Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-01-11 / nr. 3

­ Jt­ru urmare apinfa congresului esus pe cale de a se realisa. Cât pentru chestiunea cârciumelor de prin sate, după cum se știe legea relativă la ele se află deja in desbaterea parlamentului și pro­pusă încă înainte de întrunirea Congresului. Relativ la înființarea unui târg de râmători in țară, comitetul central de și informat de dificultățile și chiar șicanele ce întimpină ex­portatorii noștri de râmători in străinătate, totuși mai nainte de a stărui pentru stabilirea acestui târg, a căutat a-și da bine samă de a­­vantagiile ce-am resulta pentru producătorii români din crearea unei atare instituțiuni, a studia de aprope partea comercială a acestei afaceri și a culege tote noțiunile necesare in­­ființărei unui asemenea stabiliment, care să atragă pe cumpărători in piața nostră. Pen­tru acest scop comitetul făcând demersul ne­cesar și după ce a dobândit informațiunile tre­­buinciose, a studiat din nou și cu amănuntul chestiunea și convingându-se de folosele ce un adevăr pot trage din înființarea acestui târg producătorii români atât de râmători cât și de bucate, și cu deosebire cei din Oltenia, a fă­cut ca chestiunea acesta să preocupe spiritele mai multor români bine-voitori, și credem că in curând vom vedea stabilit un aseminea târg la T.-Severin. Corespondența privitore la acesta afacere să află anexată la protocolele ședințelor comite­tului central, ca tote cele­l­alte lucrări și pro­cese verbale ; ele stau la disposițiunea tuturor d-lor membri care­ ar dori să le consulte. In fine in ce privește determinarea timpu­lui și modului de întrunire a congresului pen­tru anul acesta, comitetul conformându-se vo­tului dv. șî in urma unor împrejurări nepre­văzute și a corespondenței ținută in acesta privință cu d. președinte al comitetului econo­mic din Iași a fixat filele de 6, 7 și 8 ianuar curent. 11. Împrejurări de la care­ au atârnat resultatele lucrărilor comitetului central. Ultimul punct asupra căruia ne-am propus a vă mai vorbi pentru complectarea acestui raport sunt împrejurările de la care­ au atâr­nat resultatele lucrărilor nóstre ca membri ai comitetului central permanent. Și’n acesta privință, înțălegeți forte bine, d-lor membri, că noi ca delegați ai unui congres economic n’avem a faca istoricul stărei nóstre politice din acesta periodă ci a vă reaminti numai in trecut căușele care ne-au impedicat in mare parte de a putea aduce la indeplinire multe din desideratele dv. Printre aceste cause trebue să vă semnalăm în primul loc, preocupațiunea aprope exclusivă a țărei cu revizuirea constituțiunei, care după cum cunoșteți e și astă­ țji la ordi­nea Zilei. O altă causă numai puțin importantă și care­ a absorbit activitatea tuturor, guvern și cetățeni, a fost noile alegeri pentru camerile actuale. De aseminea alegerile comunale și cele jude­țene au distrus mult spiritele cetățenilor de la alte lucrări; apoi alte chestiuni de cea mai mare importanță pentru viitorul țarei, ca ces­­tiunea Dunărei și altele, au fost atâtea cause care s’au opus dorințelor nóstre de a putea activa lucrările cu care ne-ați însărcinat. Mai este are trebuință să vă mai spunem că unele din desideratele congresului sunt chiar imposibile de realisat, față cu convențiunea comercială din 1876? Acesta o credem de pri­sos, fiind convinși că cu toții cunoșteți ches­tiunea ; și tot ce putem face e să insistăm, din timp, pe lângă guvern și camere a nu mai prelungi acea convențiune după espirarea ei in 1885—86. Cu acesta ocasiune suntem datori a vă măr­turisi francamente că causa ce a impedicat pe comitetul central de a coordona și publica in broșuri lucrările și decisiunile luate de dv. in ședința congresului din anul trecut, precum și lucrările ulteriore ale