Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-01-11 / nr. 3
Jtru urmare apinfa congresului esus pe cale de a se realisa. Cât pentru chestiunea cârciumelor de prin sate, după cum se știe legea relativă la ele se află deja in desbaterea parlamentului și propusă încă înainte de întrunirea Congresului. Relativ la înființarea unui târg de râmători in țară, comitetul central de și informat de dificultățile și chiar șicanele ce întimpină exportatorii noștri de râmători in străinătate, totuși mai nainte de a stărui pentru stabilirea acestui târg, a căutat a-și da bine samă de avantagiile ce-am resulta pentru producătorii români din crearea unei atare instituțiuni, a studia de aprope partea comercială a acestei afaceri și a culege tote noțiunile necesare inființărei unui asemenea stabiliment, care să atragă pe cumpărători in piața nostră. Pentru acest scop comitetul făcând demersul necesar și după ce a dobândit informațiunile trebuinciose, a studiat din nou și cu amănuntul chestiunea și convingându-se de folosele ce un adevăr pot trage din înființarea acestui târg producătorii români atât de râmători cât și de bucate, și cu deosebire cei din Oltenia, a făcut ca chestiunea acesta să preocupe spiritele mai multor români bine-voitori, și credem că in curând vom vedea stabilit un aseminea târg la T.-Severin. Corespondența privitore la acesta afacere să află anexată la protocolele ședințelor comitetului central, ca tote celelalte lucrări și procese verbale ; ele stau la disposițiunea tuturor d-lor membri care ar dori să le consulte. In fine in ce privește determinarea timpului și modului de întrunire a congresului pentru anul acesta, comitetul conformându-se votului dv. șî in urma unor împrejurări neprevăzute și a corespondenței ținută in acesta privință cu d. președinte al comitetului economic din Iași a fixat filele de 6, 7 și 8 ianuar curent. 11. Împrejurări de la care au atârnat resultatele lucrărilor comitetului central. Ultimul punct asupra căruia ne-am propus a vă mai vorbi pentru complectarea acestui raport sunt împrejurările de la care au atârnat resultatele lucrărilor nóstre ca membri ai comitetului central permanent. Și’n acesta privință, înțălegeți forte bine, d-lor membri, că noi ca delegați ai unui congres economic n’avem a faca istoricul stărei nóstre politice din acesta periodă ci a vă reaminti numai in trecut căușele care ne-au impedicat in mare parte de a putea aduce la indeplinire multe din desideratele dv. Printre aceste cause trebue să vă semnalăm în primul loc, preocupațiunea aprope exclusivă a țărei cu revizuirea constituțiunei, care după cum cunoșteți e și astă țji la ordinea Zilei. O altă causă numai puțin importantă și care a absorbit activitatea tuturor, guvern și cetățeni, a fost noile alegeri pentru camerile actuale. De aseminea alegerile comunale și cele județene au distrus mult spiritele cetățenilor de la alte lucrări; apoi alte chestiuni de cea mai mare importanță pentru viitorul țarei, ca cestiunea Dunărei și altele, au fost atâtea cause care s’au opus dorințelor nóstre de a putea activa lucrările cu care ne-ați însărcinat. Mai este are trebuință să vă mai spunem că unele din desideratele congresului sunt chiar imposibile de realisat, față cu convențiunea comercială din 1876? Acesta o credem de prisos, fiind convinși că cu toții cunoșteți chestiunea ; și tot ce putem face e să insistăm, din timp, pe lângă guvern și camere a nu mai prelungi acea convențiune după espirarea ei in 1885—86. Cu acesta ocasiune suntem datori a vă mărturisi francamente că causa ce a impedicat pe comitetul central de a coordona și publica in broșuri lucrările și decisiunile luate de dv. in ședința congresului din anul trecut, precum și lucrările ulteriore