Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-10-19 / nr. 117
Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 117. ale, ce neapărat se va elabora de câtre onorabilul consiliu permanent cu 2 luni înaintea deschiderei viitorei sesiuni și se va împărți tuturor membrilor ce compun acest consiliu. Până la terminarea unei asemenea lucrări, comisiunea studiând cu deamănuntul programele deja elaborate de consiliile generale, este de părere a se pune în aplicare pentru gimnasiile reale existente, programa din 1879 ce este deja sancționată. Terminând, comisiunea nu pate să se abțina de a re aminti că chestiunea capitală rentru propășirea învățământului real nu se reduce numai la aceea a programelor și a metodului. Principalul lucru la care trebue să ne gândim este personalul didactic trebuitor pentru răspândirea cunoștințelor practice. Programele pot fi oricât de bune, daca nu avem profesori speciali, însuflețiți de importanta menire ce au a îndeplini, scala nu va putea răspunde așteptărilor publicului și trebuințelor țărei. De aceea, comisiunea rugă pe domnul ministru, profesorul zelos și propagatorul învățăturei reale, să bine-voiască a trimite de urgență un număr de tineri la sculele din străinătate cari să urmeze într’un mod sistematic tote cursurile învățământului real până la obținerea diplomei de capacitate. Legea instrucțiunei la secțiunele : Despre scalele reale, prevede stipendii pentru încurajarea tinerilor ce s’ar consacra învățământului real. Acești tineri deschizând scoale reale model, vor putea introduce cu succes învățământul real; cu aceștia de asemenea se pot înființa scale normale reale ca și ia Francia, în care să se prepare vocațiunile, să se formeze viitorii profesori. O dată ce vom avea bărbații speciali trebuitori, grija de programe va deveni mai puțin simțitore. Un profesor special este in stare de a propune știința fără să i se reglementeze calea ce trebue să parcurgă in acea știință cu elevii săi. Dacă am fi posedat de mult asemenea bărbați, pare că învățământul real ar fi prins rădăcini o dată cu învățământul clasic, deși legea instrucțiunei nu prevede intr’un mod precis cursurile ce trebuesc predate in asemenea scale. Acesta este, domnilor consilieri, resumatul desbaterilor comisiunei, al cărui interpret am avut onore de a fi. (Semnat) Raportor: C. Leonardescu. TELEGRAME Soia 57 oct. Poporațiunea consideră ca o ofensă față cu principele Alexandru rechemarea celor doi adiotanți de câmp; ea se asociază in totul cu simțămintele Alteței Sale. Rechemarea generalului Lessovoy mai ales pare forte gravă; se știa că el nu va permite nici o dată să se facă o violență contra principelui. Guvernul bulgar a rechemat pe toți ofițerii bulgari cari se află acum in Rusia, fie in regimente, fie in școlile militare. Colonelul Redigher, declarând că nu voește să-și dea dimisiunea din funcțiunea de gerant al ministerului de răsboi fără ordinul împăratului Rusiei, principele ’l-a destituit din armata bulgară și’i-a dat ordinul să părăsască ministerul chiar aoi leotnezi, căci altfel el va aresta și’l va trimite peste fruntarii. Principele a dat ordin colonelului Kotelnikoff să ia conducerea ministerului de răsboi. Ofițerii ruși se află intr’o posițiune forte grea; nu mai știu cui sa se supună. Ministerul și poporațiunea au aceleași idei cu principele. Lora 27 oct. Generalul Katelnikoff a primit funcțiunea de gerant al ministerului de răsboi cu învoirea d-lui Ionic, representantul Rusiei la Sofia. Situația s'a îmbunătățit mult. Colonelul Redigher va pleca in curând din Bulgaria. Petersburg 27 oct. D. Butenieff s-a numit ministru plenipotențiar al Rusiei pe lângă sf. Scaun. Londra 28 oct. Se asigură că consiliul de miniștri a decis să reducă efectivul armatei și al marinei. * Paris 28 oct. Cardinalul Bonnechose arhiepiscopul de la Rouen a murit. Berlin 29 oct. D. de Rendeli ambasadorul Germaniei de la Roma a cărui numire in calitate de vice-cancelar al imperiului va avea loc in curând, ar avea să fie desemnat chiar a înlocui pe prințul Bismark in cas când sanatatea acestuia l-ar sili să se