comitetului, a fost lipsa de fonduri, căci nici plata acelor 2 di pe lună, ce ne-am angajat a respunde fie­care mensual sau trimestrial, din causa neconstituirei incă a comitetelor districtuale nu s’a efectuat, ne­­putându-se face apelul necesar pentru încasa­rea acestei sume. Acesta fiind resultatul lucrărilor nóstre, a­­vem onore a’l supune la cunoștința dv., anec­­sând la acesta dare de sumă și un program de viitorele lucrări ale congresului, pe care sunteți rugați a’l desbate și vota, pentru a se precisa mai bine direcțiunea ce trebue lua­tă pe viitor, cum și un tabel conținând nu­mele personelor invitate a compune comitetele județene. Comitetul terminând acesta dare de samă, crede de a sa datorie a’șî exprima cu acesta ocasiune viile sale regrete, ce e convins că le împărtășiți cu toții, pentru perderea stimatu­lui nostru coleg și cetățan C. Arion. Primiți vă rugăm, d-lor membri și colegi, prea destinsa stimă și inalta considerațiune din parte-ne. Pentru Comitetul Central, Raportor, C. Troteanu, tot de mare s’ar putea zice, ca și acea a programului ce a fâlfâit pe drapelul re­­voluțiunei politice de la 1848 ! In adevăr, țara prin representanții săi din Congres a arborat anul trecut în ca­pitala Moldovei drapelul emancipărei nós­tre economice. Pe acest drapel însă nefiind nimic scris, națiunea umblă prin întunerec fără busolă rătăcind în tote direcțiunile; ea simțea dar nu știa bine ce voește, străinătatea și mai puțin. De astă-dată congresul a resolvat și astă chestiune, cea mai mare și cea mai vitală din câte’i s’a presentat. Mișcarea economică are astăzi un drapel, și pe a­­cest drapel sunt scrise în șase­sprezece puncte voința Națiunei. Mare onore d-lui Minovici, mare onore distinsului economist și financiar d’a fi sorut să’și lege numele de un asemenea act de valore, și d’a lucra și nu cruța nici un sacrificiu pentru organisarea eco­nomică a României. Dacă țara are apostolii săi pe terenul politic, ea are și apostolii și reformatorii sei pe terenul economic, și unul din acești apostoli este și d. Minovici, figură sim­patică și de un merit și o modestie care atrage. Iată acum și programul de care vor­bim și care trebue să încresteze în min­tea și în inima fie­câruia român pentru a putea lupta cu curagiul omului convins, pentru realisarea lui, adică pentru eman­ciparea nostră economică. Programul mișcărei Economice din România Presentat de D. M. Minovici în șe­dința Congresului și adoptat. Art. 1. Intrucțiunea agricolă, comer­cială și de meserii gratuită în tote jude­țele României potrivit cu trebuințele lo­­calității. Art. 2. Respectarea și aplicarea prin­cipiului protecționist pentru tote indus­triile din România. Art. 3. Egalitatea și justiție în dările publice prin introducerea impositului pe venit. Art. 4. Adoptarea și aplicarea prin­cipiului prohibitiv pentru materiile străine similare celor române. Art. 5. Adoptarea principiului de taxe vamale și comunale pentru tote materiile prime sau fabricate pentru tote industriele provenind din țară. Art. 6. Legi organice pentru Socie­tățile anonime și mutuale. Art. 7. Legi organice pentru explo­­tarea minelor. Art. 8. Intervențiunea statului prin prime acordate producțiunelor, la tote in­dustriile din inițiativa privată. Art. 9. Declararea rîurilor de căi de comunicație prin corecțiunea și navigabi­­litatea lor. Art. 10. Adoptarea și punerea în a­­plicare a Regimului Irigațiunelor. Art. 11. Asigurarea proprietăței prin cadastru. Art. 12 Legi protecționiste pentru apărarea comerciului și industriei contra concurenței neoneste a străinilor residenți în România. Art. 13. Denunțarea convențiunei de comerciu cu Austro-Ungaria, și renivela­­rea ei pe base protecționiste. Art. 14. Denunțarea convențiunelor căilor ferate române cu companiile străine, și adoptarea