Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-10-19 / nr. 117

Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 117. ale, ce neapărat se va elabora de câtre ono­rabilul consiliu permanent cu 2 luni înaintea deschiderei viitorei sesiuni și se va împărți tuturor membrilor ce compun acest consiliu. Până la terminarea unei asemenea lucrări, comisiunea studiând cu deamănuntul progra­mele deja elaborate de consiliile generale, este de părere a se pune în aplicare pentru gim­­nasiile reale existente, programa din 1879 ce este deja sancționată. Terminând, comisiunea nu pate să se abțina de a re aminti că chestiunea capitală re­n­tru propășirea învățământului real nu se reduce numai la aceea a programelor și a metodului. Principalul lucru la care trebue să ne gândim este personalul didactic trebuitor pentru răs­pândirea cunoștințelor practice. Programele pot fi ori­cât de bune, daca nu avem profesori speciali, însuflețiți de importanta menire ce au a îndeplini, scala nu va putea răspunde așteptărilor publicului și trebuințelor țărei. De aceea, comisiunea rugă pe domnul minis­tru, profesorul zelos și propagatorul învăță­­turei reale, să bine-voiască a trimite de ur­gență un număr de tineri la sculele din stră­inătate cari să urmeze într’un mod sistematic tote cursurile învățământului real până la ob­ținerea diplomei de capacitate. Legea instrucțiunei la secțiunele : Despre sca­lele reale, prevede stipendii pentru încuraja­rea tinerilor ce s’ar consacra învățământului real. Acești tineri deschizând scoale reale mo­del, vor putea introduce cu succes învățămân­tul real; cu aceștia de asemenea se pot înfi­ința scale normale reale ca și ia Francia, în care să se prepare vocațiunile, să se formeze viitorii profesori. O dată ce vom avea bărbații speciali tre­buitori, grija de programe va deveni mai pu­țin simțitore. Un profesor special este in stare de a propune știința fără să i se reglemen­teze calea ce trebue să parcurgă in acea știi­­nță cu elevii săi. Dacă am fi posedat de mult asemenea băr­bați, pare că învățământul real ar fi prins ră­dăcini o dată cu învățământul clasic, de­și le­gea instrucțiunei nu prevede intr’un mod pre­cis cursurile ce trebuesc predate in asemenea scale. Acesta este, domnilor consilieri, resumatul desbaterilor comisiunei, al cărui interpret am avut onore de a fi. (Semnat) Raportor: C. Leonardescu. T­ELEGRAME Soia 57 oct. Poporațiunea consi­deră ca o ofensă față cu principele A­­lexandru rechemarea celor doi adio­­tanți de câmp; ea se asociază in totul cu simțămintele Alteței Sale. Reche­marea generalului Lessovoy mai ales pare forte gravă; se știa că el nu va permite nici o dată să se facă o vio­lență contra principelui. Guvernul bulgar a rechemat pe toți ofițerii bulgari cari se află acum in Rusia, fie in regimente, fie in școlile militare. Colonelul Redigher, declarând că nu voește să-și dea dimisiunea din funcțiunea de gerant al ministerului de răsboi fără ordinul împăratului Ru­siei, principele ’l-a destituit din armata bulgară și’i-a dat ordinul să părăsas­­că ministerul chiar a­oi le­otnezi, căci alt­fel el va aresta și’l va trimite peste fruntarii. Principele a dat ordin colonelului Kotelnikoff să ia conducerea ministe­rului de răsboi. Ofițerii ruși se află intr’o posițiune forte grea; nu mai știu cui sa se su­­­pună. Ministerul și poporațiunea au ace­leași idei cu principele. Lora 27 oct. Generalul Katelnikoff a primit funcțiunea de gerant al mi­nisterului