Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-09-18 / nr. 104
Anul al XI-lea No. 104. IASSI Duminică 18 (0 Sept.) 1883. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea ,Prețul Allow, și Anuneiurilor N FASST, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fI.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. HI, 40 b. Pag. IV, 30 b. Un Nr. 20 bani FOREA INTERES Ellor GENERALE. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négoeiant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte &31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 bani CURIERUL (TH. BAL ASSAN) Da orpnihi visl lp la Tomesti a moște LC dl CI locii nitorilor Icon. George Ionescu pentru condițiuni la D. profesor Toma Săvescu in Sărărie. Corespondenți in Streinataterea prestigiului religiunei creștine ortodoxe, care din ce in ce merge spre decadență, noi le urăm din suflet isbânda, reușită strălucită. Oslendar-CLl Săptămânei STIL VECHID țIUA | PATRONUL £ILE 1_________________TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU [ 1] 1 PAJ PATRONUL ZILEI Răs. Soar. | Apusul Soar. — ^ — . . “ ~ ~ ' “ . rr " ' ' 18 Duminică Cuviosul Părinte Evmenie o0 Duminică Ieronim 5—58 5—40 19 Luni Martirul Trofimat 1 Luni Regimius 5—59 5—39 20 Marți Marele Martir Eustațiu Placid La 19 sept., la 10 ore naptea, Lumină 1 . 2 Marți Volbrand 6—0 5—38 21 Mercuri Apostolul Kodrar nouă cu plac, frig și pe alte locuri zăpadă. Mercuri Candida 6— 2 5—36 22 Joi Martirul Foca și Iona 4 Joi Francisc 0— 4 5—34 23 Vineri 1 Zămislirea Sf. Ion și sf. Policsenia . 5 Vineri Ebenfried 6— 5 5—32 24 Sâmbătă întâia Martira Tekla_______________________ 16 Sâmbătă Fiedes __ 6— 6 5—30 TELEGRAMA Apa de Colonia Mo. 4W11. a lui Ferd. Müldens din Colonia a primit la Exposițiunea Internațională din Amsterdam medalia de Argint care este cea mai inaltă pentru apa de Colonia. Matilda Blancfort Elevă cu diplomă a Conservatorului din Viena, se oferă a da lecțiuni de Piano și de Harpă in institute de d-șore și particular. Adresa : Iași casele Vrănceanu Sărărie. ^PENSIONATUL de DOMNÎSORE FOST JOYE vis-a-vis de Grăd. Copoii dirigent de D-na MAJTEWSCLI Aduce la cunoștința părinților că priimește copile pentru clase primare și gimnasiale asigurândule o educațiune alesa și instrucțiune conform programei scptelor publice ; afară de acesta limbele franceză, germană, precum și musica sunt intre obiectele obligatorie. Condițiunile se vor face după cerințele părinților și cu cât se póte mai reduse. MEDIC ȘI CHIRURG /ii1. O. €** Moniza de la Facultatea din Viena Consultațiuni de la 10—11 a. m. și de la 3—4 p. m. Iași, Strada Mare lângă Hotel Dacia fost Pârlita. Pindurile ITnkelstein inly ULIUI III știiuți dă pe onor sei clienți și pe cei ce vor bine-voi a’l onora de acum cu încrederea D-lor că a așezat in cancelaria sa un apparat Pneumatic sistem Dr. Waldenburg pentru inspirațiune de aer comprimat sau subțiat și expirațiune in aer subțiat după trebuință (contra Astma,— Enphiseria plămăilor și diverse alte maladii a organelor pieptului) precum și mai multe apparate de inhalațiune de vapori medicamentoși (contra diverse maladii a gâtului). Consultațiune de la 8—10 dim. și 2—4 după ameda, in casele sale proprie (foste Temistocle Bastachi) strada Poilu Vechi, lângă fosta vamă veche. Poople situate pe strada Sf. Vinere, vis-a UdoCIC vis Scala. Comercală, compuse din 8 camere spațiose, pivniță, grajd, șură, grădină, ogradă spațiosă precum și alte atejtanse, se dau in închiriere de la Sf. Dimitrie viitor. Doritorii a le lua in inchiriere se pot adresa la domiciliul meu, casele Liebling visa-vis de Aghenție. G. C. Balaiș. IAȘI. 17 septemvre 1883. USIMU UEI. Într’o țară în care civilisațiunea n’a ajuns încă la un grad destul de mare de desvoltare, în care populațiunea rurală și chiar cea de prin târguri nu’și póte câștiga principiele de morală prin instrucțiune, religiunea este un ce indispensabil pentru a menține buna ordine in societate și mai cu