atăt pentru mărfurilor ce vin din străinătate căt și pentru cele ce se transport de la o localitate la alta a țarei a unui tarif inferior tarifelor aplicate în alte state pentru mărfuri și industrii. Art. 15. Protecțiunnea porturilor și centrurilor comerciale Române prin avan­­taje care se împedice strămutarea târ­gurilor în piețele străine. Art. 16. Recunoscerea Congresului ca instituțiune de utilitate publică. Guglielmo Cessie a fost asasinat tamentul său, pe care asasinii­­ l-au pră­dat ; doi servitori ai monastirei au fost arestați. Vesta 19 Ianuare. In cursul discutării de câtre camera deputaților bugetului mi­nisterului drumurilor și comunicațiunilor, secretarii de stat, răspunzând la o între­bare, zise că guvernul ungar ar fi dis­pus să construiască o linie de drum de fer intre Maroa­ Vasarheli și Folgyes, da­că România ar da asigurarea că va lega în urmă acesta linie cu rățana drumuri­lor sale de fer. New­ york 19 Ianuare. Vaporu­lu Co­lumbus, mergând de la Boston la Sava­­nnah, a făcut naufragiu; 104 persone printre care se află și consulul otoman din Boston, sau înecat. Cairo 19 Ianuare. Colonelul Gordon are să se ducă­ la Cartum cu deplină îm­puternicire spre a regula afacerile Suda­nului. Berlin 19 Ianuare. Camera a respins propunerea Reichensperger, care cere res­tabilirea în constituție a trei articole re­lative la raporturile Bisericei catolice cu statu, desființate prin legile din Mai. Cairo 19 Ianuare. O telegramă oficia­lă primită de guvernul egiptian constată că rebeliunea a izbucnit în guvernămin­­tele din împrejurul Cartumului. Madrid 19 Ianuar. Se confirmă că d. Canovas del Castilio au acceptat misiunea ca să formeze noul cabinet conservator. Londra 19 Ianuar.­­­iarele de dimi­­neță anunță că, colonelul Gordon au ple­cat la Suakim sau Kartum, însărcinat cu o misiune specială, ziarul «Daily News» nu vede în acesta știre de­cât o probă că Anglia a înțeles că i era de datoria ei, a scapa Egiptul din dificultățile în care să pusese. Constantinopole 19 Ianuare. Se asigu­ră că­ sultanul uninduși cu părerea mi­­norităței consiliului de miniștrii, au refu­zat din nou să primescă demisiunea pa­triarhului grecesc din Constantinopol. Cairo 20 Ianuare. Comunicațiunile cu Kartumul sunt întrerupte. Este teamă că orașul ar fi deja asediat de trupele Mah­­diului. Un decret al Redivului prelungește pentru o nouă perioadă de cinci ani tri­bunalele mixte. Grecia au refuzat de a adera la acesta prelungire. Viena 20 Ianuare. D. de Giers a so­sit nZu diminață la 7 ore­rice. A fost pri­mit la gară de­­ Labanov și tot perso­nalul ambasadei ruse din Viena. Viena 20 Ianuare. La 6 ore sara îm­păratul a primit pe d. Giers în audien­ță privată. întrevederea a ținut 40 de mi­nute. După aceia ministrul de externe al Rusiei au făcut d-lui Kalnoky o visită de o oră. Astă sară este la curte un prânz în onorea d-lui de Giers.—Prințul Laba­­nov, prințul Urusoff ministrul plenipoten­țiar al Rusiei la București, prințul Reus, d-nii Taaffe și Kalnoky sunt invitați la acest prânz. Viena 20 Ianuare. Ziarul „Montags- Revue” confirmă cu ocaziunea visitei d lui Giers, că relațiile celor două imperii din centru cu Rusia, sunt cu desăvârșire a­­micale și normale. „Montags Revue” a­­dauge: Rusia accentuiază din ce în ce mai mult dorința de a se’nțălege cu cele două imperii asupra tuturor chestiunilor pendinte spre a rezolvi într’un spirit de bunăvoință reciprocă. Să recunoște în fine că nu există între Austro-U­ngaria și Ru­sia, un antagonism care ar cere necesar­mente o soluție violentă*. Agram 21 Ianuare. In cea din urmă ședință a Dietei Croației, pe când un de­putat vorbea asupra propunerei de a se supune o adresă regelui, preșidentul a­­dunărei primi un ordin regal ordonând amânarea Dietei. Ședința sa închis