de răsboi cu învoirea d-lui Ionic, representantul Rusiei la Sofia. Situația s'a îmbunătățit mult. Co­lonelul Redigher va pleca in curând din Bulgaria. Petersburg 27 oct. D. Butenieff s-a numit ministru plenipotențiar al Ru­siei pe lângă sf. Scaun. Londra 28 oct. Se asigură că con­siliul de miniștri a decis să reducă e­fectivul armatei și al marinei. * Paris 28 oct. Cardinalul­­ Bonne­­chose arhiepiscopul de la Rouen a murit. Berlin 29 oct. D. de Rendeli am­basadorul Germaniei de la Roma a cărui numire in calitate de vice-can­­celar al imperiului va avea loc in cu­rând, ar avea să fie desemnat chiar a înlocui pe prințul Bismark in cas când sanatatea acestuia­­ l-ar sili să se retragă din capul afacerilor. La Oldenburg mulțimea a încercat să dărâme casa maiorului Steimann care injuriase pe Oldenburgest. Popo­rul a smuls de pe ziduri proclama­țiile cari opresc atrupamentile. A tre­buit să interne armata pentru a im­­prăștia mulțimea. S’a placardat prin strade afișuri cari ațâță poporul ca să m­ăcilarescă pe Prusieni. Peste 29 oct. Circulă vietul că óre­­cari modificări in cabinet sunt emi­nente. Metz 29 oct. In virtutea unei or­donanțe a curței imperiului, d. An­toine care fusese arestat sub inculpa­rea de înaltă tradare, este acum pus in libertate sub cauțiune. Instrucțiu­nea procesului continuă. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 15 oct. Camera presidată de d. Voinov presenți 68 deputați. Să declară vacant col. II de Dâmbo­­vița al căruia representant, d.D.I. Ghica, a fost numit prim secretar la legațiunea din Berlin. Primindu-se dosarele alegerilor făcute în timpul vacanțelor, se procede la tra­gerea la sorți, conform regulamentului, a șapte d-nn deputați, cari să compună co­misiunea de verificare și să proclamă doi Ianoli George, dr. Stoicescu, Busdugan Vasile, Vizanti Andrei, Poenaru Bordea, Dimancea Nicolae, Costinescu Emil. D. Costescu Comăneanu da citire unui proiect de lege din inițiativă parlamentară având de scop îmbunătățirea apartamen­telor judecătorilor. Să trimite la secțiuni. D. Costescu depune încă un proiect pentru acoperirea cheltuelelor ce va ne­cesita creșterea retribuțiunii magistraților. Acest proiect propune mărirea factelor judecătorești. Nefiind șapte deputați, cari să susție acest proiect, el să înlătureză. D. Rădulescu depune o propunere prin care cere desființarea condițiunilor sub­ cari Statul a cedat două locuri județului Argeș și comunei Pitești. Să trimite la secțiuni. D. C. A. Rosetti, vorbind asupra ordi­­nei Idei, să miră cum raportorul comi­siunei de revizuire nu’și-i depus raportul, cum era obligat de Cameră. Ea ’și-a în­deplinit misiunea și trebue să’și depue testamentul. Nefiind însă nimic la ordi­nea Z­ Iei, propune ca Adunarea sa lucreze 10 — 15 Zile în secțiuni și comisiuni. D. General Lecca. Z!Ce că com­­iunea de revizuire ’și-a sfârșit lucrarea și astă­­zi trebuia să se citască raportul comisiu­­nei in pleno. Astă­zi comisiunea nu e în complet dar luni se va depune negreșit raportul. D. Costinescu Zice c’a fost în încurcă­tură de-a face raportul I­­ sa a refuzat mult de-a fi raportor, fiind­că să deose­bește în mult de vederile comisiunei. Când­ a voit să redacteze raportul s’a găsit în încurcătură. Erau mai multe proiecte și­­ diferite propuneri, care n’au fost adoptate ;j afară de­ acesta comisiunea Senatului nu să întrunise și, ca unul care dorește sin­ I ceraminte revizuirea, a preferit a aștepta ca să se stabilesca