Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-10-22 / nr. 118

Anul al X-lea No. 118. ^ IASSI Vineri 22 Octomvre (3 Noem.) 1882. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. Prețul Al»on. și Alunelu­rilor N­­ASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. ASTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. 5 TREINATATE.............................................40 fr.— ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. S CIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Lnund­uri: Pag.I, 50 b. Pag. NII, 40 b. Pag. IV, 30 b. Vin J nr. 20 bani (T­H. BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE. O aler Ld.ar­u.1 Septä­m­â­n­­e­i STIL VECHIU I sI­I u A | PATRONUL t>­I­L­E­I TIMPUL DIN SEPTAMANA_ STIL NOU P­I­P­A PATRON SI S­I>­I­L­E­I Răs. Soar. Apusai Soar. ~-----------...............~~.........................................1 = ' ' ’ " | Octomv. ] ' == 17 Duminică Sf. Prof. Osie. 29 Duminică Narcis. 6­ 33 5-67 lg Luni Sf. Apost. și Evanghelist Luca. 30 Luni Claudiu. 6—34 5—55 19 Marti Sf. Prof. Ioil. La 22 Octombre, pătr. din urmă, dela 31 Marti Wolfgang. 6—35 5—54 20 Mercuri St. M. Mart. Artoniu. 22—30 frig. nour.bine și plac cu zrăpadă. 1 Noem. Mercur (t) Toți Sfinții. 6-36 5-53 21 Joi Cuviosul Părinte K­anon. . . .­­.­­ 1 1 . toți morții. 6—37 5—61 22 Vineri Sf. Avere, și Sf. cuconi din Ephil. ^neri Hubert. 6—38 5—50 Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Yincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 bani ■------------------------------------------------------------------------------------------- ■ ■ —— " " • ■ ■ —* “ CURIERUL U­o ii­respond cu Ji in Strcinatate« 23 Sâmbăta Sf. Ap. Iacob. fratele DOMnului. _____ _ jL. Sâmbătă ___Carol.__________________________________________6—43________5—49 QQOOQOOOOOCOOO 3 »OOOOOOOQOOOOO^I A NUNCIURIA VIS. Sunt­earău și informat că s’a răspândit vorba că nu mai am ieriine de veneri­re fiind­că’mi vând moșiea. Nu este ade­vărat. Continuez cu vânzarea lemnelor câte 175 franci vagonul la gara de Iași și personele ce ar voi a cumpără de la mine sunt rugate a se adresa direct la subsemnatul in Folticeni sau la D. Ema­nuel Christodulo in Iași, strada Păcurari. Angel Valy.­ ­ IMPORTANT! 5 Subsemnații avem onore a informa pe o­­o­norabila nostră Clientelă iașană și din pro-­­­vincie, că ne-am mutat magasinul nostru,­­ numit »Kahane«, asortat cu articole de 3 pasmentărie și noutăți, fost situat în­­ strada mare, casele d-lui Neuschotz, tot 2 în strada mare, casele cele nouă ale d-lui­­ Ghiorghiu, alăturea cu casele d-lui Neu­­­schotz. Mulțumind cu acesta ocasiune onor. Public pentru favorea și încurajarea ce ne-a arătat’o până acum, rugăm a ne visita și’n stabilimentul cel nou, unde 2 onor. visitatori vor găsi pe lângă arti­ 3 colile nóstre cunoscute în destul, și un­­ mare asortiment de obiecte aduse acum 5 din străinătate pentru anul nou precum 2 și pentru viitorele baluri. 3 Cu su­mă S. Kahanes Succesori. _ Dooo oooooooooootoocooooooooooO DEȘTEPTARE Oesființindu-se «Icpositul Dornografu­lui Român de la librăria lui Iacob Cerchez din Iași, numită librăria scolelor, se aduce la cunoștința personelor c are au avut ocasiune a recunoște superiori­­atea Crontografia lui I­omân­, sau lențigraf­ perfecționat, că acest aparat de ort­e tip, pastă de reservă și cernelă specială, se află d­e vânzare in capitală, la lbrăria DD lor Ig. Hasmanai et iar in Iași numai la magasia d­D Ior Hirș et Flnke și la libră­­rele Petru C.