retragă din capul afacerilor. La Oldenburg mulțimea a încercat să dărâme casa maiorului Steimann care injuriase pe Oldenburgest. Poporul a smuls de pe ziduri proclamațiile cari opresc atrupamentile. A trebuit să interne armata pentru a imprăștia mulțimea. S’a placardat prin strade afișuri cari ațâță poporul ca să măcilarescă pe Prusieni. Peste 29 oct. Circulă vietul că órecari modificări in cabinet sunt eminente. Metz 29 oct. In virtutea unei ordonanțe a curței imperiului, d. Antoine care fusese arestat sub inculparea de înaltă tradare, este acum pus in libertate sub cauțiune. Instrucțiunea procesului continuă. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 15 oct. Camera presidată de d. Voinov presenți 68 deputați. Să declară vacant col. II de Dâmbovița al căruia representant, d.D.I. Ghica, a fost numit prim secretar la legațiunea din Berlin. Primindu-se dosarele alegerilor făcute în timpul vacanțelor, se procede la tragerea la sorți, conform regulamentului, a șapte d-nn deputați, cari să compună comisiunea de verificare și să proclamă doi Ianoli George, dr. Stoicescu, Busdugan Vasile, Vizanti Andrei, Poenaru Bordea, Dimancea Nicolae, Costinescu Emil. D. Costescu Comăneanu da citire unui proiect de lege din inițiativă parlamentară având de scop îmbunătățirea apartamentelor judecătorilor. Să trimite la secțiuni. D. Costescu depune încă un proiect pentru acoperirea cheltuelelor ce va necesita creșterea retribuțiunii magistraților. Acest proiect propune mărirea factelor judecătorești. Nefiind șapte deputați, cari să susție acest proiect, el să înlătureză. D. Rădulescu depune o propunere prin care cere desființarea condițiunilor sub cari Statul a cedat două locuri județului Argeș și comunei Pitești. Să trimite la secțiuni. D. C. A. Rosetti, vorbind asupra ordinei Idei, să miră cum raportorul comisiunei de revizuire nu’și-i depus raportul, cum era obligat de Cameră. Ea ’și-a îndeplinit misiunea și trebue să’și depue testamentul. Nefiind însă nimic la ordinea Z Iei, propune ca Adunarea sa lucreze 10 — 15 Zile în secțiuni și comisiuni. D. General Lecca. Z!Ce că comiunea de revizuire ’și-a sfârșit lucrarea și astăzi trebuia să se citască raportul comisiunei in pleno. Astăzi comisiunea nu e în complet dar luni se va depune negreșit raportul. D. Costinescu Zice c’a fost în încurcătură de-a face raportul I sa a refuzat mult de-a fi raportor, fiindcă să deosebește în mult de vederile comisiunei. Când a voit să redacteze raportul s’a găsit în încurcătură. Erau mai multe proiecte și diferite propuneri, care n’au fost adoptate ;j afară de acesta comisiunea Senatului nu să întrunise și, ca unul care dorește sin I ceraminte revizuirea, a preferit a aștepta ca să se stabilesca o înțelegere prealabilă, s Speră că înțelegerea se va face în secțiuni. D sa va presenta proiectul majorităței cu un raport scurt și acesta chiar luni. Discuțiunea urmeză. Ședința din 17 oct. Camera. In ședința de luni, după ce s’au fixat prin sorți secțiunile în cari vor avea să lucreze deputații din nou proclamați, d. Iepurescu a adresat dlui minisjtru de externe o interpelare asupra conflictului de la Vulcan. In ce consistă, întrabă d-sa, acel conflict și ce satisfacere s’a acordat. D. G. Panu interpeleză pe d. ministru de interne asupra ordonanței în privința presei dată de d. prefect al județului Tulcea ; d-sa întrabă ce măsuri a luat în contra acelei ordonanțe. D. I. Sturza rugă pe biriou a face să se tipărescă și să se distribue d-lor deputați proiectul elaborat de d-sa pentru revizuirea legei electorale. D. vice-președinte respunde că proiectul nu e depus la biurou, când el se va depune la biurou, se va alătura și cel elaborat de d. Sturza. D. P. Buescu s’asociază la interpelarea d-lui Panu și declară că, în județul Tulcea, s’au făcut o mulțime de ilegalități Rogă dar pe d. ministru a lua informațiuni locale asupra acelor ilegalități, spre a putea respunde cu ocasiunea desvoltării interpelării d-lui Panu. CURIERUL TH. BALASSAN, D. C A. Rosetti zice că, la deschiderea Camerei, când a fost onorat cu alegerea de președinte al Camerei, a