o înțelegere prealabilă, s Speră că înțelegerea se va face în sec­țiuni. D sa va presenta proiectul majori­­tăței cu un raport scurt și acesta chiar luni. Discuțiunea urmeză. Ședința din 17 oct. Camera. In ședința de luni, după ce s’au fixat prin sorți secțiunile în cari vor­­ avea să lucreze deputații din nou procla­mați, d. Iepurescu a adresat d­lui minis­­j­tru de externe o interpelare asupra con­flictului de la Vulcan. In ce consistă, în­­trabă d-sa, acel conflict și ce satisfacere s’a acordat. D. G. Panu interpeleză pe d. ministru de interne asupra ordonanței în privința presei dată de d. prefect al județului Tul­­cea ; d-sa întrabă ce măsuri a luat în con­tra acelei ordonanțe. D. I. Sturza rugă pe biriou a face să se tipărescă și să se distribue d-lor de­putați proiectul elaborat de d-sa pentru­­ revizuirea legei electorale. D. vice-președinte respunde că proiec­tul nu e depus la biurou, când el se va depune la biurou, se va alătura și cel ela­borat de d. Sturza. D. P. Buescu s’asociază la interpelarea d-lui Panu și declară că, în județul Tul­­cea, s’au făcut o mulțime de ilegalități Rogă dar pe d. ministru a lua informa­­țiuni locale asupra acelor ilegalități, spre a putea respunde cu ocasiunea desvoltării interpelării d-lui Panu. CURIERUL TH. BALASSAN, D. C A. Rosetti zice că, la deschide­rea Camerei, când a fost onorat cu ale­gerea de președinte al Camerei, a decla­rat că nu pate primi acea sarcină. După stăruința .i peste cinci deputați nuoi, a primit a fi președinte, însă numai până se va depune proiectul de revizuire. Pro­iectul, fiind depus, d-sa nu mai pate fi președinte, Rogă dar pe Adunare a’i pri­mi demisiunea, și a nu mai perde timpul în discuțiuni, cari ar fi o insultă pentru cel ce demisioneză, căci ar arăta că el nu știe ce face. D. prim-ministru declară că nu știe de va remane senator al Doljului s’au depu­tat al V ' , de vreme ce are alte vederi colegiului de la Dolj, astfel, că alegétorii săi de la Dolj v opiniunile lor în pri­vința t­ale, d-sa va primi man­datul ■ al colegiului de la Do­rohoiu. Nu crede că e bine a se pune la vot demisiunea președintelui Adunări și, fiind­că sunt considerațiuni de înaltă ordine politică, ruga a se amâna pe mâne pune­rea la vot a demisiunii d-lui Rosetti. D. P. Buescu rugă pe Cameră a primi demisiunea pentru respectul ce datorește d lui Rosetti. D. prim-ministru combate propunerea d-lui Buescu, toți înțelegem respectul, însă după temperamentul și educațiunea sa. Cei bătrâni cred că demisiunea acesta nu se pute primi de­cât după ore­care dis­­cuțiune. Ședința să râdică și Adunarea trece in sesiuni. (Românul). D. M. Ferichide, ministrul român la Paris, a părăsit capitala plecând la pos­tul sen. Luni, 28, oct. se va deschide la Galați prima sesiune a comisiunei europene du­nărene. Ea va fi sacrificată numai și nu­mai espectiărei afacerilor administrative curente. «Românul” este informat că la 26 ale acestei luni se va face inaugurarea liniei Titu-Târgoviște. Să zice că M. S. Regele va lua parte la ceremonia inaugurărei. «L’Indépendince roumaine” Zice că gu­vernul a decis că d. general Pencovici va lua parte la comisiunea europeană a Du­nărei, numai în casul când ea nu se va ocupa de for­ narea comisiunei mixte. In cazul când comisiunea europeană ar aplica tratatul de la Londra, delegatul român se va retrage. Același ziar este informat că M. S Re­gele, cu ocasiunea manevrelor, a exprimat at­stricțiunea sa regimentului al 30-lea de