ale comitetului, a fost lipsa de fonduri, căci nici plata acelor 2 di pe lună, ce ne-am angajat a respunde fiecare mensual sau trimestrial, din causa neconstituirei incă a comitetelor districtuale nu s’a efectuat, neputându-se face apelul necesar pentru încasarea acestei sume. Acesta fiind resultatul lucrărilor nóstre, avem onore a’l supune la cunoștința dv., anecsând la acesta dare de sumă și un program de viitorele lucrări ale congresului, pe care sunteți rugați a’l desbate și vota, pentru a se precisa mai bine direcțiunea ce trebue luată pe viitor, cum și un tabel conținând numele personelor invitate a compune comitetele județene. Comitetul terminând acesta dare de samă, crede de a sa datorie a’șî exprima cu acesta ocasiune viile sale regrete, ce e convins că le împărtășiți cu toții, pentru perderea stimatului nostru coleg și cetățan C. Arion. Primiți vă rugăm, d-lor membri și colegi, prea destinsa stimă și inalta considerațiune din parte-ne. Pentru Comitetul Central, Raportor, C. Troteanu, tot de mare s’ar putea zice, ca și acea a programului ce a fâlfâit pe drapelul revoluțiunei politice de la 1848 ! In adevăr, țara prin representanții săi din Congres a arborat anul trecut în capitala Moldovei drapelul emancipărei nóstre economice. Pe acest drapel însă nefiind nimic scris, națiunea umblă prin întunerec fără busolă rătăcind în tote direcțiunile; ea simțea dar nu știa bine ce voește, străinătatea și mai puțin. De astă-dată congresul a resolvat și astă chestiune, cea mai mare și cea mai vitală din câte’i s’a presentat. Mișcarea economică are astăzi un drapel, și pe acest drapel sunt scrise în șasesprezece puncte voința Națiunei. Mare onore d-lui Minovici, mare onore distinsului economist și financiar d’a fi sorut să’și lege numele de un asemenea act de valore, și d’a lucra și nu cruța nici un sacrificiu pentru organisarea economică a României. Dacă țara are apostolii săi pe terenul politic, ea are și apostolii și reformatorii sei pe terenul economic, și unul din acești apostoli este și d. Minovici, figură simpatică și de un merit și o modestie care atrage. Iată acum și programul de care vorbim și care trebue să încresteze în mintea și în inima fiecâruia român pentru a putea lupta cu curagiul omului convins, pentru realisarea lui, adică pentru emanciparea nostră economică. Programul mișcărei Economice din România Presentat de D. M. Minovici în ședința Congresului și adoptat. Art. 1. Intrucțiunea agricolă, comercială și de meserii gratuită în tote județele României potrivit cu trebuințele localității. Art. 2. Respectarea și aplicarea principiului protecționist pentru tote industriile din România. Art. 3. Egalitatea și justiție în dările publice prin introducerea impositului pe venit. Art. 4. Adoptarea și aplicarea principiului prohibitiv pentru materiile străine similare celor române. Art. 5. Adoptarea principiului de taxe vamale și comunale pentru tote materiile prime sau fabricate pentru tote industriele provenind din țară. Art. 6. Legi organice pentru Societățile anonime și mutuale. Art. 7. Legi organice pentru explotarea minelor. Art. 8. Intervențiunea statului prin prime acordate producțiunelor, la tote industriile din inițiativa privată. Art. 9. Declararea rîurilor de căi de comunicație prin corecțiunea și navigabilitatea lor. Art. 10. Adoptarea și punerea în aplicare a Regimului Irigațiunelor. Art. 11. Asigurarea proprietăței prin cadastru. Art. 12 Legi protecționiste pentru apărarea comerciului și industriei contra concurenței neoneste a străinilor residenți în România. Art. 13. Denunțarea convențiunei de comerciu cu Austro-Ungaria, și renivelarea ei pe base protecționiste. Art. 14. Denunțarea convențiunelor căilor ferate române cu companiile