­leopovici. Unirea i A. N­. K­elsch­er. Semnele distinctive și cualitățile pastei Cro­nografului Român, care face să fie preferată­uturor composițiilor străine, sunt următorele: Pasta Cronografului Român n’are nici un miros, și fără ca să fie vertosă ea este clas­­ică și forte resistentă; — dând un mare umor de copii lisibile, se spală repede și se arăță forte ușor fiind­că nu face de­cât sar­­e puțină spumă la topire ; colorea ei este roș­­alben, cea ce permite a se pute lucra și sara i­ă a obosi ochii.— Asemene și cernela spe­­ială este forte concentrată și se fixeză bine Tóte tipurile Cromografului Român portă barca sa pe cutii. Prospectul detailat se trimete gratis per­inelor ce vor face cerere prin cartă poștală. Pentru comenzii de prin s­uf­let” a se adresa cătră ’ Dl. Duilicliu aginer hotarnie, Iași strada Butu. IAȘI, 21 octomb. 1882. UNDE VOM AJUNGE ? Un pericol iminent, care n’a fost băgat in samă aprope de nimeni, și cred­ut mult mai îndepărtat de­cât este, chiar de cei ce­ s-au bagat in samă, ne face să ne punem întrebarea: unde mergem și unde vom ajunge ? Acest pe­ricol de care voim să vorbim e ne­contenita descreștere a populațiunei române, și sporirea exorbitantă a nu­mărului străinilor de la noi. Am dat cititorilor noștri un tablou statistic, făcut de d. prefect de poli­ție, cu diferite amănunțimi asupra po­pulațiunei orașului Iași. Nu pretindem ca d. prefect de poliție să fi­e is ul­timul cu­rent în privința statisticei ia­­șane prin tabloul format de subalter­nii d-sale, se pate ca să se fi făcut multe scăpări din vedere în el, dar, tabloul fiind făcut in bună credința, proporțiuni­le din el nu se pate să fie de­cât juste, de­și numărul total e pate ceva mai mic de­cât in realitate. Acest tablou ne arată că numărul to­tal al populațiunei române din Iași e de 21,029 suflete, numărul popula­țiunei creștine neromâne de 3186 su­flete, și numărul populațiunei evreești de 29,846 suflete. Lăsând la o parte pe străinii creștini, găsim că popula­țiunea evreiască din Iași are asupra populațiunei creștine un escedent de 8,817 suflete. Dar, chiar presupunând ca tote cele­l­alte populațiuni creștine neromâne ,și-ar perde ca facterile lor distinctive contopindu-se cu­ Românii, populațiunea evreiască d­in Iași, tot prezintă un escedent de 5681­ de su­flete asupra populațiunei­­ Române, ci­fră enormă, când se gândește cine­va că Iașul e un oraș românesc. Un tablou luat de pe registrele o­­ficiului stărei civile pentru mișcarea populațiunei orașului nostru, nu întăia jumătate a anului curent, ne dă forte mult de gândit asupra tristei actuali­tăți in care ne aflăm. Din acest tablou vedem­ că de la 1 ianuar până la 1 iuliu­­ 1882, s’au născut in Iași 647 Români, 44 stră­ini creștini și 776 israeliți. Tot in a­­cest timp au murit 816 Români, 86 streini creștini și 533 evrei. Căsăto­riții in acest timp au fost un număr de 145 Români, 19 streini creștini și 196 israeliți, ceia ce ne d ă 98 căsă­torii israelite, și numai­­ 2 căsătorii creștine. Presupunând că și în