Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-12-03 / nr. 135

Anul al X-lea No. 135. IASSI Vineri 3 (15 Decemvrie­ ) 1882.____Apare Duminica, miercurea și Vinerea. STREINATATE.............................................40 h­.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunc­uri: Pag.I, 50b. Pag. III, 40b. Pag. IV, 30b- Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ilv. 20 bani Noemy. ! ~ Decemy. ] == = = ~ 28 Duminică I Sf. M. Mart. Ștefan cel nou 10 Duminică I Iudita 7—25 4—21 OQ T.nnî S S Mart. Párámon si Filomen r c j T i r i 11 Luni Damas 7__OR 4__21 30 Marti­r S. Ap. Andrei intăiul chemat La 5 decemvrie, patr. I, la 5 dec. 12 Marti Maxentiu 7-27 4-21 1 Mercuri Sf. Profet Naum bine, la 6 zăpadă și de la 7—12 ger­tare. 13 Mercuri Lucia 7—28 4—21 2 Joi Sf. Profet Avacum 14 Joi Spiridon 7—29 4—21 3 Vineri Sf. Prof. Sofonia 15 Vineri Celian 7-30 4—21 4 Sâmbătă S­ ta Mart. Varvara__________________________________________________________ 16_______ ______Sâmbătă Adelhaid 7—31 4—21 Prețul Alion. și Ruunclurilor IN IASSI, pe an. 21 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. Win J ¥v. 20 bani C­URIERUL (TH. BAL AS­SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Courespons­end­ In Strein­atate Doctorul V. I. Bej­an Medic primar și profesor la Institutul Gregorian. Mamos și special pentru maladiele de dame și copii, dă consultațiuni în tóte filele de la 1­­ 3 ore p. m . pentru săraci gratis. Strada Sântului Sava casa D-lui Alias N. 18 C­a­lend­ar-u­l Săptă­m­â­­n­e­i STIL VECHI­U­N ț­­I­U­A | PATRONUL JJILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU g­I­U­A___________ P­AT­RONUL ț­I­L­E I­I Răs. Soar. j Apusul Soar. A­NUNCIURI D. PROFESOR WEITZSECKER S’a mutat cu pensionatul seu de băeți, strada Sf. Gheorghie Lozonski Casele Domnei Cracii foste Milidon. De vănzare: 094 copaci stejari, diametru de la 80 cent. până la 2 metri. O&fb copaci teiu, diametru de la 70 cent. pănă la 1 metru 80 cent. 904 copaci carpăn, diametru de la 60 cent. până la 1 metru 10 cent. in pădurea moșiei Uric­ani, alăturea cu soseaa județană de la Iași la Voinești. Doritorii să pot adresa la Prințul Alecsan­­dru G. Ghyka in Iași, casele Kettner, strada Sft. Spiridon sau la proprietar la Miroslava. 1­ăn de vănzare. l*e moșia mea Căuești din jud. Vaslui, ani de vânzare 100 stoguri fân, și pae, cu prețuri moderate și înles­niri de ornat vite. 49. L­a 71’A. Cafeteria Alexandru Fondată la 1847 a lui I. Jt. snETCO 4444. A sosit din Paris: Bonboné Fondante Boisier, ciocolată Marquis, Praline creme, Fructe cand­te, Maron de Paris (non plus ultra), bonboniere, chartreuse galbenă, adevărată curacao, Bordeaux și liquerumi. Au apărut de sub presă in editura Tipografiei Cur­­ței Regale, pr. Th. Balassan , Cugetările Unei Regine Carmen Sylva cu o prefață de d. Louis Ulbach, tra­ducere de I. C. Crăciun. Prețul 1­1. n. de IAȘI, 2 decemb. 1882. Corpurile Legiuitoare. Iată deja o lună și jumătate de când Corpurile legiuitore fură convo­cate în sesiune extra­ordinară, cu o lună mai înainte de terminul fixat de Constituțiune pentru acesta convocare. La început, acesta convocare pri­pită a mandatarilor națiunei ne bu­­curasă, de­ore­ce credeam că, dându­­li-se o lună de­­ zile mai mult, vor căuta din resputeri a îndeplini cel puțin in acesta sesiune, ultima a le­­gislaturei presente, golurile lăsate din cele­l­alte sesiuni, pentru a se putea recomanda macar cu atâta alegători­lor lor la viitorele alegeri parlamen­tare cari se apropie. Zadarnică însă fu bucuria nostră, căci, și în acestă sesiune vedem pe­­trecându-se ceia ce sa petrecut în se­siunile trecute, ba chiar pe o scară mai întinsă. In adevăr, într’o lună și jumătate, de când Corpurile Le­­giuitare au fost convocate, pănă a­ fi, Senatul român n’a putut