samă in familie, unde, fără morală și fără religiune ar ajunge să domnescă cea mai mare destrăbălare a moravurilor. A pretinde că într’o țară ca a nostră, in care nici a trecea parte a populațiunei pu știe carte pentru a-și putea câștiga din citirea diferitelor scrieri cunoștințele și principiele morale necesare, a pretinde oricem ca, micul număr acelor culți să caute a insufla masei ignorante principiele morale ale filosofiei moderne ar fi un ce absurd, deorece vedem că, chiar cei cari susțin acesta, au o purtare cu totul contrară de ceia ce ar trebui s’o aibă pentru a servi de exemplu masei inculte pe care d-lor pretind s’o moraliseze pe calea științifică. Nu’i destul a spune ceia ce’i bine să se facă, ci, prin chiar faptele nóstre trebue să dăm exemplu celor ce voim a’i moralisa, resultat la care eu pute ajunge cineva vfar’a fi el însuși insuflat de pricipiile moralei și ale echităței. Pănâ când însă marea masă a populațiunei nóstre, care astă ji face in cea mai complectă ignoranță, va putea primi atâta instrucțiune ca din ea să ’și potă forma principii de morala, pentru a nu deveni un element de disordine în societate, religiunea este de mare trebuință, dci, numai ea pote pune un frâu degtrăbalărei moravurilor și corupțiune ce ne-a năvălit cu pseudo-culturi de care ne bucurăm astăzi. Misiunea răspânditei și întărirea principielor religiose find încredințată clerului, și î n special ferului mirean care trăește in contact mai de aprope cu populațiunea necitita, ar trebui ca acesta clasă a societaței să atragă mai mult atențiunea și buna-voință asupra sa. Asta-ți sorta dl- WMasa forte, mult de dorit, material minter și moralminte vorbind. Micul, am putea fi dte chiar derizoriul salar acordat preoților noștri, neregularitatea cu care se plătește acest salar, face ca mulți chi-ar avea vocațiunea a se face puoți și cari ar putea fi pute folositor, societăței pe acésta cale, să ’și tae pula, cum zice Românul, și să fuga <je preoție, adice de mizerabila existență ce ’l-ar aștepta puind potcapul pe cap; alții, mai nepăsători, mai puțin ambițioși, îmbrățișază acestă carieră. Mijlocile de existență ce li se aeordâ însă fiind forte restrînse, preoții noștri se află totdeauna in lipsă, de unde rezultă că, pentru a ’și câștiga traiul de aur pe mâne, pe de o parte se ocupă cu alte afaceri și cu alte lucrări, lăsând religiunea mai la o parte, ca un ce secundar, iar, pe de altă parte, pândesc ocasiunea când locuitorii au trebuință de ei, pentru a le putea lua cât mai mult ca plată a unui serviciu religios ce li se cere sa ’i facă. De aici vrajba între turmă și păstor, între părintele sufletesc și fii sei, între preot și poporăni. Dacă s’ar căuta ca actuala stare materială a clerului să fie îmbunătățită, lucrurile s’ar schimba, preoții ’și-ar putea îndeplini adevărata lor misiune de îmblânzitori ai caracterului populațiunei neculte, explicându’i principiile evangelice și dându’i frumosele exemple ce se pot trage din ele. In adevăr, îmbunatățindu-se sorta materială a clerului, preoții noștri, având și existența asigurată, ar putea da mai mult interes religiunei decât lucrurilor lumești, ceia ce ar aduce adevărata înfrățire care trebue să domnescă între preoți și poporănii lor. Pe lângă acesta ar trebui ca să nu se mai tolereze obiceiul de a se preoți niște copii cari ou posed de căt o umbră de instrucțiune, și cari, din cauza etăței lor, nu pot insufla nici o încredere. Ar trebui ca, față cu tendințele și mișcările contra ortodoxismului cari le vedem iscându-se în tote părțile in țară să căutăm a da o instrucțiune mai întinsă clerului nostru. Ar trebui ca, nimeni care nu posedă 7 clase seminariale să nu se potă face preot, nici chiar la țară. Pe lângă acesta ar trebui ca, pe lângă universitățile din București și Iași, să se instaleze căte-o facultate de teologie, bine organisate, de cari avem neaparata trebuind nentrru a putea face ca clerul bisericei române să potă numara in sinul seu indestui