străine, și adoptarea atăt pentru mărfurilor ce vin din străinătate căt și pentru cele ce se transport de la o localitate la alta a țarei a unui tarif inferior tarifelor aplicate în alte state pentru mărfuri și industrii. Art. 15. Protecțiunnea porturilor și centrurilor comerciale Române prin avantaje care se împedice strămutarea târgurilor în piețele străine. Art. 16. Recunoscerea Congresului ca instituțiune de utilitate publică. Guglielmo Cessie a fost asasinat tamentul său, pe care asasinii l-au prădat ; doi servitori ai monastirei au fost arestați. Vesta 19 Ianuare. In cursul discutării de câtre camera deputaților bugetului ministerului drumurilor și comunicațiunilor, secretarii de stat, răspunzând la o întrebare, zise că guvernul ungar ar fi dispus să construiască o linie de drum de fer intre Maroa Vasarheli și Folgyes, dacă România ar da asigurarea că va lega în urmă acesta linie cu rățana drumurilor sale de fer. New york 19 Ianuare. Vaporulu Columbus, mergând de la Boston la Savannah, a făcut naufragiu; 104 persone printre care se află și consulul otoman din Boston, sau înecat. Cairo 19 Ianuare. Colonelul Gordon are să se ducă la Cartum cu deplină împuternicire spre a regula afacerile Sudanului. Berlin 19 Ianuare. Camera a respins propunerea Reichensperger, care cere restabilirea în constituție a trei articole relative la raporturile Bisericei catolice cu statu, desființate prin legile din Mai. Cairo 19 Ianuare. O telegramă oficială primită de guvernul egiptian constată că rebeliunea a izbucnit în guvernămintele din împrejurul Cartumului. Madrid 19 Ianuar. Se confirmă că d. Canovas del Castilio au acceptat misiunea ca să formeze noul cabinet conservator. Londra 19 Ianuar.iarele de dimineță anunță că, colonelul Gordon au plecat la Suakim sau Kartum, însărcinat cu o misiune specială, ziarul «Daily News» nu vede în acesta știre decât o probă că Anglia a înțeles că i era de datoria ei, a scapa Egiptul din dificultățile în care să pusese. Constantinopole 19 Ianuare. Se asigură că sultanul uninduși cu părerea minorităței consiliului de miniștrii, au refuzat din nou să primescă demisiunea patriarhului grecesc din Constantinopol. Cairo 20 Ianuare. Comunicațiunile cu Kartumul sunt întrerupte. Este teamă că orașul ar fi deja asediat de trupele Mahdiului. Un decret al Redivului prelungește pentru o nouă perioadă de cinci ani tribunalele mixte. Grecia au refuzat de a adera la acesta prelungire. Viena 20 Ianuare. D. de Giers a sosit nZu diminață la 7 orerice. A fost primit la gară de Labanov și tot personalul ambasadei ruse din Viena. Viena 20 Ianuare. La 6 ore sara împăratul a primit pe d. Giers în audiență privată. întrevederea a ținut 40 de minute. După aceia ministrul de externe al Rusiei au făcut d-lui Kalnoky o visită de o oră. Astă sară este la curte un prânz în onorea d-lui de Giers.—Prințul Labanov, prințul Urusoff ministrul plenipotențiar al Rusiei la București, prințul Reus, d-nii Taaffe și Kalnoky sunt invitați la acest prânz. Viena 20 Ianuare. Ziarul „Montags- Revue” confirmă cu ocaziunea visitei d lui Giers, că relațiile celor două imperii din centru cu Rusia, sunt cu desăvârșire amicale și normale. „Montags Revue” adauge: Rusia accentuiază din ce în ce mai mult dorința de a se’nțălege cu cele două imperii asupra tuturor chestiunilor pendinte spre a rezolvi într’un spirit de bunăvoință reciprocă. Să recunoște în fine că nu există între Austro-Ungaria și Rusia, un antagonism care ar cere necesarmente o soluție violentă*. Agram 21 Ianuare. In cea din urmă ședință a Dietei Croației, pe când un deputat vorbea asupra propunerei de a se supune o adresă regelui, preșidentul adunărei primi un ordin regal ordonând amânarea Dietei. Ședința sa închis