dorobanți (Muscel) și în parte comandan­tului seu, d. colonel Bibică Rosetti. «Resboiul» afla că guvernul, luând în considerațiunie justele cereri ale preoților de mir, se ocupă de îmbunătățirea sor­tei lor. Ast­fel s-a propus, ca, cârciumile de prin sate să se facă monopol și venitul lor să se întrebuințeze spre susținerea scalei și a bisericei. Comisiunea buge­tară a trecut în bugetul instrucțiunei o sumă pentru plata profesorilor facultății de Teologie. Să așt­iptă întrunirea corpurilor legiui­­tore ca să se ia în desbatere proiectul pentru reformarea Sinodului și pentru îm­bunătățirea stărei materiale a preotului. Dorim să vedem realisate acestea cât mai curând. Sf. Sinod s’a deschis sâmbătă : La ordinea Zilei) Pe cât suntem infor­mați vor fi urmatorele : a) Judecata arhiereului Calistrat Or­­leanu ; b) Un raport al Păr. Episcop de Ro­man Melchisedec, prin care are să se do­cumenteze că preoții și laicii nu ar avea drept să ia parte în Sinod ; c) Răspunsul Patriarhului din Constan­­tinopoli; d) Cererea unei comisiuni din Sf. Si­nod ca să cerceteze jafurile și abuzurile de tot­ felul imputate Mitropoliei din București. Prin sferele militare se susține că ex­­periențele făcute Zilele trecute pe poligo­nul de la Cotroceni cu noul tun de mitra­­lieră, au reușit pe deplin. (R. L.) 1. Pentru organisarea ministeru­lui lu­crărilor publice. 2. Pentru vexarea băuturilor spirtase in comunele rurale. 3. Pentru împrumutul comunei Craiova. 4. Pentru rotunjirea plăgilor. 5. Pentru modificarea, adăugirea și su­primarea unor articole din legea sanitară. 6. Pentru intabularea firmelor comer­ciale. 7. Codicele de justițiă marină. 8. Pentru inființarea unei societăți de navigare pe Dunăre. O lucrare interesantă. D. Dimitrie Budișteanu, procuror­ general pe lângă curtea de apel din Iași, a dat la lumină o importantă scriere : Despre penitenciarele și coloniile agricole din Elveția și Belgia și despre modul de represiune admis în acele localități. Acesta lucrare este re­­sultatul misiunei oficiale cu care a fost însărcinat de Budișteanu, din partea mi­nisterului nostru de justiție, de a visita penitenciarele din străinătate și de a stu­dia organisarea, lor și modul de represiune și corecțiune ce se practică acolo. Este o lucrare cu totul originală și unică în felul său la noi, menită a aduce mari servicii pentru reorganisarea și transformarea ra­dicală a penitenciarelor nóstre, a căror întocmire este așa de vițiosă. Adresăm felicitările nóstre inteligen­tului magistrat, care a știut să întrebu­ințeze cu atâta folos misiunea ce i s’a fost încredințat, și îndemnăm cu tot di­nadinsul pe cititori și în special pe cei ce se interesază de cestiunea penitencia­relor să dea o deosebită atențiune scrieri­i d-lui Budișteanu. (Răsb.) Conferență publică. «Răsboiul Veis” află că d. D. Budișteanu, despre a cărui scriere am făcut mențiune mai sus, va ține cercuri, 19 curent, în sala Univer­sității din București, o conferință despre modul de moralizare admis și practicat în penitenciarele din occident. Conferința va începe la orele 2 d. a. Teza ce­ și-a ales d conferențiar este cu atât mai interesantă, cu cât în peni­tenciarele nóstre moralizarea deținuților este ceva aprope necunoscut, de­și tocmai acesta ar trebui să fie scopul principal al caselor de corecțiune. Nu ne îndoim­­ că d-nii magistrați, avocați și studenți de­­ la facultate, pe care’i interesază acestă c­hestiune, vor asista la conferință. Luni s’a deschis școla copiilor de ma­­i rină. Director al școlii e d. maior Dră­­ghicescu, iar sub­director d. căpitan Co­­­­­slinski. ‘ I Citim în «Poșta» din Galați. I Asară a avut loc concertul dat de tâ­­­­nărul artist M. Benotti cu concursul D­­- rei Narici. Publicul a admirat mult ta­lentele artistului Benotti. Nu mai puțin D-șora Narici s’a achitat in mod satisfă­­i­câtor de partea sa. D-nii Alexandru Iónidi și Andrei Zăm­­baru s’au confirmat ajutore primarului din comuna urbană Târgul-Ocna, jud. Bacău. 