declarat că nu pate primi acea sarcină. După stăruința .i peste cinci deputați nuoi, a primit a fi președinte, însă numai până se va depune proiectul de revizuire. Proiectul, fiind depus, d-sa nu mai pate fi președinte, Rogă dar pe Adunare a’i primi demisiunea, și a nu mai perde timpul în discuțiuni, cari ar fi o insultă pentru cel ce demisioneză, căci ar arăta că el nu știe ce face. D. prim-ministru declară că nu știe de va remane senator al Doljului s’au deputat al V ' , de vreme ce are alte vederi colegiului de la Dolj, astfel, că alegétorii săi de la Dolj v opiniunile lor în privința tale, d-sa va primi mandatul ■ al colegiului de la Dorohoiu. Nu crede că e bine a se pune la vot demisiunea președintelui Adunări și, fiindcă sunt considerațiuni de înaltă ordine politică, ruga a se amâna pe mâne punerea la vot a demisiunii d-lui Rosetti. D. P. Buescu rugă pe Cameră a primi demisiunea pentru respectul ce datorește d lui Rosetti. D. prim-ministru combate propunerea d-lui Buescu, toți înțelegem respectul, însă după temperamentul și educațiunea sa. Cei bătrâni cred că demisiunea acesta nu se pute primi decât după orecare discuțiune. Ședința să râdică și Adunarea trece in sesiuni. (Românul). D. M. Ferichide, ministrul român la Paris, a părăsit capitala plecând la postul sen. Luni, 28, oct. se va deschide la Galați prima sesiune a comisiunei europene dunărene. Ea va fi sacrificată numai și numai espectiărei afacerilor administrative curente. «Românul” este informat că la 26 ale acestei luni se va face inaugurarea liniei Titu-Târgoviște. Să zice că M. S. Regele va lua parte la ceremonia inaugurărei. «L’Indépendince roumaine” Zice că guvernul a decis că d. general Pencovici va lua parte la comisiunea europeană a Dunărei, numai în casul când ea nu se va ocupa de for narea comisiunei mixte. In cazul când comisiunea europeană ar aplica tratatul de la Londra, delegatul român se va retrage. Același ziar este informat că M. S Regele, cu ocasiunea manevrelor, a exprimat atstricțiunea sa regimentului al 30-lea de dorobanți (Muscel) și în parte comandantului seu, d. colonel Bibică Rosetti. «Resboiul» afla că guvernul, luând în considerațiunie justele cereri ale preoților de mir, se ocupă de îmbunătățirea sortei lor. Astfel s-a propus, ca, cârciumile de prin sate să se facă monopol și venitul lor să se întrebuințeze spre susținerea scalei și a bisericei. Comisiunea bugetară a trecut în bugetul instrucțiunei o sumă pentru plata profesorilor facultății de Teologie. Să aștiptă întrunirea corpurilor legiuitore ca să se ia în desbatere proiectul pentru reformarea Sinodului și pentru îmbunătățirea stărei materiale a preotului. Dorim să vedem realisate acestea cât mai curând. Sf. Sinod s’a deschis sâmbătă : La ordinea Zilei) Pe cât suntem informați vor fi urmatorele : a) Judecata arhiereului Calistrat Orleanu ; b) Un raport al Păr. Episcop de Roman Melchisedec, prin care are să se documenteze că preoții și laicii nu ar avea drept să ia parte în Sinod ; c) Răspunsul Patriarhului din Constantinopoli; d) Cererea unei comisiuni din Sf. Sinod ca să cerceteze jafurile și abuzurile de tot felul imputate Mitropoliei din București. Prin sferele militare se susține că experiențele făcute Zilele trecute pe poligonul de la Cotroceni cu noul tun de mitralieră, au reușit pe deplin. (R. L.) 1. Pentru organisarea ministerului lucrărilor publice. 2. Pentru vexarea băuturilor spirtase in comunele rurale. 3. Pentru împrumutul comunei Craiova. 4. Pentru rotunjirea plăgilor. 5. Pentru modificarea, adăugirea și suprimarea unor articole din legea sanitară. 6. Pentru intabularea firmelor comerciale. 7. Codicele de justițiă marină. 