imediat. colegiului Si dii.. ..vs . alegerea s’a cc.t in tjimele din—7 curent Ședința Congresului de 7 (19) Ianuar a fost o ședință, de plină lumină pentru țara íntrega care se frământă de mai mulți ani în tot felul de creațiuni fără un plan economic anume determinat și fără perspectiva d’ași atinge scopul economic pentru care s’a resculat ca un singur om. Răscularea sau dacă voiți revoluțiunea economică prin care trecem, avea nevoe deci de un plan, și acest plan a fost desfășurat de d. M. Minovici, Director Ziarului Curierul Financiar, prin unul din acele discursuri ale sale care au puterea de a rupe păiajeni de la ochi și de a face ca lumina să pătrundă în tote straiele Societății. După desfășurarea planului, d. Minovici a presentat Congresului un PROGRAM pentru a fi înscris pe drapelul mișcărei TELEGRAME Berlin 18 Ianuare Camera deputaților a inceput discuția unei propuneri presimtată de deputații din Centru și tinzând la restabilirea în Constituție a articolelor relative la raporturile bisericei catolice cu statul. Ministrul cultelor a cerut respingerea acestei propuneri, a cărei adoptare de cătră cameră ar fi, zise el, o mare greșală. Ministrul a zis că nu pate încă să se esprime ceia ce va face guvernul pentru episcopul de la Munster, dar cât pentru a amnestia pe arhiepiscopii de la Colonia și de la Posen, acesta măsură nu va fi nici în interesul păcei religiose. Guvernul a hotărât a introduce din propria sa inițiativă îmbunătățiri in situația bisericei catolice în Prusia, dar nu va lasa să fie silit. CRONICA INTERNA M. S. Regina, eșind de la represintațiunea de Sâmbătă a operei italiane, au perdut un briliant in valore de treizeci mii lei. După orecare cercetări, piatra a fost găsită in zăpadă de către un serginte de oraș. Luni s’a ținut un consiliu de miniștri. De vreme ce Camerele se vor deschide la 10, negreșit că in acest consiliu s’a otărît proiectele de legi ce li se vor presinta și ordinea după care vor fi desbutute. M. S. regele a mers lumină la catedrala catolică Bărăția, unde a ascultat letargia. Acte oficiale. Sunt numiți și permutați : D. Ilie lonescu, fost jude instructor, judecător la judecătoria ocolului Șerbănești din nou înființată. D. I. Scărlătescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Teleorman, ajutor la judecătoria Ocolului Șerbănești din nou înființată. D. I. Andronescu, actual președinte la tribunalul Putna, in aceiași calitate la tribunalul Râmnicu-Sarat, în locul d-lui C. C. Cotescu, care trece in postul ocupat de d. I. Andronescu. D. Dimitrie Giuvara, licențiat in drept, actual procuror la tribunalul Brăila, judecător de instrucție la tribunalul Râmnicu-Sărat, în locul d-lui Anton Nanovenu, care trece procuror pe lângă tribunalul Vlașca. D. Al. B. Gheran, licențiat in drept, actual procuror la tribunalul Vlașca, în aceiași calitate la tribunalul Brăila, in locul d-lui Dimitrie Giuvara, trecut in alt post. D. G. P. Gărdăreanu, licențiat in drept, suptstitut la tribunalul Teleorman, in locul d-lui Al. Stănculescu, destituit. D. Dim. Zăceanu, actual jude la ocolul Drăgășani, in aceeași calitate la ocolul Râmnicul Vâlcea, in locul d-lui Ion Bunescu. D. East. Cărtojanu, licențiat in drept, jude la ocolul Drăgășani, județul Vâlcea, in locul d-lui Dim. Lăceanu transferat. D. Vasile Jicmond, actual ajutor de grefă la tribunalul Bacău, grefier la același tribunal, in locul d-lui L. Florescu, demisionat. D. G. Luțescu, actual copist in grefa tribunalului Bacău, ajutor de grefă la același tribunal, in locul d-lui Vasile Jicmond, înaintat. D. I. D. Cernătescu, fost ajutor de grefă la același tribunal, in locul d-lui St. Avramescu, înaintat. D. Dinu Botez, vechiu funcționar, portărel la curtea de Apel din București, in