ime­diat. colegiului Si dii.. ..vs . alegerea s’a cc.t in tjimele d­­in—7 curent Ședința Congresului de 7 (19) Ianuar a fost o ședință, de plină lumină pentru țara íntrega care se frământă de mai mulți ani în tot felul de creațiuni fără un plan economic anume determinat și fără pers­pectiva d’ași atinge scopul economic pen­tru care s’a resculat ca un singur om. Răscularea sau dacă voiți revoluțiunea economică prin care trecem, avea nevoe deci de un plan, și acest plan a fost des­fășurat de d. M. Minovici, Director Zia­rului Curierul Financiar, prin unul din acele discursuri ale sale care au puterea de a rupe păiajeni de la ochi și de a face ca lumina să pătrundă în tote stra­iele Societății. După desfășurarea planului, d. Minovici a presentat Congresului un PROGRAM pentru a fi înscris pe drapelul mișcărei­­ TELEGRAME Berlin 18 Ianuare Camera deputați­lor a inceput discuția unei propuneri pre­­simtată de deputații din Centru și tinzând la restabilirea în Constituție a articole­lor relative la raporturile bisericei cato­lice cu statul. Ministrul cultelor a cerut respingerea acestei propuneri, a cărei adoptare de cătră cameră ar fi, zise el, o mare gre­­șală. Ministrul a zis că nu pate încă să se esprime ceia­ ce va face guvernul pen­tru episcopul de la Munster, dar cât pen­tru a amnestia pe arhiepiscopii de la Co­lonia și de la Posen, acesta măsură nu va fi nici în interesul păcei religiose. Gu­vernul a hotărât a introduce din propria sa inițiativă îmbunătățiri in situația bise­ricei catolice în Prusia, dar nu va lasa să fie silit. CRONICA INTERNA M. S. Regina, eșind de la represinta­­țiunea de Sâmbătă a operei italiane, au perdut un briliant in valore de trei­zeci mii lei. După ore­care cercetări, piatra a fost găsită in zăpadă de către un serginte de oraș. Luni s’a ținut un consiliu de miniștri. De vreme ce Camerele se vor deschide la 10, negreșit că in acest consiliu s’a otărît proiectele de legi ce li se vor pre­­sinta și ordinea după care vor fi des­­butute. M. S. regele a mers lumină la cate­drala catolică Bărăția, unde a ascultat letargia. Acte oficiale. Sunt numiți și permutați : D. Ilie lonescu, fost jude instructor, jude­cător la judecătoria ocolului Șerbănești din nou înființată. D. I. Scărlătescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Teleorman, ajutor la judecătoria O­­colului Șerbănești din nou înființată. D. I. Andronescu, actual președinte la tri­bunalul Putna, in aceiași calitate la tribuna­lul Râmnicu-Sarat, în locul d-lui C. C. Cotes­­cu, care trece in postul ocupat de d. I. An­dronescu. D. Dimitrie Giuvara, licențiat in drept, ac­tual procuror la tribunalul Brăila, judecător de instrucție la tribunalul Râmnicu-Sărat, în locul d-lui Anton Nanovenu, care trece pro­curor pe lângă tribunalul Vlașca. D. Al. B. Gheran, licențiat in drept, actual procuror la tribunalul Vlașca, în aceiași ca­litate la tribunalul Brăila, in locul d-lui Di­mitrie Giuvara, trecut in alt post. D. G. P. Gărdăreanu, licențiat in drept, suptstitut la tribunalul Teleorman, in locul d-lui Al. Stănculescu, destituit. D. Dim. Z­ăceanu, actual jude la ocolul Dră­­gășani, in aceeași calitate la ocolul Râmnicul Vâlcea, in locul d-lui Ion Bunescu. D. East. Cărtojanu, licențiat in drept, jude la ocolul Drăgășani, județul Vâlcea, in locul d-lui Dim. Lăceanu transferat. D. Vasile Jicmond, actual ajutor de grefă la tribunalul Bacău, grefier la același tribu­nal, in locul d-lui L. Florescu, demisionat. D. G. Luțescu, actual copist in grefa tribu­nalului Bacău, ajutor de grefă la același tri­bunal, in locul d-lui Vasile Jicmond, înaintat. D. I. D. Cernătescu, fost ajutor de grefă la același tribunal, in locul d-lui St. Avra­­mescu, înaintat. D. Dinu Botez, vechiu funcționar, portărel la curtea de Apel din București, in locul