Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-06-03 / nr. 61

Anul al XI-lea No. 61. IASSI Vineri nr.­ 1883._____Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. TN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICT­?, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREIN­AT­ATE........................... . . 40 fr.—­ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.­­uunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Un IV»‘. 20 bani ► STIL VECHIU­L Z­I­U­A~ PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANT" ' | STIL NOU ~ | ' £­I­U­A PATRONUL­­­­I­L­E­I Râs. Soar. | Apusul Soar. MaL . « luni.. ~1 :­­ 29 Duminică Sf. Cuv. Mar. Theodor T" 10 Duminică Margareta 4—15 7—46 34 Luni Cuv. P- din Mon Dat (inc. moși) I 11 Luni Barnaba 4 — 15 7—45 31 Marți Sf. Apostol Ermil La 31 mai, la 6 diminiița, Pătraru h 12 Marți Pancrațiu 4—15 7_46 1 luni. Mercuri Mart Iustin filosoful din urmă cu plac și a.,o, bine, R Mereu,­i Ant de Pad. 4-15 7-47 1 2 Joi Cuv. Nikifor 1 •* 1 1* Joi Vasilis 4 — 15 7—47 3 Vineri Sf. Martir Lukian 1- 15 Vineri Virolus 4 -15 7_47 __________________Sâmbăta________Păr. Mitrofan________________________________________________________ ||­­ 10 ] Sâmbătă Francisc 4­ 15 7—47 Prețul Alion, și Am­nestirilor A­N­U­N­C­I­U­­R­I Moșia Trifestii 5 5 «tiți jud­. Roman proprietate a D-rnei Agripina Jora in cu­prindere de 866 .fălci avénd tóte înzes­trările se vinde de veci. Amatorii se vor adresa l­i D-na A. Jora Roman. Do droa­l­it­i­e ^eria L­ de 5 sau mai L/tî aici­Jdl mulți ani moșia Braeștii pro­prietatea Princesei Smaranda Moruzzi, situa­tă in districtul Iassy. Pentru informațiuni și condițiuni, doritorii se vor adresa la avocatul . Gheorghe Irimescu. Dr. L. Petriman d­e la J Facultatea «lui Vicua dă ordinațiuni de la 8 — 10 a. m. și de la 5—6 p. m. Pentru cei lipsiți de mijloce gra­tis. Strada Podul Vech­iu, casele Moses Kauf­mann in apropiere de Ten­­sfetitele. MEDIC ȘI CHIRURG nr. 6. Mluiza de la Facultatea din Viena Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 3—5 p. m Iași, strada Mare lângă Hotel Dacia fost Pârlita. MunÎîi O­l.j situată in județul Făl- M­­Uold UUJColI d­e­ plasa Crasna, pro­prietatea D-lui Pericles Arghiropulos se dă in arendă de la 23 Aprilie 1884. Doritorii să bine-voiască a se adresa la sub-semnatul in Iassy strada Română. Gheorghie Cosadin. Hoșu­l I*SHlosa din județul Vas­lui, comuna Tângujei, se dă in posesie de la 26 octombre anul curent. Doritorii de a lua acesta moșie să se adreseze la d. colonel Boronescu, proprietarul ei, in Iași, strada Română. FOCURI BENGALE La farmacia „La Ștefan-cel-Mare“ a d­l­ui Rudolf Peterentz, se găsesc jocuri bengale de Ulte culorile. Prețurile forte moderate. De la 50 bani in sus, D-ra Eugénie Corcher Lengerie și confecțiune pentru copii, mode, flori și parfumerie s’a mutat cu­ magasia vis­­a vis de Cofetăria Ionescu tot in Strada Lăpușneanu Societatea d­ Bine-facere n­» Iassy. Aduce la cunoștința Publicului că are au­­torisațiunea Primăriei de a aranja in grădina de la Popou serate venețiane cu­­ litre gratis, cu ocasiunea serbărilor ce vor avea loc pentru inaugurarea Statuei lui Ștefan cel Mare, începând de Sâmbătă 4 iunie la 5 ore post meridiane. Publicul va găsi în­­ lisa gră­dină felurite petreceri precum: Caro­usel, fata norocului, taut Itala de jucării și altele. Comitetul. O institutrice franceză ,rc­­tualmente in activitate la o familie distinsă din București, dorește a ocupa, cu începere de la 1 septembre­, un loc de institutrice in o familie din Moldova. Informațiuni mai de aprope la redacțiunea acestui­­ ziar. IASI, 31 m­ai 