1 „România Liberă“ află că d. D. But­­culescu, zelosul președinte și conducător al cooperatorilor, a trimis d-lui Vasile Alexandri, in numele societății Coopera­tive, suma de 100 lei pentru același scop de bine-facere, pentru care s’a ținut și conferința de vineri. La comitetile de delegați ai secțiunilor Camerei, sunt următorele proiecte : D. Ioan Săvulescu, actual copist la casieria județului Buzău, s’a numit în funcțiunea de­ verificator cl. II la acea casierie, în locul d-lui N. Bótta, demisionat. • P" ?"• ®arocean­ul actual copist la casieria județului Botoșani, s-a num­it în funcțiunea de vervficator clasa II la acea casierie în locul d-lui Al. Gallin, înaintat. Acte oficiale. Sunt numiți și permutați: D. Cotta, licențiat în drept, actual preșe­dinte la trib. Dorohoi, în aceiași calitate la tribunalul Vaslui, în locul d-lui I. Panaitiu de­misionat. P. Em. Marinescu, licențiat în drept, ac­tual jude-instructor la trib. Teleorman, în a­­ceiași calitate la trib. Muscel, în locul d-lui D. Popescu Ceuireanu, care trece în postul o­­cupat de d. Em. Marinescu. D. C. G. Pistreanu, licențiat în drept, actual membru la trib. Teleorman, în aceiași calitate la trib. Râmnicu-Sărat, în locul d-lui P. T. Rădulescu, care trece în postul ocupat de d. C. G. Pistreanu. D. N. Cecropide, licențiat în drept, actual supleant la trib. Olt, în aceiași calitate la trib. Teleorman, în locul d-lui Em. Anastasiu, care trece în postul ocupat de d­l. Cecropide. D. Al. Halepliu, fost jude de pace și ajutor de jude de ocol, ajutor la ocolul Pătărlagele, județul Buzău, în locul d-lui T. Bărbătescu, demisionat. D. Al. Gusti, fost copist, ajutor de grefă cl. II la curtea de apel din Iași, în locul d-lui D. Botez, demisionat. D. N. Mărgineanu, actual copist în grefa trib. Iași, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui N. Gioit, înaintat. D. G Popovici, actual ajutor la ocolul Că­lărași, după a sa cerere ajutor de grefă la trib Ialomița, în locul d-lui Christea Borș, decedat. I­. P. Crăciunescu, fost jude de pace, ajutor la ocolul Călărași, în locul d-lui G. Popovici, trecut în grefa trib. Ialomița. D. Al. Grebliș, actual verificator cl. I la ca­sieria județului Iași, în funcțiunea de sub-ca­­sier la acea casierie, în locul d-lui C. Teo­­hari, demisionat. D. D. Gheorghiu, actual verificator clasa II, în funcțiunea de verificator clasa I, în locul d-lui Grebliș, înaintat. D. D. Zanfirovici, actual copist, în funcțiu­nea de verificator cl. II, în locul d-lui Gheor­ghiu, înaintat. IAȘI Mercuri 19Ț(31 Oct.) 1­883 CRONICA ESTERNA fiu­l Lift. «Gazeta Germaniei de Nord» reproduce o scrisare adresată din Berlin «Gazetei de Colonia“ aproposite de re­­centile revelațiuni ale unei reviste rusești, care­ a relevat aserțiunea principelui Gor­­ciakof că tratatul de Berlin era pagina cea mai negră a carierei sale politice. Corespondentul oficios demonstrază că nu Germania, ci Rusia, și prin urmare, însuși principele Gorciakof, a