ținea de­cât numai nouă ședinți. Și cu ce se pot mândri bătrânii representanți ai na­­țiunei c’au lucrat în aceste nouă ședinți în cari­ ar fi trebuit să lucreze cât în patruzeci pentru a nu se perde ni­mic din causa ședințelor cari nu s’au putut ținea, lipsind membrii maturu­lui corp ? Acesta laudă nu’și o pot face cu nimic alta de­cât cu faimosa modificare a legei electorale din 1864, votată cu răpegiunea vaporilor, din ordinul guvernului, întro singură nopte, și sancționată după un nou sistem, fără precedent în nici o țară din lu­me, prin intermediarea electricităței. Cât de vesel ar fi Franklin și Volta dacă ar trăi și ar vedea că discoperiile lor au ajuns la așa de mare preț! Cât despre cele­l­alte lucrări ale maturului corp, ele prezintă o impor­tanță atât de infimă, în­cât credem de prisos a mai vorbi acum de ele, fiind deja cunoscute cititorilor noștri din dările de samă ce facem despre activitatea Parlamentului nostru. La Cameră, unde diurna a făcut ca numărul membrilor presenți să fie mai mare, s’au ținut mai multe șe­dinți ; dar pănă acum nu prea avem cu ce ne felicita din lucrările Adu­­nărei deputaților. Ca și Senatul Ca­mera nu face alt­ceva de­cât „bate apa’n piuă,“ după cum glice o veche glicetare din bătrâni. Ca și în sesiunile trecute, discu­­țiunile zadarnice, cari consumă un timp precios, sunt la ordinea grilei. Ca și în sesiunile trecute, când e vorba să se voteze ceva, votul se declară nul, de­ore­ce înainte de terminarea dis­­cuțîunei, onorabilii noștri deputați își iau pălăriele și bastonele și o șterg franțuzește, așa în­cât cei rămași nu mai sunt în numărul cerut de lege pentru a putea vota. Apoi, în șe­dința următore, legea e votată cu mare majoritate, formată în general de cei cari nu luase parte ba nici macar nu asista și o discuție de a­oi, ceia ce face să avem tot­deauna legi viciose, pe cari după un an sau doi, practica ni le arată că nu sunt bune de nimic și se modifică tot în modul cum fusesă votate la început. Și, nu trebue să ne prindă mira­rea regh­nd că proiectile de legi se votăză cu răpegiunea fulgerului. Gu­vernul, prin căpătuirea celor mai mulți dintre membrii opoziției, prin inge­­rință în alegeri, prin diferite recom­pense materiale sau morale, a știut să’și facă o majoritate supusă și as­­cultătore, care face tot că i se po­runcește. Credem c’ar fi timpul ca manda­tarii națiunei să se oprăsca în greșita cale pe care­ au apucat și să caute ca cel puțin în timpul cât le mai rămâne să caute a face macar o parte din ceia ce n’au voit să facă până acum. . TELEGRAME Bom­a. 11 decembre C. de Giers a prânzit ieri sara la curte. General comte Memabrea va presenta marți Reginei Angliei scrisorile sale de rechiemare și se va duce apoi la noul său post din Paris. Cairo, 11 decembre. Consiliul de res­­boiu a condemnat ieri la morte pe Jakub Sami și Mahmud Fehmi. Pedepsa lor a fost comutată de Kedir în exil perpetuu. Londra, 11 decembre. Diarul „Dailly News” (zice că lordul Derby va întră în curând în cabinet și că d. Gladstone va demisiona din funcțiunele de cancelar al eșicherului conservând numai titlul de pri­mul lord al trezoreriei. Diarului «Standard” i se telegrafiază din Viena că este vorba despre sir Elliiot pen­tru ambasada din Constantinopoli în care cas lordul Dufferin va înlocui pe sir E­­liot la Viena. Viena, 11 decembre. Camera a decis în unanimitate mai puțin trei voturi, de a intra in discuția proiectului de lege a­­supra meseriilor.