omeni capabili cari să potă ținea sus prestigiul religiunei nóstre. Numai prin îmbunătățirea materiala a clerului vom putea lupta contra tendințelor contrarii bisericei nóstre. In curând, cu tote pedicile ce i s’au opus, un congres de preoți din totă țara se va întruni la Focșani, pentru a se sfătui asupra mijlocelor ce trebue să le întrebuințeze și asupra demersurilor ce trebue să le facă, pentru a obținea órecari îmbunătățiri a sortei lor și ore-cari drepturi. Dacă spiritul de cari vor fi numiți membrii acestui congres va fi ridica TELEGRAME Viena, 25 septembre, împăratul Francisc Iosif va primi mâne pe d. I. C. Brătianu în audiență privată. Paris, 25 septembre. Se cunoște astăzi răspunsul Chinei la propunerile Franciei în privința Tonkinului. China propune Franciei de a anexa imperiul Anamului la posesiunile sale din Cochinchina pănă la fluviul roș care să servescă de margine și care să fie deschis liberei navigațiuni pentru tote pavillerjele. Francia reclamă delta fluviului cu zona de teren de pe malul stâng al fluviului. Petersburg, 26 septemv. Journal de «St. Petersburg” Zice compunerea noului minister bulgar Lsă a se prevedea desbinarea sau chiar scurburări ce pot avea loc in principal. Ziarul adauge ca autorizații de Țar generalii Sobolev și Kaulbars ’și-au dat demisiunile de miniștrii ai prințului fiindcă nu vroiau să’și asume răspunderea unor măsuri periculose. Rusia se interesază prea mult de sorta Bulgariei pentru a privi cu indiferență evenimentele cari au a se desfășura și’și va reguL parte reale după împrejurări. Viena, 26 septembre. D. L. C. Brătianu a fost primit în audiența de împăratul și a avut după aceia o intervedere cu d. Kalnoki și cu principele de Reuss. Paris, 26 septembre. Oarecare discordare in situația politică a Serbiei se semnalează de o depeșă din Belgrad, cuprinzând pe lângă acesta că, ca totă majoritatea radicală eșită in ultimele alegeri, ministerul cugetă a conserva puterea, mai cu samă dacă partidul guvernamental obține încă vre-o șăse sau șapte scaune în alegerile suplimentare. Salzburg, 26 septembre. Prințul Bismarck însoțit de familia sa a plecat a<oli de aice mergând direct la Berlin, Bema, 26 septembre. Papa, primind astăzi pe preoții italieni în număr de patru mii, a zis : «Preoții italieni se arată FOILETON. Xavier de Montepin. 32 FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). Se schimbară mulțime de strîngeri de mână, și Andre se sui în unul din aceste vehicule jărpelite, destinată la serviciul nocturn, și pe care cineva n’ar mai putea să le găsască în Paris îndată ce strălucește sarele. Vereteul era să dea bici calului, dar Maugiron îi dădu ordin să aștepte și, apropiindu-se de oblon, zisă tânărului:—D. Verdier sosește în acesta diminuț , nu-i așa ?... —• Da... — Știi la ce oră ?... Știu numai cât că trebue să fie acasă diminuță...—între unsprezece ore și ameză, presupun... —Pentru ce acestă întrebare ?... Pentru că grăbindu-mă să sfârșesc cu el afacerea care mă ocupă de mai multe zile, doresc să mă aflu în cherestegii aprope în momentul sosirei sale... In oricare altă împrejurare asta ar fi ușor, dar astăzi ffără îndoială, ai trebuință de repaos și te vei scula mai tărziu... ■ Eu !... nici de cum...—O ! sunt deprins cu viața nocturnă !... Voi lua o bae, voi dormi o oră, îmi vji citi corespondența, voi dejuna și voi pleca la cherestegii...—Dacă D. Verdier sosește înaintea mea, anunță’i visita mea, te rog, și întrebă’l dacă binevoește să mă aștepte... — Increde-te în mine , comisionul d-tale va fi făcut..—la revedere, scumpe domnule Maugiron. — La revedere, scumpe domnule de Villers... Maugiron se’ndepărtă și André dădu ordin să mergă la cheiul de Billy și să mergă rapide.