8. Pentru inființarea unei societăți de navigare pe Dunăre. O lucrare interesantă. D. Dimitrie Budișteanu, procuror general pe lângă curtea de apel din Iași, a dat la lumină o importantă scriere : Despre penitenciarele și coloniile agricole din Elveția și Belgia și despre modul de represiune admis în acele localități. Acesta lucrare este resultatul misiunei oficiale cu care a fost însărcinat de Budișteanu, din partea ministerului nostru de justiție, de a visita penitenciarele din străinătate și de a studia organisarea, lor și modul de represiune și corecțiune ce se practică acolo. Este o lucrare cu totul originală și unică în felul său la noi, menită a aduce mari servicii pentru reorganisarea și transformarea radicală a penitenciarelor nóstre, a căror întocmire este așa de vițiosă. Adresăm felicitările nóstre inteligentului magistrat, care a știut să întrebuințeze cu atâta folos misiunea ce i s’a fost încredințat, și îndemnăm cu tot dinadinsul pe cititori și în special pe cei ce se interesază de cestiunea penitenciarelor să dea o deosebită atențiune scrierii d-lui Budișteanu. (Răsb.) Conferență publică. «Răsboiul Veis” află că d. D. Budișteanu, despre a cărui scriere am făcut mențiune mai sus, va ține cercuri, 19 curent, în sala Universității din București, o conferință despre modul de moralizare admis și practicat în penitenciarele din occident. Conferința va începe la orele 2 d. a. Teza ce și-a ales d conferențiar este cu atât mai interesantă, cu cât în penitenciarele nóstre moralizarea deținuților este ceva aprope necunoscut, deși tocmai acesta ar trebui să fie scopul principal al caselor de corecțiune. Nu ne îndoim că d-nii magistrați, avocați și studenți de la facultate, pe care’i interesază acestă chestiune, vor asista la conferință. Luni s’a deschis școla copiilor de mai rină. Director al școlii e d. maior Drăghicescu, iar subdirector d. căpitan Coslinski. ‘ I Citim în «Poșta» din Galați. I Asară a avut loc concertul dat de tânărul artist M. Benotti cu concursul D- rei Narici. Publicul a admirat mult talentele artistului Benotti. Nu mai puțin D-șora Narici s’a achitat in mod satisfăicâtor de partea sa. D-nii Alexandru Iónidi și Andrei Zămbaru s’au confirmat ajutore primarului din comuna urbană Târgul-Ocna, jud. Bacău. 1 „România Liberă“ află că d. D. Butculescu, zelosul președinte și conducător al cooperatorilor, a trimis d-lui Vasile Alexandri, in numele societății Cooperative, suma de 100 lei pentru același scop de bine-facere, pentru care s’a ținut și conferința de vineri. La comitetile de delegați ai secțiunilor Camerei, sunt următorele proiecte : D. Ioan Săvulescu, actual copist la casieria județului Buzău, s’a numit în funcțiunea de verificator cl. II la acea casierie, în locul d-lui N. Bótta, demisionat. • P" ?"• ®aroceanul actual copist la casieria județului Botoșani, s-a numit în funcțiunea de vervficator clasa II la acea casierie în locul d-lui Al. Gallin, înaintat. Acte oficiale. Sunt numiți și permutați: D. Cotta, licențiat în drept, actual președinte la trib. Dorohoi, în aceiași calitate la tribunalul Vaslui, în locul d-lui I. Panaitiu demisionat. P. Em. Marinescu, licențiat în drept, actual jude-instructor la trib. Teleorman, în aceiași calitate la trib. Muscel, în locul d-lui D. Popescu Ceuireanu, care trece în postul ocupat de d. Em. Marinescu. D. C. G. Pistreanu, licențiat în drept, actual membru la trib. Teleorman, în aceiași calitate la trib. Râmnicu-Sărat, în locul d-lui P. T. Rădulescu, care trece în postul ocupat de d. C. G. Pistreanu. D. N. Cecropide, licențiat în drept, actual supleant la trib. Olt, în aceiași calitate la trib. Teleorman, în locul d-lui Em. Anastasiu, care trece în postul ocupat de dl. Cecropide. D. Al. Halepliu, fost jude de pace și ajutor de jude de ocol, ajutor la ocolul Pătărlagele, județul Buzău, în locul d-lui T. Bărbătescu, demisionat. D. Al. Gusti, fost copist, ajutor de grefă cl. II la curtea de apel din Iași, în locul d-lui D. Botez, demisionat. D. N. Mărgineanu, actual copist în grefa trib. Iași, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui N. Gioit, înaintat. D. G Popovici, actual ajutor la ocolul Călărași, după a sa cerere ajutor de grefă la trib Ialomița, în locul d-lui Christea Borș, decedat. I. P. Crăciunescu, fost jude de pace, ajutor la ocolul Călărași, în locul d-lui G. Popovici, trecut în grefa trib. Ialomița. D. Al. Grebliș, actual verificator cl. I la casieria județului Iași, în funcțiunea de sub-casier la acea casierie, în locul d-lui