jumatatea a doua a anului mișcarea­­ populațiunei va merge ca și în cea ofițeri, vedem că, pe când populațiunea nostră creș­tină scade cu 386 suflete într’un an, populațiunea evreiască crește în ace­­laș interval de top cu 484 suflete. Acesta scădere detastrofă a popu­lațiunei creștine din Iași, și creșterea exorbitantă a evreilor, va face ca de­­acum într’un secol numărul creștini­lor să fie aprope de zero, pe când populațiunea israelită va numără peste 100,000 de suflete. Acestă tristă perspectivă trebue să dea mult de gândit fie­cărui Român adevărat și să se cânte mijlocele pen­tru oprirea răului. Facând o comparațiune între dife­ritele cifre din statistica d-lui prefect de poliție vedem că populațiunea Ia­­­șului se compune din : 7391 barbați creștini și 7669 barbați israeliți; 8551 femei creștine și 7673 femei israeli­te; 4015 băeți creștini și 6746 băeți israeliți, și, în fine, din 4208 fete creștine și 7758 fete israelite. Observând aceste cifre, vedem că populațiunea creștină adultă e mai nu­­merosă de­cât cea israelită, presen­­tând un escedent de 600 suflete ; nu­mărul copiilor creștini însă e cu 6,281 suflete mai mic de­cât numărul co­piilor israeliți. Deci, răul nu există de mult timp, el e recent, de­ore­ce di­­ferința în minus pentru populațiunea creștina o găsim numai la copii și, cu cât măsurile contra lui se vor lua mai in grabă, cu cât se va căuta să se combată mai curând căușele cari’l pro­duc, cu atât resultatul satisfăcător nu se va face să fie mult așteptat. Să vedem acum cari sunt căușele cari contribue la scăderea populațiu­nei nóstre. Ântăia, și cea mai princi­pală causa, la care ne vom mărgini pentru astă­zi, ,e mortalitatea. In a­­devăr, din notițile ce le dăm pe fie­care săptămână despre mișcarea po­pulațiunei iașane, cititorii noștri Vau putut convinge că mortalitatea popu­lațiunei creștine merge crescând in proporțiuni forte mari. Cauza care face ca acestă mortalitate să mergă cres­când este răua organisațiune a servi­ciului nostru medical și hygienic și multele cuiburi de infecțiuni și mur­dării cari exaloră tot felul de miazme, producând mulțime de bule contagio­­se, cari să ceră fără milă populațiunea saracă, acea care nu’și pute da luxul a chema un medic și a plăti medi­camente. In adevăr, pe când un bol­nav creștin, pentru a avea ajutorul medical trebue s’alerge pe la comisie ca să dea de știre, și abea după două­zeci și patru de ore cel puțin vine medicul să-l visiteze, dacă însămnarea ce-o lasă la comisie nu se perde, și, D-Zeu știe dacă, chiar când vine me­dicul, ordonanțele sale sunt urmate, bolnavul nedispunând de mijloce pen­tru a plăti medicamentele; bolnavul e­­vreu primește la moment ajutorul me­dical, el primește medicamentele gra­tuit, de­ore­ce evreii au înțeles nece­sitatea de a forma Societăți de bine­facere care să ajute pe bolnavii lor lip­siți de mijloce. Deci, primul pas ce trebuește fă­cut pentru oprirea răului de care su­ferim, și care amenință a crește din ce in ce în intensitate, este reorgani­­zarea serviciului medical și hygienic, după o metodă mai nimerită și în­­trun mod mai satisfăcător și nimicci­­rea cuiburelor de infecțiuni și necu­­rățării, a căror număr e destul de mare in orașul nostru. ♦ Asupra celor­l­alte cause ne reser­­văm a