1883. PROGRAMA Desvoltatare a serbării inaugurării Statuei lui STEFAN-CEL­ MARE ! la d­iua de 3 iuniu 1883, M. S. Re­gele sosește la gara de Iași, la orele 6 și 30 minunte sara. M. Sa va fi primit și salutat pe pero­nul gării de Consiliul comunal in corpore, dimpreună cu notabilitățile orașului. Primarele orașului arând bună venire, va presenta M. S. pâne și sare. M Sa va merge la biserica Mitropoli­tană unde va fi primit de P. S. Mitropo­lit și înaltul cler. Cu începere de la arcul Academiei, pe ambele laturi ale stradelor se vor des­fășura tote scalele de băeți primare, se­cundare, scala de meserii comunală, scala comercială, scala tehnică și acea normală cu stindardele lor.­Garda civică și armata se va desfășura pe strade cu începere de la piața gărei. M. Sa Regele va fi așteptat in salonele Palatului Regal, de corpul magistraturei, corpul profesoral, corpul comercianților, decanul și corpul advocaților și de tóte autoritățile civile și militare. II In z­iua de 4 iuniu la orele ... se va face primirea diferitelor delegațiuni cari vin din Capitală și din județe. Consiliul comunal va face onorurile acestei primiri la gară Iași. La orele 3 se va ținea o conferință is­torică in sala U­niversitatei asupra lui Ștefan-cel-Mare la cari vor asista : a) D-nii delegați ai ju­dețelor și ai co­munelor ; b) D-nii senatori și deputați; c) D-nii studenți ai Universităței; și d) Toți do., cari anume vor fi invitați. In sara z­ilei de 4 iunie vor avea loc concerte de musică militară : la grădina publică, la grădina Primăriei, la grădina Barnovschi, în piața Primăriei și dinain­tea Bursei. La orele 9 retragerea cu turcii de di­naintea palatului regal, parcurgând stra­dele pănă la Statuia lui Ștefan-cel-Mare. III. z­iua de 5 iunie la revărsatul zorilor va fi salutată prin 21 lovituri de tun. IV. M. S. Regele va porni de la Palat spre a asista la serviciul divin de la Mitropo­lie la orele IOV. Tóte autoritățile constituite vor asista la acest serviciu divin. La orele 11 tóte scólele primare și se­cundare de băeți, toți studenții universi­tari și doi delegați ai județelor și comu­nelor prec,,m di­­n­ei alte delegațiuni se vor adun pou cu st­erele 12 piața Pal­a) . Scólele primare și anume : 1) Scula No. 1 și 2 din Tataraș, 2) Scóla No. 1 de pe Podul lung, 3) Scala No. 1 și 2 din Sărărie, 4) Scala No. 1 și 2 din Păcu­rari, 5) Scala Adamachi și 6) Scala No. 1 și 2 de la Trei­ Ierarhi. b)­­ Sculele secundare și anume: 1) Gim­­nasiul Ștefan cel­ Mare, 2) Gimnasiul A­­lexandru cel Bun, 3) Institutele­ unite și 4) Liceul național. c)­­ Scala de meserii comunală, scala tehnică, scala comercială, scala normală Vasile Lupu, scala artelor, frumuse, con­servatorul de musică și declamațiune, se­­minariul și studenții universitari, Cortegiul se încheie cu delegații jude­țelor, comunelor și cele­l­alte delegațiuni. Musică gărd­ei in capul acestei defilări va cânta în tot timpul marșuri naționale. Delegațiunile sculelor de fete adunân­­du -se in grădina Primăriei la orele 11, vor pleca de acolo la orele 12 și un sfert așa in­cât se potă lua capul cortegiului Coiii*esc»ou<ienți in Streinatate Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam negociam comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube k C­ie, 11 bis, Faubourg Montmarte k 31, Passage Ve­deau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Leiferstalte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 W'ien. Pentru ANGLIA la 1). Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un V»*. 20 bani care vine de la Copou. Ordinea acestor scoli de fete va fi urmatorea : 1) . Scala No. 1 din Tataraș. 