d-lui G. Alecsandrescu, decedat. D. N. Volenti, licențiat in drept, actual membru la tribunalul Iași, președinte de sec­ție la același tribunal, in locul d-lui M. I. Hotineanu. D. Francisc Pop, licențiat, actual jude in­structor la tribunalul Neamț, in aceiași cali­tate la tribunalul Iași, în locul d-lui N. Ni­­colaide. N. C. Nanu, licențiat in drept, actual su­­plininte la tribunalul Iași, membru la același tribunal, în locul d-lui N. Volenti înaintat. D. C. Penescu, licențiat in drept, suplininte la tribunal Iași, in locul d-lui N. Nanu îna­intat D. C. Isăcescu actual membru la tribunalul Neamțu, jude instructore la același tribunal, in locul d-lui Francisc Pap, transferat. D. Ion Pruncu­, doctor in drept, actual pro­curor la tribunalul Neamț, membru la același tribunal, in locul d-lui C. Isăcescu, înaintat. D. V. D. Costinescu licențiat in drept, ac­tual suplininte la tribunalul Neamț, procuror la același tribunal, in locul d-lui Ion Prunci înaintat. D. Emil Zaharia, licențiat in drept, supli­­mint­e la tribunalul Neamț, in locul d-lui V. C. Costinescu, înaintat. V CRONICA LOCALA Cu ocazia Zilei onomastice a d-lui I. C. Bră­­tianu mai mulți onor, cetățeni și comercianți au adresat următorea telegramă d-lui Prim­­ministru: I. C. Brăteanu : loan C. Brăteanu. București. Sub­scrișii Comercianți și cetățeni Ro­mâni Eșeni, Vă felicităm cu ocasia ono­masticei d-vestru­­­le dorindu vă ani mulți cu sanatate, roditori de mari fapte. Să conduceți in viitor cu acelaș patriotism și bărbăție destinele României ajunsă Libe­ră și Independentă Nainte, tot înainte, mergeți calea apu­cată, toți Românii cu dor de țară ve ad­miră și aprobă. Salutăm cu iubire pe ma­rele cetățan.­­Leon Negruți, C. Cr. Cerchez, C. C. Chirilă, G. D­­arban, C. N. Paraschivescu, Dim. Buzenchi, Dim. Georghiu, Gr. Vander, C. Buznea, G­h. Popovici, Iordachi Dăniliu, N. Dimitriu, Georg Păun, Vasile Gheorghiu Alecu Neculcea, V. Negruți, T. Balassan, Basile N. Lupu, Cont. Șepteliei, N. Ion, P. Nițescu, G. D. Nițescu, G. Frunzeti, D. Daniel, G. Ropală, Ev. Dimitriu, Enache Ion, A. J. Dimitriu, Mihail Țibichi, D. Mihailescu.» * *** (10 ianuarie). Eri marți fiind 10 Ianuarie, o Z* de amintire pentru toți românii, căci dânsa amintește mare biru­ință a lui Stefan cel Mare asupra turcilor la Racova în Z*“a de 10 Ianuarie 1475, care biruință au fost atât de salutarie ță­rei nóstre , fiindcă in acea Z* o mână de ómeni putem se spunem au sfaramat o armată întrega compusă mai bine de 120,000 turci. Nimene nu sau mai gân­dit a’și mai aduce aminte de Eroil a că­rui statuie stă falnică in Curtea Palatu­lui Administrativ, care astăzi stă m­ ui­tare, de­și D’au trecut încă un an de la așezarea ei, și e lucru de mirat căci en­­tusiasmul cel mare care au fost la 5 lunin, să se fi potolit așa de mult, că ast­fel cu cu toții se uităm o Zi atât de în­semnată pentru toți, care ne inprospăteză faptele gloriose a marelui erou. Nimene afară de un singur stimat cetățean și bun patriot nu­­ și-au adus aminte de acesta Zi memorabila, acesta e simpaticul nostru D. Dimitrie Gusti, care "din propria sa pe Statua marelui erou o coronă ■" > și stejar simbolul acaterei vitejei ruinței, pe una din panglicele cor scris Racova, și pe cei­l­altă. 10 Ia­nuarie 14­75- Onore D-lui Dimitrie Guste, pentru acesta frumósa inspirațiune care au avuto, de a depune pe statuea mare­lui erou o coróna, întru amintirea vite­­jeștelor sale fapte. Am dori că acestă co­róna se fie luată de pe statuie și depusă la Museu dimpreuna cu cele­l­alte coróne ce s’au depus pe statuie la 5 Iunie. *** (Botezul Domnului). In zi­ua de 6 ianuar­i’a oficiat in catedrala mi­tropoliei un serviciu divin de cătră însuși P. S. S. Mitropolitul Iosif înconjurat de înaltul cler. La acest serviciu a luat parte autoritățile