vorbi­m­ unul din numerile vii­­tore. T­ELEGRAME Londra 30 oct. In Camera comunelor, d. Dilke desminte existența ori­cărui tra­tat secret relativ la Egipet, tratat ce An­glia ar fi închiat cu vre-o putere străină. Viena 30 oct. «Corespondenței Poli­tice” i se telegrafiază din Belgrad că în­tregul cabinet și-a remis ori demisiunea in mimele Regelui care însă nu a primito. Suria 30 oct. (sara). Nu este încă po­sibil de a se ști cu siguranță resultatul positiv al alegerilor, dar după cele ce se cunosc pănă acum, marea majoritate de deputați aleși este ministerială. Toți membrii cabinetului cari făceau parte din vechea Cameră a deputaților au fost realeși. Depretis s-a ales in două colegiuri, Bacarinii in trei. Pretutindenea a domnit o perfectă liniște in tot timpul alegerilor. Londra 31 oct. Lordul Ducerin are a merge la Cairo în misiune temporară spre a regula situațiunea Egiptului. FOILETON. Xavier de Montepin. * 6 MEDICUL SĂRACILOR. P­E­O­L­O­G­. Noptea lui 17 ianuarie. (Urmare). — Nu! pe toți dracii!—strigă masca negră cu tire bătând din picior,— nu, nu poți!...— Oare cu­­rositatea te împinge să’mi faci acestă cerere nebu­­ă ?...—Dacă’i asta, nenorocire d-tale !... — Nu curiositatea, — replică Pierre Prost, — cr­­ebuința.— In starea în care se află acestă femeie, luare de sânge pate fi scaparea, dar asemenea ate fi și mortea !... Numai fața ar putea să’mi spue itr’un mod sigur ceia ce sunt silit a presupune... — Iți repet că nu vei vedea acestă față. — As­ói peste putință!... — peste putință, auzi bine!... este putință !...—Deci ia sânge, dacă crezi că asta 5 te scapa pe­ acestă femee, dar grăbește-te!... — Și dac’o omor ?... — Ei bine, dac’o omori, —­ replică masca negră , o rânjire sinistră,—d-ta nu vei avea să te mus­­­tezi de nimic, lucrând cât ai putut mai bine și după înștiința d-tale...­—Pe lângă acestea, dacă va fi o rimă sau numai cât un pacat, sau și una și alta pe înștiința mea. — Porunciți să mi se deie un lighen și niște fă­­i de pânză,—murmură Pierre Prost,— voi încer­­i o luare de sânge, rugând pe D-Zeu să nu îngă­duiască ca mâna mea să devie, chiar într-un mod nevinovat, o mână omucidă... — Rugă-te ! rogă-te! — strigă masca negră , — nu văd în asta nici o piedică, — și dacă D-Zeu nu te va asculta, dracul te va asculta póte !... Auzind aceste cuvinte blestemătore, Pierre Prost își făcu semnul crucei. Masca negră începu a rîde cu hohot. După aceia făcu un semn omului care stătea în piciore lângă șemineă, și care, ridicând o margine a tenturei întorsă pe dos, țintuită pe păreți, dispăru printr’o ușă a căreia existență medicul n’o presupu­­sesă pănă în acest moment. După un minuni, el se întorsă aducând un lighen de aramă. In timpul lipsei sale, masca negră rupsesă înc’o bucată din prostirea albă, și, din acestă bucată me­dicul pregăti bandajele. Intr’un colț al camerei, copila, pusă pe tapițeria care­ acoperea dușumelile, orăcăia într’un mod lamen­tabil. Afară, furtuna mugea cu o furie îndoită. — Gia­­murile singurei ferestre tresăreau și țingăneau în scobiturile lor de plumb. Totul era gata.