2) . Scala No. 1 și 2 de pe Podul­ lung. 3) . Scala No. 1 și 2 din Sărărie. 4) . Scala No. 1 și 2 din Păcurari. 5) . Scala No. 1 de la Barnovschi. 6) . Scala profesională de la St. Sava. 7) . Scala centrală de fete. 8) . Esternatul secundar de fete. Sculele private de fete cari ar voi să ia parte la acest cartej se vor adresa la Primarul comunei. La intrarea în piața Palatului Admi­nistrativ, sculele vor fi primite de către d. Dimitrie Gusti Președintele comisiunei serbărei de Inaugurarea statuei, în capul corpului d-lor Comisari de onore și se vor așeza la locurile ce li sunt anume desemnate. La orele 12 luni , tote personele în­­­vitate la acesta serbare trebue să se afle așezate la locurile anume desemnate prin biletele de învitațiune, după modul și or­dinea ce li se va indica de d-nii Com­i­sari de onore, anume însărcinați pentru acesta. Publicul care ar voi să asiste la acestă memorabilă serbare, este invitat de a-și ocupa locul pănă la orele 12 lum. Odată orele 12 lum. trecute, intrarea pe piața Palatului Administrativ va fi oprită și un cordon de gardă se va așeza acolo pen­tru menținerea ordinei. I.­l orele I. ș’un sfert Maj. Sa va as­culta rugăciunea ce se va face în bise­rica Sf. Neculai Domnesc zidită de Ștefan Vodă. V. La orele 1 jum. I. P­­S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei înconjurat de înaltul cler va face un serviciu divin pentru sfin­țirea anei pe estrada rădicată lângă sta­tuă, la care vor asista delegațiunile: a) , Corpurilor legiuitore. b) . înaltelor Curți de Casațiune și de Compturi. c) , Consilielor județene, comunei Capi­talei, comunelor de reședință și a comu­nelor din localitățile unde au urmat bă­tăliile cele mai însemnate ale lui Ștefan­­cel­ Mare. ii). Corpurilor armatei. e) . Academiei române. f) . Universităților din București și Iași VI­Pornirea Majestăței Sale pentru a a­­­­sista la ceremonia inaugurărei statuei, va fi anunțată prin 21 tunuri. La sosire, M.­S Regele va fi întim­­pinat de I. P. S. S. Mitropolitul, de d­nii Miniștri și de Comitetul statuei, iar tote corurile întrunite vor intona imnul național. Majestatea Sa înconjurată de d­nii mi­niștri, de Comitetul statuei, de consiliul comunal și de Casa Sa militară, va lua loc pe estrada Regală. VII. Serviciul divin terminat, musicile vor intona rugăciunea militară în sunetul to­belor. VIII. M. S. Regele va da semnalul desvălirei statuei, care se va face de cătră patru plăcși IX. In momentul desvălirei I. P. S. S. Mi­tropolitul va stropi statuea cu aiarmă ; trupele vor presinta armele, musicile vor cânta imnul; 21 tunuri vor face cunos­cut acest moment solemn. X. înaintea începerei discursurilor, coru­rile vor intona cântecul lui Mare, după care, discursurile Stefan­ cel vor urma în modul următor : a) . Delegatul Comitetului Statuei. b) . Primarul urbei Iași. c) . Delegițiunile Corpurilor Legiuitore. d) . Președintele Academiei e) Delegatul Universităților. f) . Representantul societăților profesio­nale din Oltenia. XI. După terminarea discursurilor, M. S. Regele va lua foc înaintea Statuei și va ordona defilarea delegațiunilor sculelor și armatei. Defilarea se va face în modul următor : 1) . Sculele de fete. 2) . Sculele de băeți.