C. Teohari, demisionat. D. D. Gheorghiu, actual verificator clasa II, în funcțiunea de verificator clasa I, în locul d-lui Grebliș, înaintat. D. D. Zanfirovici, actual copist, în funcțiunea de verificator cl. II, în locul d-lui Gheorghiu, înaintat. IAȘI Mercuri 19Ț(31 Oct.) 1883 CRONICA ESTERNA fiul Lift. «Gazeta Germaniei de Nord» reproduce o scrisare adresată din Berlin «Gazetei de Colonia“ aproposite de recentile revelațiuni ale unei reviste rusești, care a relevat aserțiunea principelui Gorciakof că tratatul de Berlin era pagina cea mai negră a carierei sale politice. Corespondentul oficios demonstrază că nu Germania, ci Rusia, și prin urmare, însuși principele Gorciakof, a sugerat ideia congresului de la Berlin. De altă parte, d. Katcoff publică în «Gazeta de Moscva” un articol de laude pentru serviciele pe cari Germania le-a adus causei păcei, care’i asemenea și cea a Rusiei. In Francia—Zice publicistul moscovit— pentru a se face să se cradă într’o alianță franco-rusă, se anunță sosirea d-lui Giers la Paris, dar ministrul țarului nu va merge într’o capitală în care i s’ar putea face o primire asemenea cu cea pe care omenii de Stat ai intransigenței au făcut’o regelui Spaniei. — O depeșă din Petersburg anunță că delimitarea nouăi frontiere ruso-chineze a fost terminată. Procesul verbal dresat în acestă privință a fost subsemnat la 7 octombre la Tschugutschak de plenipotențiarii celor două State. — «Mesagerul oficial» publică un decret care prelungește pentru un an încă starea de asediu existentă în mai multe provincii ale Rusiei. Se scrie din Chișinău, că statuia repausatului Țar, sculptată de Opeduzin, a sosit de lßU acestea din Petersburg. Imperatul este represintat stând în piciore cu porfira pe umeri și cu capul gol; în mâna draptă el ține manifestul privitor la resbel, iar cu mâna stângă se rezimă pe corona și regaliele simbolice ale Țarilor. Pe partea din față a piedestalului sunt gravate cuvintele: Țarul liberator. Pe partea pedestalului opusă sunt gravate data manifestului: 12 aprilie 1877 și cuvinte : Pacea de la sf. Stefano; unghiulrile sunt ascunse sub corpul vulturilor cu două capete. Austro-Ungaria. Budgetul comun al monarhiei relativ la ministerele de externe, de resboiu, de finance și la Bosnia Herțegovina, dă urmatórele cifre: Total 115 milione. Budgetul ministerului de resboiu comparativ cu anul 1883 portă o sporire de 400,000 florini; din contra, cheltuelile extra-ordinare a provincielor ocupate sunt diminuate cu 1,600,000 florini. Budgetul Bosniei și Herțegovinei dă un excedent de 56,000 florini. In general, impresiunea produsă e bună. E sigur că disbaterile vor oferi puțin interes și că tote aceste cifre vor fi votate ; cel puțin disposițiele delegaților sunt forfe de impaciuitare.*erilailia. Tribunalul din Liegnitz (Silesia prusiana) a condemnat la șesă luni de inchisore și perderea mandatului său la Reichstag pe d. Richter, deputat liberal din Muhlraeditz, pentru niște cuvinte constituind crima de lese majestate și pentru ofensă către principii prusieni. Aceste cuvinte au fost pronunțate de prevenit în 1877 și 1878 într-o convorbire privată cu pastorul din Muhlraeditz, un numit Lemme. Afacerea în chestiune a fost dusă înaintea tribunalelor, după alegerea d-lui Richter, in 1882, de un funcționar conservator, după denunțarea pastorului. Acesta n’a produs ca marturi decât niște omeni cărora le repetasă cuvintele deputatului. Membrul Reichstagului, d. Richter, care a fost condemnat, nu trebue confundat cu omonimul seu, șeful bine cunoscut al grupei progresiste. Francia. „Tiares”, într’un articol de fond, spune că Francia e în Republică, dar nu’i republicanizată. Europa dă atențiune la ceia ce se petrece în Francia nu din interes pentru cutare sau cutare minister, dar pentru că sesiunea parlamentară care s’a deschis trebue să consolideze sau să răsturne Republica. Anglia. «Gazeta de Londra* (oficială) anunță că generalul sir Patrie Grant a fost numit feldmareșal. Italia* Conferința geodesică a deliberat: 1 ° asupra unificărei longitudinilor prin adoptarea meridianului inițial de la