su­gerat ideia congresului de la Berlin. De altă parte,­ d. Katcoff publică în «Gazeta de Moscva” un articol de laude pentru serviciele pe cari Germania le-a adus causei păcei, care’i asemenea și cea a Rusiei. In Francia—Zice publicistul moscovit— pentru a se face să se cradă într’o alianță franco-rusă, se anunță sosirea d-lui Giers la Paris, dar ministrul țarului nu va merge într’o capitală în care i s’ar putea face o primire asemenea cu cea pe care omenii de Stat ai intransigenței au făcut’o regelui Spaniei. — O depeșă din Petersburg anunță că delimitarea nouăi frontiere ruso-chineze a fost terminată. Procesul verbal dresat în acestă privință a fost subsemnat la 7 oc­­tombre la Tschugutschak de plenipoten­­­țiarii celor două State. — «Mesagerul oficial» publică un de­cret care prelungește pentru un an încă starea de asediu existentă în mai multe provincii ale Rusiei.­­ Se scrie din Chișinău, că statuia repausatului Țar, sculptată de Oped­uzin, a sosit de lßU acestea din Petersburg. Imperatul este represintat stând în pi­ciore cu porfira pe umeri și cu capul gol; în mâna draptă el ține manifestul privitor la resbel, iar cu mâna stângă se rezimă pe corona și regaliele simbolice ale Țarilor. Pe partea din față a piedestalului sunt gravate cuvintele: Țarul liberator. Pe partea pedestalului opusă sunt gravate data manifestului: 12 aprilie 1877 și cu­vinte : Pacea de la sf. Stefano; unghiul­rile sunt ascunse sub corpul vulturilor cu două capete. Austro-Un­garia. Budgetul co­mun al monarhiei relativ la ministerele de externe, de resboiu, de finance și la Bosnia Herțegovina, dă urmatórele cifre: Total 115 milione. Budgetul ministe­rului de resboiu comparativ cu anul 1883 portă o sporire de 400,000 florini; din contra, cheltuelile extra-ordinare a provin­­cielor ocupate sunt diminuate cu 1,600,000 florini. Budgetul Bosniei și Herțegovinei dă un excedent de 56,000 florini. In general, impresiunea produsă e bună. E sigur că disbaterile vor oferi puțin in­teres și că tote aceste cifre vor fi votate ; cel puțin disposițiele delegaților sunt forfe de impaciuitare.­­*eril­ailia. Tribunalul din Liegnitz (Silesia prusiana) a condemnat la șesă luni de inchisore și perderea mandatului său la Reichstag pe d. Richter, deputat liberal din Muhlraeditz, pentru niște cu­vinte constituind crima de lese majestate și pentru ofensă către principii prusieni. Aceste cuvinte au fost pronunțate de prevenit în 1877 și 1878 într-o convor­bire privată cu pastorul din Muhlraeditz, un numit Lemme. Afacerea în chestiune a fost dusă îna­intea tribunalelor, după alegerea d-lui Richter, in 1882, de un funcționar con­servator, după denunțarea pastorului. A­­cesta n’a produs ca marturi de­cât niște omeni cărora le repetasă cuvintele depu­tatului. Membrul Reichstagului, d. Richter, care­ a fost condemnat, nu trebue confundat cu omonimul seu, șeful bine cunoscut al gru­pei progresiste. Francia. „Tiares”, într’un articol de fond, spune că Francia e în Republică, dar nu’i republicanizată. Europa dă aten­­­­țiune la ceia ce se petrece în Francia nu din interes pentru cutare sau cutare mi­nister, dar pentru că sesiunea parlamen­tară care­ s’a deschis trebue să consolideze sau să răsturne Republica. Anglia. «Gazeta de Londra* (ofi­cială) anunță că generalul sir Patrie Grant a fost numit feld­mareșal. Italia* Conferința geodesică a de­­­liberat: 1 ° asupra unificărei longitudinilor­ prin adoptarea meridianului inițial de la

Next