a deputaților au fost realeși. Depretis s-a ales in două colegiuri, Bacarinii in trei. Pretutindenea a domnit o perfectă liniște in tot timpul alegerilor. Londra 31 oct. Lordul Ducerin are a merge la Cairo în misiune temporară spre a regula situațiunea Egiptului. FOILETON. Xavier de Montepin. * 6 MEDICUL SĂRACILOR. PEOLOG. Noptea lui 17 ianuarie. (Urmare). — Nu! pe toți dracii!—strigă masca negră cu tire bătând din picior,— nu, nu poți!...— Oare curositatea te împinge să’mi faci acestă cerere nebuă ?...—Dacă’i asta, nenorocire d-tale !... — Nu curiositatea, — replică Pierre Prost, — crebuința.— In starea în care se află acestă femeie, luare de sânge pate fi scaparea, dar asemenea ate fi și mortea !... Numai fața ar putea să’mi spue itr’un mod sigur ceia ce sunt silit a presupune... — Iți repet că nu vei vedea acestă față. — Asói peste putință!... — peste putință, auzi bine!... este putință !...—Deci ia sânge, dacă crezi că asta 5 te scapa pe acestă femee, dar grăbește-te!... — Și dac’o omor ?... — Ei bine, dac’o omori, — replică masca negră , o rânjire sinistră,—d-ta nu vei avea să te mustezi de nimic, lucrând cât ai putut mai bine și după înștiința d-tale...—Pe lângă acestea, dacă va fi o rimă sau numai cât un pacat, sau și una și alta pe înștiința mea. — Porunciți să mi se deie un lighen și niște făi de pânză,—murmură Pierre Prost,— voi înceri o luare de sânge, rugând pe D-Zeu să nu îngăduiască ca mâna mea să devie, chiar într-un mod nevinovat, o mână omucidă... — Rugă-te ! rogă-te! — strigă masca negră , — nu văd în asta nici o piedică, — și dacă D-Zeu nu te va asculta, dracul te va asculta póte !... Auzind aceste cuvinte blestemătore, Pierre Prost își făcu semnul crucei. Masca negră începu a rîde cu hohot. După aceia făcu un semn omului care stătea în piciore lângă șemineă, și care, ridicând o margine a tenturei întorsă pe dos, țintuită pe păreți, dispăru printr’o ușă a căreia existență medicul n’o presupusesă pănă în acest moment. După un minuni, el se întorsă aducând un lighen de aramă. In timpul lipsei sale, masca negră rupsesă înc’o bucată din prostirea albă, și, din acestă bucată medicul pregăti bandajele. Intr’un colț al camerei, copila, pusă pe tapițeria care acoperea dușumelile, orăcăia într’un mod lamentabil. Afară, furtuna mugea cu o furie îndoită. — Giamurile singurei ferestre tresăreau și țingăneau în scobiturile lor de plumb. Totul era gata.—Pierre Prost legă mâna tinerei femei tot leșinată deasupra brațului, și înțepă vâna. Sângele cursă mai ântăi încetișor, picătură cu picătură,— pe urmă mai răpide,— pe urmă, în sfârșit, țișin ca un lung fir de purpură. Pierre Prost îl primea în lighenul de aramă. După un moment un suspin adînc ridică pieptul femeiei. — Ea’și revine’n simțiri, — Zisă medicul,— pericolul nu mai există,—cel puțin acel de care mâ temeam adiiarea... Tânăra femeie făcu o mișcare, ca pentru a se ridica, și bolborosi cu o voce stinsă: — Copilul meu... unde’i copilul meu?... Masca negră s’apropiasă repede. El puse degetul pe buză pentru a recomanda tăcerea lui Pierre Prost, care strîngea vâna cu fășiele de pânză pentru a opri sângele, și răspunsă : — Fiica d-tale e vie, demnă, și va trăi,— numai dacă d-ta singură nu vei condemna-o la morte căutând s’o revezi... — S’o reved!... s’o reved!.. O! D-Zeule! așa dar îmi vei lua-o ? — Da, domnă. — Și nu voi mai revedea-o nici o dată ? — Nici o dată. Se auziră niște suspine înăbușite sub capișonul întunecos,—pe urmă, după o secundă, sărmana mumă reluă: — Dați’mi voe, cel puțin s’o sărut o dată... o singură dată... înainte de-a mă dispărți de ea pentru totdeuna... — Ah! știu că d-ta ești fără milă, messire, — știu că ești forte crud... dar, totuși nu vei fi atât de mult pentru a’mi refusa ceia ce’ți cer... o singură sărutare a fiicei mele... — Sărut’o dar ! — răspunsă masca negră, — dar nu mai adăoga nici un cuvânt!... Și, întorcându-să spre Pierre Prost, Zisă: — Dă’i copila. * Medicul ascultă. O! atunci avu loc o strîngere nebună!...—Fu un moment ,în adevăr de delir, minuntul în care sărmana mumă putu lipi de inima sa și să acopere de sărutări fructul măruntaelor sale, pe acestă creatură slabă și gemândă, pe care nu putea s-o vadă, și pe care, fără îndoială, nu va vedea-o nici o dată !... Dar pe când ea o înăbușea în desmerdări arzânde, masca negră dădea semne vădite de o nerăbdare crescândă și rău stăpânită. Deja buzele sale se întredeschideau pentru a porunci lui Pierre Prost să fie copila și s’o ducă, când o întâmplare neașteptată veni să acorde nenorocitei mame câteva secunde de răgaz. O nouă iubire de vânt, mai îngrozitore decât tóte cele cari preceda să, trecu prin aer cu șucrături și mugini deșănțate, și veni să se isbască de zidurile masive, cum se lovesc valurile Oceanului de stîncile de Penmarch. Mai multe gramuri de la ferestră cedară ciocnirei, săriră din staniul deslipit și se sfărâmară în mii de bucăți în cădere. Vântul intră prin aceste deschizături strimte; — un curent de aer puternic se stabili între ferestră și șemineă, și cărbunii aprinși, ridicați ca niște fărâmături de paie într-un ciur se răspândiră prin cameră care se umplu îndată de un fum gros. Deja tapițeria care acoperea dușumelile, și chiar și dușumelile, luau foc în unile locuri, — un incendiu amenința. Acest pericol imediat, și pe care violența furtunei îl făcea încă mai îngrozitor, făcu pe masca negră să uite, pentru un moment, celelalte preocupațiuni ale sale. El se aruncă pentru a strivi cu piciorul cărbunii aprinși împrăștiați ici și colea ! Pierre Prost se folosi de acest moment răpide ca fulgerul pentru a se pleca deasupra patului și a murmura : — Fii liniștită, sărmană mumă, voi veghea asupra ei... Femeia căreia-i erau adresate aceste cuvinte nu răspunsă, dar mâna sa apucă pe cea a medicului, în care alunecă un lucru forte mic. (Va urma).