locul d-lui G. Alecsandrescu, decedat. D. N. Volenti, licențiat in drept, actual membru la tribunalul Iași, președinte de secție la același tribunal, in locul d-lui M. I. Hotineanu. D. Francisc Pop, licențiat, actual jude instructor la tribunalul Neamț, in aceiași calitate la tribunalul Iași, în locul d-lui N. Nicolaide. N. C. Nanu, licențiat in drept, actual suplininte la tribunalul Iași, membru la același tribunal, în locul d-lui N. Volenti înaintat. D. C. Penescu, licențiat in drept, suplininte la tribunal Iași, in locul d-lui N. Nanu înaintat D. C. Isăcescu actual membru la tribunalul Neamțu, jude instructore la același tribunal, in locul d-lui Francisc Pap, transferat. D. Ion Pruncu, doctor in drept, actual procuror la tribunalul Neamț, membru la același tribunal, in locul d-lui C. Isăcescu, înaintat. D. V. D. Costinescu licențiat in drept, actual suplininte la tribunalul Neamț, procuror la același tribunal, in locul d-lui Ion Prunci înaintat. D. Emil Zaharia, licențiat in drept, supliminte la tribunalul Neamț, in locul d-lui V. C. Costinescu, înaintat. V CRONICA LOCALA Cu ocazia Zilei onomastice a d-lui I. C. Brătianu mai mulți onor, cetățeni și comercianți au adresat următorea telegramă d-lui Primministru: I. C. Brăteanu : loan C. Brăteanu. București. Subscrișii Comercianți și cetățeni Români Eșeni, Vă felicităm cu ocasia onomasticei d-vestrule dorindu vă ani mulți cu sanatate, roditori de mari fapte. Să conduceți in viitor cu acelaș patriotism și bărbăție destinele României ajunsă Liberă și Independentă Nainte, tot înainte, mergeți calea apucată, toți Românii cu dor de țară ve admiră și aprobă. Salutăm cu iubire pe marele cetățan.Leon Negruți, C. Cr. Cerchez, C. C. Chirilă, G. Darban, C. N. Paraschivescu, Dim. Buzenchi, Dim. Georghiu, Gr. Vander, C. Buznea, Gh. Popovici, Iordachi Dăniliu, N. Dimitriu, Georg Păun, Vasile Gheorghiu Alecu Neculcea, V. Negruți, T. Balassan, Basile N. Lupu, Cont. Șepteliei, N. Ion, P. Nițescu, G. D. Nițescu, G. Frunzeti, D. Daniel, G. Ropală, Ev. Dimitriu, Enache Ion, A. J. Dimitriu, Mihail Țibichi, D. Mihailescu.» * *** (10 ianuarie). Eri marți fiind 10 Ianuarie, o Z* de amintire pentru toți românii, căci dânsa amintește mare biruință a lui Stefan cel Mare asupra turcilor la Racova în Z*“a de 10 Ianuarie 1475, care biruință au fost atât de salutarie țărei nóstre , fiindcă in acea Z* o mână de ómeni putem se spunem au sfaramat o armată întrega compusă mai bine de 120,000 turci. Nimene nu sau mai gândit a’și mai aduce aminte de Eroil a cărui statuie stă falnică in Curtea Palatului Administrativ, care astăzi stă m uitare, deși D’au trecut încă un an de la așezarea ei, și e lucru de mirat căci entusiasmul cel mare care au fost la 5 lunin, să se fi potolit așa de mult, că astfel cu cu toții se uităm o Zi atât de însemnată pentru toți, care ne inprospăteză faptele gloriose a marelui erou. Nimene afară de un singur stimat cetățean și bun patriot nu și-au adus aminte de acesta Zi memorabila, acesta e simpaticul nostru D. Dimitrie Gusti, care "din propria sa pe Statua marelui erou o coronă ■" > și stejar simbolul acaterei vitejei ruinței, pe una din panglicele cor scris Racova, și pe ceilaltă. 