­­ — Pesta, 11 decemb. In Camera deputa­ților de președinte a consiliului revenind asupra incidentului provocat de deputatul Bohoneczy în ședința de sâmbătă, a de­clarat că nu este corect de a insulta in parlament pe funcționarii publici. D-sa a făcut apel la deputații din tóte partidele pentru ca asemine excese să nu se mai producă pe viitor. D. Bohoneczy s-a sculat din nou ,zi­­când ca prin asusațiunile sale nu a voit să atingă pe toți funcționarii ministeru­lui de lucrări publice, ci numai pe­tre­­cari amploiați ai serviciului hydro­teh­­­nic asupra cărora își reservă opinia sa pănă la hotărîrea tribunalului. Berlin, 11 decembre. Reichstagul du­pă prima lectură a proiectului de dublu budget pesentat de guvern pe exercițiu­­rile 1883-84 și 1884-85, a respins pro­punerea de a se retrimite comisiei bud­getare budgetul pe 1883-84 cu frecare părți a budgetului pe 1884-85. Reich­stagul a respins de asemene propunerea de a retrimite bugetul unei comisiuni spe­ciale care să fie insărcinată a examina da­că inconvenientele teh­nice menționate con­tra fixațiunei bugetare sunt fundate. Reichstagul a adoptat propunerea de a retrimite comisiunei numai ore­cari părți din budget pe 1883-84. Ziarul «Die Post» anunță că guvernul prusian a depus deja in consiliul federal propunerea de a spori cu doua treimi ta­xele existente asupra lemnelor brute și cu jumătate asupra lemnelor lucrate. Londra, 12 decembre. Ziarul «Stan­dard» anunță că lordul Derby va fi numit ministru secretar de Stat pentru Indii, în locul marchizului de Hartington care va lua portofoliul ministerului de resboi. D. Childer actual ministru de resboiu va fi numit cancelar al Eșichierului, func­țiune din care se va demite d. Gladstone conservând numai titlul de primul lord al trezoreriei. Paris, 12 decembre. Iamormântarea lui Louis Blanc va avea loc astă­­zi. O mul­țime imensă se grămădește pe tot parcur­­sul pe unde va trece cortegiul, precum și la cimitir. Cairo, 12 decembre. Toți con­demnați vor fi degradați și bunurile lor confiscate spre a servi la plata indemni­­sărilor alocate victimelor insurecțiunei. A­­rabi și complicii trimiși in exil, vor pri­mi o pensiune care să le asigure strictul necesar pentru trai. Constantinopoli, 12 decembre. Ziarul «Yakît» vorbind despre scrisorea adresa­tă de Arabi reginei Victoria, (lice : Re­gina Victoria este prea sus pusă pentru a putea fi induioșată de o rechetă ema­nând de la un mizerabil, piarul in ches­tie adange: «Acest fapt este o învățătură pentru personele cari­­ și-ar mai face în­că iluzii despre patriotismul lui Arabi în ceea ce privește islamismul.… D. de Radovici a prânzit astă­zzI la palat. FOILETON. Xavier de Montepin. 22 MEDICUL SĂRACILOR. PARTEA ANTElA UN CĂPITAN DE AVENTURI. (Urmare). — La asta gândesc să mă însor... — Nimic mai bun!—Mi-ar plăcea forte mult să știu că am un mic vlăstar al rasei mele în acestă lume înainte de a mă duce în cea­l­altă lume să dau so­­cotală lui D-­leu. —Inseră-te deci, fiul meu, Inse­­ră-te !.„ — Ast­fel, d-ta aprobi ?... — Fără îndoială, drace ! aprob !...—Nu mai e vor­ba de­cât a alege bine pe femeia d-tale, și asta-i ușor !—Tate moștenitorele din Franche-Comté, fie ele Beautremont, Saint-Moris sau Toulongeon, ar fi mândre să porte numele d-tale!... — Dar, tată, dacă nu ți-ar conveni să primești de noră pe femeia pe care­ ți-ași propune-o ?... — Peste putință !—Sângele meu curge în vinile d-tale, și ești de prea bună rasă pentru a te gândi să faci o căsătorie înjositore... — O căsătorie înjositore!.. nici o dată, domnule baron !—și cu tote acestea tremur în momentul când trebue sa’ți spun pe cine iubesc... — Pe cea pe care­ o iubești ?—frisă bătrânul cu viociune.—Ah! domnule fiul meu, așa­dar d-ta ești amorezat ?... — Da, tată, și pentru totă viața mea !... Un scris ironic încreți buzele subțiri ale baronu­lui .—el ridică din umeri murmurând acest cuvânt. — Copiii. Și de­sigur trebue să fie ceva straniu auzind pe­­acest băta­»slab aplicând cu barne de joc un ast­fel de aro a acestui frumos colonel de douâ-d­eci și cinci de^^icare representa viața în florea și în pu­terea sa^B — C^^Br­ repetă el pentru a doua oră. Pe ui^J^läogä, cu o complesență părintescă : —Uin^­|»ul meu...