—Pierre Prost legă mâna tinerei femei tot leșinată de­asupra brațului, și înțepă vâna. Sângele cursă mai ântăi încetișor, picătură cu pi­cătură,— pe urmă mai răpide,— pe urmă, în sfârșit, țișin ca un lung fir de purpură. Pierre Prost îl primea în lighenul de aramă. După un moment un suspin adînc ridică pieptul femeiei. — Ea’și revine’n simțiri, — Zisă medicul,— peri­colul nu mai există,—cel puțin acel de care mâ te­meam adi­iarea... Tânăra femeie făcu o mișcare, ca pentru a se ri­dica, și bolborosi cu o voce stinsă: — Copilul meu... unde’i copilul meu?... Masca negră s’apropiasă repede. El puse degetul pe buză pentru a recomanda tă­cerea lui Pierre Prost, care strîngea vâna cu fășiele de pânză pentru a opri sângele, și răspunsă : — Fiica d-tale e vie, demnă, și va trăi,— numai dacă d-ta singură nu vei condemna-o la morte cău­tând s’o revezi... — S’o reved!... s’o reved!.. O! D-Zeule! așa dar îmi vei lua-o ? — Da, domnă. — Și nu voi mai revedea-o nici o dată ? — Nici o dată. Se auziră niște suspine înăbușite sub capișonul întunecos,—pe urmă, după o secundă, sărmana mu­mă reluă: — Dați’mi voe, cel puțin s’o sărut o dată... o singură dată... înainte de-a mă dispărți de ea pen­tru tot­de­una... — Ah! știu că d-ta ești fără milă, messire, — știu că ești forte crud... dar, totuși nu vei fi atât de mult pentru a’mi refusa ceia ce’ți cer... o singură sărutare a fiicei mele... — Sărut’o dar ! — răspunsă masca negră, — dar nu mai adăoga nici un cuvânt!... Și, întorcându-să spre Pierre Prost, Zisă: — Dă’i copila. * Medicul ascultă. O! atunci avu loc o strîngere nebună!...—Fu un moment ,în adevăr de delir, minuntul în care săr­mana mumă putu lipi de inima sa și să acopere de sărutări fructul măruntaelor sale, pe acestă creatură slabă și gemândă, pe care nu putea s-o vadă, și pe care, fără îndoială, nu va vedea-o nici o dată !... Dar pe când ea o înăbușea în desmerdări arzân­­de, masca negră dădea semne vădite de o nerăbdare crescândă și rău stăpânită. Deja buzele sale se întredeschideau pentru a po­runci lui Pierre Prost să fie copila și s’o ducă, când o întâmplare neașteptată veni să acorde nenorocitei mame câte­va secunde de răgaz. O nouă iubire de vânt, mai îngrozitore de­cât tóte cele cari preceda să, trecu prin aer cu șucrături și mugini deșănțate, și veni să se isbască de zidurile masive, cum se lovesc valurile Oceanului de stîn­­cile de Penmarch. Mai multe gramuri de la ferestră cedară ciocni­­rei, săriră din staniul deslipit și se sfărâmară în mii de bucăți în cădere. Vântul intră prin aceste deschizături strimte; — un curent de aer puternic se stabili între ferestră și șemineă, și cărbunii aprinși, ridicați ca niște fă­râmături de paie într-un ciur se răspândiră prin ca­meră care se umplu îndată de un fum gros. Deja tapițeria care acoperea dușumelile, și chiar și dușumelile, luau foc în unile locuri, — un incen­diu amenința. Acest pericol imediat, și pe care violența furtu­­nei îl făcea încă mai îngrozitor, făcu pe masca ne­gră să uite, pentru un moment, cele­l­alte preocu­pațiuni ale sale. El se aruncă pentru a strivi cu piciorul cărbunii aprinși împrăștiați ici și colea ! Pierre Prost se folosi de­ acest moment răpide ca fulgerul pentru a se pleca deasupra patului și a murmura : — Fii liniștită, sărmană mumă, voi veghea asu­pra ei... Femeia căreia-i erau adresate aceste cuvinte nu răspunsă, dar mâna sa apucă pe cea a medicului, în care alunecă un lucru forte mic. (Va urma).

Next