civile și militari și­ un public numeros. După finirea serviciului P. S. S. Mitropolitul a eșit și celebrând Iordanul a stropit cu aghiazma publicul și trupele. Imediat după acesta d. general Racoviță, comandantul corpului 4 de armată, a pri­mit defilarea trupelor pe strada mare. *** (Sosire) Joi cu trenul de la 1 și de la 10 sara au sosit in orașul nostru, membrii Congresului Economic; din Bu­curești : D-na Coralia Săvescu, dele din partea Societăței „Furnica”, D. Po­­rumbaru, președintele Congresului, D. D. Troteanu, D. D. Butculescu președintele Cooperatorilor Români, D. M. Minovici, directorele «Curierului Financiar», D. Vin­­tilă C. Rosseti din partea «Românului», Dim. C. lonescu, D. Polichroaia de preșe­dintele Societăței „Deșteptarea”, Dinică Voicu și Ion Comanescu. Din Bacău D-nii Dr. Dumbrăveanu, Radu Porumbaru, Gh. C. Răițeanu, Ion Codrescu, C. Vlaicu, Ion Bâcu. Din Roman, D-nii V. Papado­­pol, Theodor Nicodim representantul So­cietăței „Smârdava“, Anghel Georgescu, representantul Școlei de Meserii și Gh. I. Cubelca. Din Botoșani D. Dr. Aronovici, Din Vaslui Dr. Varlam, Din Galați, D- nii I. Nică, Gr. M. Zvoranu, Din Focșani, D nni Căp. Vălcescu, Al. lonescu Poenaru din partea meseriașilor, I­ești, D-nii Dr. Garoflide și I. I. N Din Folticeni, D. Căp. Codrescu, Buciu, D Ștef. Vasiliu, Din Cra, N. P. Românescu. La gară au fost pina­ți de cătră D. D. Gheorghiu diatele Clubului Comercial, asist de un mare numer de comercianți o­rașul nostru. Sara pe la orele tun toți D-nii membri ai Congresului trimit în Salonul Bursei spret a sfătui asupra fixărei orei pentru berea congresului. Cu acesta ocas Poru în bara președintele congres mulțumit în n­uele delegaților !. .. buna primire ce li s’au făcut ci tățeni noștri, urând prosperare­a congresului economic. Dupé ace luat hotărâre ca ora pentru des congresului se fie la 2 p. m. Sediu rădicat la ora 8 jum. (întrunirea Cooperato­rilor). In sala de 8 ianuar s’a ținut in sala tronului a doua întrunire a coopera­torilor din acest oraș. Scopul acestei în­truniri a fost a se numi o comisiune pen­tru viitorea Esposiție cooperativă din Iași, care este menită a se face la iuriu in orașul nostru, alegându-se următorele persone : Do. Al. Negruzzi, Dim. Gheor­ghiu, S. Konya, Th. Balassan, Ed. Hayek, C. C. Chirilă, Iulius Reicicke, A. Ștefă­­­nescu, P. Nițescu și E. H’yer. Nu trebue să trecem cu vederea că aceste întruniri se datoresc aprigului președinte a coope­ratorilor D. Dim. Butculescu, care’și dă tóte silințele pentru a face­­ ca comercian­ții și’n special meseriașii să prospere. N’a­vem de­cât să mulțumim din suflet d-lui Butculescu pentru frumósa întreprindere, de­și grece, dar cu timpul d sa se va convinge că nu s’a ostenit in zădar, și va avea mulțumirea sufletesca vedând cum merg meseriașii pe calea care le-a aratat’o d-sa, susținânduse între dânșii. Tot odată cerem că preșidenția onorifică se o aibă totuși D. D. Butculescu care e special, și căruia’i datorim destul de mult. *** (Alegerea Comitetului Central). In ultima Z* a Congresului Economic, după propunerea făcută de mai mulți membri sau­ luat decisiunea că co­mitetul central să fie compus din 9 per­sone, d-nii C. Porumbaru Presidentul Congresului, Alex. Lupașcu, Th Nica, D. Butculescu și C. Troteanu au fost a­­clamați din nou de cătră toți d-nii mem­bri ai Congresului spre a face parte din Comitet. Iar pentru restul de 4 persone ca să compute numărul de 9 sau procedat prin vot secret. Au întrunit D. M. Minovici di­rectorele „C. Fin.” 82 v. din 88 votanți, D. Olănescu, 72 voturi, D. R. Opreanu 54 voturi și D. Protopopescu 50 voturi. Ca candidat mai figura și d. Polih­roniade dar d-sa­u’au întrunit de căt 39 voturi. In urmă sau luat hotărârea ca al III-lea congres economic să se fie în orașul Ga-1

Next