­­ 3). Delegațiunile județelor, comunelor și alte. 4) Garda civică și 5) . Armata. Cut­enele și buchetele se vor depune de către fie­care corp în momentul defilărei. După ce se va termina defilarea, so­lemnitatea se va indic­a prin executarea cântecului ostășesc. XII Sara orașul va fi iluminat și focuri de­­ artificii vor avea loc la Copou la lumina lunii sare electric. (TH. BALA dAN) FOREA INTERESELOR GENERALE I C­a­l­e­n­d­­a­r­­ul 1­3 s­e­p­t­ă­­m­â­n­e­i SÂMBĂTA MORȚILOR SCENA POPULARA IN ROMANIA Primavara cea dorită de la sferile senine Pe-a Zefirului aripi între noi voia să vine. Sub ușorele ei păsuri mii de flori a răsărit, Câmpul, muntele și codrul din nou iar a înverțlit. Aerul senin s’adapă de a suflării ei mirese, Și din sinu’i roaresă pe țerine ploi mănose. Riul, care dinspre trecea’n ghiață ferecat, Curge repede sub malul de verd­i tufe’ncununat Chiar ca flori însuflețite, schimbând forma lor străină. Pestriți mii de fluturi sboră în a sarelui lumină. Din a plantelor sin nalță aburul mirositor, Prosforața dimineței cătr’a lumei Urd­itor­­ i Când a paserilor cântec prin ceriu, codru și câmpie,­­Fericirea lumei sună în duiosă armonie! Dar al­­ lilei scump luceafăr la Apus s’a cufundat, Și minunile naturei cu un vel s’au cungiurat. De un murmur melancolic aerul tăcut răsună ! Fulgerul în depărtare semnălăsă o furtună. Pintre freamătul pictu­rei cu un bocet întristat, Gemete, suspinuri grele împrejur acum restat. Ci din datina cea veche, ații în totă România. Cugetul cu pietate, inima cu duioșia. Intre lacrimi și suspinuri pe-a lor morți vor aminti, Și în Sâmbăta cea tristă, ce are mânc-a zisări, Câte amintiri duiosă, câte așteptări perdute Se învie și’ntristeză ’naripatele minute !... In o casă părăsită, depărtată de cotim, Despre care poporanii mii minuni pe-a­murgul spun. De mult șede un Sehast­ru, ce de tot vecin se crede. Că prin farmeci multe lucruri neved­ute altora vede. Acei om­ pe­­ are anii ș’a lui grijă Pa albii, Astă nópte va s’arate un mister trist și cumplit.­­ Pe un colnic­el să sue, și’n pădurea’ntunecată, trei on în giur resună toca de paltin durată, chemarea cea fatală chiar ca umbra’ncet­resar. Juni, bătrâni, femei și fete, câte unul din tufar. Și hârdala cea deșartă, fără preget fac’o plină. Și prin foc aprins răspânde îngânată la lumină Iar sătenii’n așteptare, tremurând fic: „Amar mie! Ce’ntuneric, ce tăcere, ce-a să fie ce-a să fie ? In e<las atunci Sahastrul, țintind ochii pre păment, pice vorbe misterióse ce străbat pănă’n mormânt: „Voi ce-ați trăit dupre lege, ce-ați urmat pe cale bună, „Pentru care’n ceriu v’aștept’o-a fericirilor cunună, „Mâne tot Românul lacrimi și rugi se vor consacra, „Și pre mormintele vóstre Preotul se va ruga.“ întunericul de-odată se preface în lucare, Preste România sună parcă resare un sere Ca să lumineze fapte demne de esemple-a fi, Și tot prin îndătinare între fii a viețui! Baca buciumul de-aramă cu putere-a răsunat, Și cortejul venerabil în pompă a anansat. Dintâi vine Alexandru, Domnul țerei și părinte, Cununat de o coronă în regalele vestminte. După el de eroi ceată ce’n străin au combătut,­­ Domna Anna suspinendă pentru amorosul But.­­ Sunetul de mii trompete și resboinica cântare, Anonțasă pasul grabnic a lui Stefan, erou Mare, • După densul fără arme de seră grele încins, Stol de dușmani ce de Stefan prin triumfuri s’au învins, Despre patru părți a țerei patru­zeci victorii crunte,, D’imortal laur încins’au glenosa’i largă frunte. Vine apoi cu pasul sânged cu vel­i și negre vestminte, O matronă lăcrimos­ care’și aducea aminte, De ceea ce a fost odată și la ce ații a ajuns! Roasă’n inima duiosă d’un venin adânc ascuns. Lăsând la fii după dânsa o funestă ereditate, Ca să vindece-a ei sânge când vor fi’n maturitate, Epoca de-acu mănosă un fenomen a produs. Ce-a­ orientului minune strămutat’an la apus In Olimpul nou s’adună ații de semi-tei o cetă, Ca s’asculte, să depline cele de sus decretate, Că din ambel’emisfere poparele­ au reclamat, De-a fi Mars pe tot­dea­una pe pământ chiar