10 Ianuarie 1475- Onore D-lui Dimitrie Guste, pentru acesta frumósa inspirațiune care au avuto, de a depune pe statuea marelui erou o coróna, întru amintirea vitejeștelor sale fapte. Am dori că acestă coróna se fie luată de pe statuie și depusă la Museu dimpreuna cu celelalte coróne ce s’au depus pe statuie la 5 Iunie. *** (Botezul Domnului). In ziua de 6 ianuari’a oficiat in catedrala mitropoliei un serviciu divin de cătră însuși P. S. S. Mitropolitul Iosif înconjurat de înaltul cler. La acest serviciu a luat parte autoritățile civile și militari și un public numeros. După finirea serviciului P. S. S. Mitropolitul a eșit și celebrând Iordanul a stropit cu aghiazma publicul și trupele. Imediat după acesta d. general Racoviță, comandantul corpului 4 de armată, a primit defilarea trupelor pe strada mare. *** (Sosire) Joi cu trenul de la 1 și de la 10 sara au sosit in orașul nostru, membrii Congresului Economic; din București : D-na Coralia Săvescu, dele din partea Societăței „Furnica”, D. Porumbaru, președintele Congresului, D. D. Troteanu, D. D. Butculescu președintele Cooperatorilor Români, D. M. Minovici, directorele «Curierului Financiar», D. Vintilă C. Rosseti din partea «Românului», Dim. C. lonescu, D. Polichroaia de președintele Societăței „Deșteptarea”, Dinică Voicu și Ion Comanescu. Din Bacău D-nii Dr. Dumbrăveanu, Radu Porumbaru, Gh. C. Răițeanu, Ion Codrescu, C. Vlaicu, Ion Bâcu. Din Roman, D-nii V. Papadopol, Theodor Nicodim representantul Societăței „Smârdava“, Anghel Georgescu, representantul Școlei de Meserii și Gh. I. Cubelca. Din Botoșani D. Dr. Aronovici, Din Vaslui Dr. Varlam, Din Galați, D- nii I. Nică, Gr. M. Zvoranu, Din Focșani, D nni Căp. Vălcescu, Al. lonescu Poenaru din partea meseriașilor, Iești, D-nii Dr. Garoflide și I. I. N Din Folticeni, D. Căp. Codrescu, Buciu, D Ștef. Vasiliu, Din Cra, N. P. Românescu. La gară au fost pinați de cătră D. D. Gheorghiu diatele Clubului Comercial, asist de un mare numer de comercianți orașul nostru. Sara pe la orele tun toți D-nii membri ai Congresului trimit în Salonul Bursei spret a sfătui asupra fixărei orei pentru berea congresului. Cu acesta ocas Poru în bara președintele congres mulțumit în nuele delegaților !. .. buna primire ce li s’au făcut ci tățeni noștri, urând prosperarea congresului economic. Dupé ace luat hotărâre ca ora pentru des congresului se fie la 2 p. m. Sediu rădicat la ora 8 jum. (întrunirea Cooperatorilor). In sala de 8 ianuar s’a ținut in sala tronului a doua întrunire a cooperatorilor din acest oraș. Scopul acestei întruniri a fost a se numi o comisiune pentru viitorea Esposiție cooperativă din Iași, care este menită a se face la iuriu in orașul nostru, alegându-se următorele persone : Do. Al. Negruzzi, Dim. Gheorghiu, S. Konya, Th. Balassan, Ed. Hayek, C. C. Chirilă, Iulius Reicicke, A. Ștefănescu, P. Nițescu și E. H’yer. Nu trebue să trecem cu vederea că aceste întruniri se datoresc aprigului președinte a cooperatorilor D. Dim. Butculescu, care’și dă tóte silințele pentru a face ca comercianții și’n special meseriașii să prospere. N’avem decât să mulțumim din suflet d-lui Butculescu pentru frumósa întreprindere, deși grece, dar cu timpul d sa se va convinge că nu s’a ostenit in zădar, și va avea mulțumirea sufletesca vedând cum merg meseriașii pe calea care le-a aratat’o d-sa, susținânduse între dânșii. Tot odată cerem că preșidenția onorifică se o aibă totuși D. D. Butculescu care e special, și căruia’i datorim destul de mult. *** (Alegerea Comitetului Central). In ultima Z* a Congresului Economic, după propunerea făcută de mai mulți membri sau luat decisiunea că comitetul central să fie compus din 9 persone, d-nii C. Porumbaru Presidentul Congresului, Alex. Lupașcu, Th Nica, D. Butculescu și C. Troteanu au fost aclamați din nou de cătră toți d-nii membri ai Congresului spre a face parte din Comitet. Iar pentru restul de 4 persone ca să compute numărul de 9 sau procedat prin vot secret. Au întrunit D. M. Minovici directorele „C. Fin.” 82 v. din 88 votanți, D. Olănescu, 72 voturi, D. R. Opreanu 54 voturi și D. Protopopescu 50 voturi. Ca candidat mai figura și d. Polihroniade dar d-sau’au întrunit de căt 39 voturi. In urmă sau luat hotărârea ca al III-lea congres economic să se fie în orașul Ga-1