—Tremuri,­­lici, în momentul când să numești pe aceia pe care-o iubești pentru t^J^d­ata d tale,—și el apăsă pe­ aceste din urmă cuvinte,—nu’i demnă ea de d-ta?... — O !—strigă Tristan care’și eși să din fire prin acestă simplă presupunere,—o ! tată, ce-ai putut cre­de ?... Chiar îngerii nu’s mai curați de­cât acestă copilă adorabilă... — Forte bine!—Vreu s’o cred și cu atât mai mult doresc să știu numele acestui înger... Tristan se înarmă cu tot curajul și răspunsă cu o liniște aparentă pe care-o desmințea vocea sa mișcată: — Acea pe care-o iubesc, tată, e fiica singurului d-tale vecin, contele Theobald de Mirebel... IX.—Portretele de familie. După ce pronunțasă numele tinerei fete pe care­­o iubea, Tristan de Champ­ d’Hivers s’aștepta la vr’o esplosiune fulgerătore el s’aștepta să vadă pe pă­rintele seu, iritat și amenințător, începând o scenă violentă. Dar nu fu nimic. In momentul în care Tristan murmura numele Blanchei, bătrânul baron se sculară cu greutate, și sprijinindu-se într’o parte într’un lung baston de trestie cu capătul de aur, și de cee­l­altă parte de brațul fiului meu, târâsă pe­ acest din urmă lângă pa­­neau tenturei in care era arborele genealogic de care­­am vorbit, și înaintea căruia se opris’amândoi. — Vezi asta, domnule fiul meu, nu’i așa?—în­trebă bătrânul arătând pergamentul blasonat. — Fără îndoială,—răspunsă Tristan. — Știi ce arme sunt acestea ? — Ale nostre, tată. — Știi d-ta ce represintă aceste ramuri tufose, eșind dintr’un trunchiu majestos ? — Alianțele familiei nostre. — Cum se face deci, domnule, că știind tote a­­cestea, nu știi de loc istoria acestei familii ?... — Dar, tată, credeam... — Credeai rău, domnule!...—Dar, în tot cazul, fie că n’ai știut nici­o­dată,—fie că ai uitat,—vrea să vin in ajutorul neștiinței sau amintirelor d-tale... —Privește ici, te rog... — Privesc. — Ce vezi ? — O mică pată roșă, zugrăvită lângă ecussonul nostru, spre mijlocul arborelui genealogic. — Și colo ? — O pată tot așa. — Și mai sus ? — Alte pete încă. — Câte numeri ?... Tristan tăcu timp de un moment, pe urmă răs­punsă : — De ce, tată. — Ia adevăr sunt grece, fiul meu!...—Tate­­lece sunt pete de sânge,—și acum vei ști cum a curs a­­cest sânge... — Cum a curs acest sânge!—repetă Tristan.— Dar o știu deja, tată... — Puțin îmi pasă, și vrea să’ți-o spun din nou !... —Ascultă deci, fiul meu,—și de astă dată adă-ți a­­minte. Tristan tăcu și plecă capul cu o resignațiune du­­rerosă. Bătrânul urmă: — In anul mântuirei 1442, Ludovic, comte de Mirebel, supranumit Mistrețul negru din pricina fi­­gurei sale respingătóre, și mai cu samă din pricina sălbătăciei apucăturilor și caracterului seu, se amo­reză de o fiică a casei nóstre, Bathilde de Champ­­d’Hivers, pe care­ o numeau Roza albă.­—EA o ceru în căsătorie.—Baronul, strămoșul meu, respinsă a­­castă cerere, și Mistrețul negru, furios, jură Să’și răsbune... «Resbunarea sa nu întârzUă. „Intr’o­­ zi, pe când baronul era la venatóre cu alți câți­va seniori din bailliage, Mistrețul negru, întovărășit de o mână de omeni înarmați, pă­trunsă în castel,—rîpi cu violență pe Bathiîde,— o dusă pe calul seu, și o trimisă înapoi, după câte­va ore, veștejită, desonorată, murindă !... «Bathiîde avea doi frați.—Unul era barbar în puterea cuvântului,—celâ­l­alt nu atingea încă mar­ginile adolescenței. «Fratele cel mai mare, care se numea Tristan de Champ-d’Hivers ca și d-ta, chemă la luptă pe infa­mul Mistreț negru, și cu tota dreptatea divină și bunatatea causei sale, fu ucis de mizerabilul rapitor. «Acestă pată roșă pe care­ o ve­ți colea,—acestă pată, cea ântâi din tate, — arată mortea fratelui Bathildei. «Câți­va ani trecură. «Mistrețul negru se căsătorise, și avea un fiu

Next