desarmat, Ca olivul, simbol păcei,­­să producă a lui flore,­ Și ca trunchiul seu fortuna să nu potă să’l obore ! Astă rugă umelită Domnul­ ț­eu a auz­it, Și’n ceriu pusă curcubeul ce’i-a liniști menit. Pe ist semn al îndurărei lumea simte mângâere, Și al dreptului serbare triumfat’au înviere ! Dup’acest măreț spectacol, care lumea încânta, Prin o dulce armonie ce’npregiurul răsuna. Lumina acea brilantă începu ca să dispare. Și la cel sunet respunsu­l. Eco da din depărtare. Ear sahastrul ce’ntuneric cel spectacol admira. Re’nviind iar a lui voce început’au a striga: „O tu ceat’afurisită, ce-ai pășit întru pacate. „Ce târziiu scapare cauți de pedepse’nfricoșate. „Din obezle ce te lega, pe o clipă te desnod, „Ca spre pildă să se vadă patimile ce te rod." Iar sătenii’n așteptare de acele ce-or să vie, Rețliceau, cuprinși de spaimă, ce-o să fie, ce-o să fie? De-odată sună­ un bocet s’aud tropote cu fior, Și c­hemații petrec iute ca fantasme’n foișor, Inter­vine Ateistul, ce în Dumnez­eu nu crede, Paricidul, sin­ucidul, scrâșnind după el purcede, Vândătoriul patriei sale, orîtoriul de lumină, Cel ce pe orfan despre, ce prin vorbe învenină. De .C­hris’a răm­ășiei, nesățiosul proprietar, Portă’n brațe strămutate petrele unui hotar, ’Ce­ apărau îngust ogorul de­ unde se nutrea cea grotă, A cărei strebuni odată apărat’au țara totă. Se tara sub grea povar’a unui sac de aur plin, Camisarul ce se’ndopă cu dinarul cel străin. Cel [ce din danie sântă, din a­.mosin banii fură, Ipoiritul, egoistul, ce de meser nu se’ndura. De smneri perdute ceată urmărea cu plâns amar, Carii calcii jurământul ce depus’au la altar. Purtind fie-care’n sinu’i veninul de fapte rele, Ce­­­u pot usca suspinul nici un fiu de plâns să’l spele. Celice drepturi sânte calcă, și tot stolul defăimat. Câte unul, ca o umbră, trece repede mânat. Când de corbi și burne cârduri cu flămând plisc și cu ghară. Din ficatul lor se’nbuibă, le bea lacrâmile-amară iar sahastru­ atunci mai ilice.­ „Ființe de ren ogur, „Urmăriți fâră’ne tare tot pământul împregiur. „Păn trîmbița să vă cheme pentru cruda vostră faptă. „La pedepsa fără margeni ce în tartar vă așteptă.“ Atunci vitetul ș’urgia din mu­­guri a răsunat, cu cât codrul și hârdala cumplit s’au cutremurat! Far setenii în mustrare rețliceau: ah ! amar mie. Ce pedepse pentru crime, ce pedepse vor să fie? Pe când bufnele și corbii, cârâind tot împungeau, fn ficate deșirate și cu sânge se nutreau, Un demon din ochi și gură vărsând înfocate bale, Cu o strămutare­ aprinsă îi mâna în a lor cale. Dar a pas erei crestate cântul cel previghetor, Semnelat’au mersul nopții’ și venire­a ț­ilei­lor. Faca sarele revarsă scânteiesele lui raja, Care­a ceriului tărie și pământul luminejă. De pe turnul săbăstriei sântul bronz a răsunat, Și sătenii toți spre rugă la altar s’au adunat. Duioșia și pietatea pe mormânt lumini aprinde, Se depun în disc, în vase, lapte, grâne și merinde. Și’ngiur fiii și părinții pe moși amintind cu dor, In genunchi plângând ascultă ruga preotului lor, Ce cântând tot aminte d­ă pre cei repe­rți anume, Și se rogă să le fie mântuire’n ceea lume. Cu amin, ruga și plânsul atunce a încetat, Dupe lacrimi și suspinuri, mangaere a urmat, Atunci ea ca stol de fete, având tâmple’nghirlandate, Portă’n discuri și’n ulciare pârga de­ ospitalitate. La serman, la orb în cale, la orfan neputincios, Cu merindele’mpart dulce și cuvântul cel duios. Și cea ții ce-i consfințită l’amintire și durere.^ Celor răi e de mustrare, celor buni de mângâere! Pe strămoși în­cât Românul, cu respect va aminta. Domnul-Deu sórta-i ori­unde, i o va bine­cuvânta! G. ASAKY.

Next