—Vereteul își înăbuși o jumătate de duzină de înjurături aflând ce cursă enormă trebuia să facă și, după obiceiul semenilor săi, își trecu reaua la disposiție cărăbănind o grindină de bice pe spinarea slabă a sărmanului cu care nu mai putea !... Mergând pe drum, André se gândi că sgomotul unei trăsuri oprindu-se la pofta cherestegiei ar atrage atențiunea, și avu grija a se da jos la o sută sau o sută cincizeci de pași înainte da a fi ajuns la capătul cursei, începea să se lumineze de Ziuă în momentul în care el își scolă cheia din buzunar pentru a deschide portița... XIII. In revărsatul ci tei, André își introduse cheia în broscă,— portița se deschisă, și tânărul nu-și putu opri o mișcare de vie contrarietate văzând in fața lui pe calfă care se pregătea să tragă zaverele porței celei mari. Din partea sa, Pierre făcu un gest de înmărmurire. — Domnule André strigă el: — Mai încet!...—Zisă casierul cu viociune—e nefolositor să te potă auzi din casă... — Domnule André!...—repetă Pierre plecând vocea—d-ta, la acesta era, și’n acesta toaletă de mire !... — Ce’i de mirare în asta?—replică tânărul, nu fără o încurcată extremă—vin... Pierre râdică mânîle spre ceriu: — Bunătate dumnezeiască !...—murmură el—așa dar ai petrecut noptea întrega afară?... !— Fără îndoială .. — Dar cassa, cassa care’ți este încredințată, ai părăsit’o ?... — Nici un pericol n’o amenința, cred..— Ei! cine știe?—banii atrag pe hoți!...—Din fericire, am veghiat ea...—Am veghiat pănâ’n Ziuă!— Ai! domnule Andre, nu m’ași fi așteptat la asta de la d-ta!...—Dacă nu te-ași fi văzut cu ochii mei, n'își crede-o încă... — Sunt vreun sclav ?—răspunsă tânărul cu nerăbdare—n’am dreptul să’mi întrebuințez timpul cum mi va plăcea, când timpul nu’mi mai aparține lucrului ? Pierre stătea cu capul în jos și cu sprincenile încruntate.—De o dată el se îndreptă și privi pe D. Villers drept în față. — Unde-ai petrecut, astă napte domnule André ? —întrebă el cu un ton aprope poruncitor Mândria tânărului se deșteptă sub biciuirea acestei întrebări. — Ah ! ce’ți pasă ?—strigă el—de unde vine că’ți permiți să mă întrebi astfel ?—Trebue sâ’ți amintesc posiția d-tale subalternă ?—Ești aici sub ordinile mele, domnule Pierre, pentru că represint ps stăpânul!...—D-ta ai uitat’o, dar eu n’o uit!... — Nu uit nimic, domnule André—îngână calfa ci umilință—n’am trebuință să mă puc cineva la locul meu, din care nu mă gândesc deloc la el, ș știu că sunt forte puțin lucru...—Dac’am putut si’mi permit să te întreb, causa’i că este aici o fetiță... un înger bun... (d-ta ânsu’ți-ai dat acest nume) și credeam că inima și sufletul d-tale erau ale acestei fetițe. Pentru asta văzându-te intrând aduiarea, n’am fost stăpân pe surprinderea mea, pe întristarea mea, și, pentru ce’ți-ași ascunde-o? asemenea pe mânia mea!...—D ta ești superiorul meu, domnule André, îți datoresc respect și nu trebue să văd nimic în purtarea d-tale, e forte drept...— Asigură-mă deci că nu te gândești la domnișora Lucie, că nu te vei gândi nici o dată, că nici o gândire nu s’a presentat și nu se va presenta în spiritul d-tale, și, ți-e jur, nu mă voi mai neliniști de loc a ști unde ai petrecut astă nópte, nici cu cine ai petrecut... D. de Villers părea iritat,—el își mototolea mănușile în mânîle’i crispata ,—dinții îi mușcau buzele sale palide. — Te am oprit deja,—’să eL duc** O tăcere, cu o voce sacă și c’un ton sever și aprope disprețuitor—te-am oprit sâ’mi pui numele alăturea cu cel al domnișorei Lucie Verdier !...—Dar încăpăținarea d-tale într’o neascultare de neînțăles mă silește a’ți spune că’ți-ai arogat asupra «entimentelor mele un control care mă importanezá și mă atinge !... —Nu ești nimic pentru domnișara Verdier .. nimic decât un lucrător plătit de părintele seu!...—Ințălegi deci, după tate, domnule calfă, cât e de ridiculă și nepotrivită, pentru a nu face mai mult, așternerea marilor sentimente de cari faci profesiune în privința sa, și amintește-ți că acest atașament și acest devotament de care vorbești fără încetare și pe care indulgența domnișorei Verdier îl încurajară, trebue să rămâe mereu respectuase și să știe a se ținea la distanță !... — N’am voit să te întrerump, domnule de Viluflnîr»n frictofă d’n apalac fimn ln*»es_