Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-10-10 / nr. 115

Brunsvig 19 Oct. Ziarul oficial pu­blică un comunicat al consiliului de regență care­­ zice că, consiliul au luat administrațiunea afacerilor statului in limitele trase de situațiunea ce du­catul a ocupat in imperiul Germaniei prin legea de regență și prin consti­­tuțiune. Puterile eclesiastice vor fi de asemene esercitate de consiliu, care pe de altă parte, a și adresat împăratu­lui o scrisore in privința represintă­­rei ducatului de Brunsvig in consiliul federal și relativ la afacerile militare. Breslau 10 Oct. Presidentul supe­rior al provinciei Sileziei s-au dus ieri la castelul Doels proprietate a reposatului duce și au făcut cunoscut administratorului și amploiaților aces­tui domeniu că in numele împăratu­lui și a prințului ereditar și din or­dinul ministrului de interne, ia in po­sesiune totă proprietatea funciară feu­­dală și allodială a defunctului. Londra 20 Oct. Ziarul „Standard“ a primit din Hong­ Kong o depeșă care -i anunță că împrumutul chinez de trei milione dolari, nu a isbutit. General minte să crede că acest e­­șec financiar va sili pe China a cere pacea. Din causa timpului cel rău, ope­­rațiunele contra Tamsuilui au fost suspendate. CRONICA INTERNA Vineri, 5 curent. d. general Budiștenu a inspectat reg. de dorobanți din Dâm­­bovița, pe câmpia dintre Târgoviște și Teiș. Sâmbătă a inspectat reg. de doro­banți Muscel și Duminică, însoțit de mai mulți ofițeri, a făcut recunoscerea terenu­lui din Teiș și Lucieni, unde se vor face manevrele. Duminică societatea Funcționarilor pu­blici a ținut o adunare generală sub pre­­ședința principelui D. Gr. Ghica, preșe­dintele acestei societăți. S’au proclamat membri de onore ai a­­cestei societăți d-in­ I. C. Brătianu, I. Câmpinenu, D. Sturdza, G. Chițu, N. Voi­nov, V. Alexandri, Eug. Stătescu, loan Ghica, C. A. Rosetti, dr. Marcovici, N. Fleva și general I. Dm. Florescu. D. P. Grădișteanu, membru de onore al acestei societăți, a propus să se alegă un comitet de 5 persone care să redac­teze un proiect de lege de pensiuni spre a se depune pe biurourile viitorelor Cor­puri legiuitore. Adunarea a primit acesta propunere și a decis ca consiliul ei de administrațiune să alegă acesta comisiune din care să facă parte și un militar. Din darea de samă ce s’a citit se vede că acesta societate posedă a fii un capital de 66.789 lei 42 bani și un număr de 1615 membri. Catedra de drept comercial de la fa­cultatea din București. In fliua de 1 Octombre trebuia a se ține la Iași con­­concursul pentru ocuparea catedrei de drept comercial la facultatea de drept din București, care a ramas vacantă prin în­cetarea din viață a regretatului B. Boe­­rescu. Patru candidați s’au presentat în flina concursului, și anume do. C. Arion, C. Ionescu, Vasilescu și Tanoviceanu, toți doctori in drept al facultăței din Paris. Afăma însă că juriul examinator nu a găsit de cuviință a proceda la ținerea concur­sului, ci s’a mărginit a recomanda pur și simplu ministerului transferarea la facul­tatea din București a titularului catedrei de drept comercial de la facultatea din Iași. Acesta decisiune a fost luată cu ma­joritatea de cinci voturi și șese , iar cel de al șaptelea membru al juriului, și anume d. C. Ștefănescu, consilier la înalta Curte de Casațiune, se sl­ce că sa retras pro­testând contra acestei procedări și con­testând juriului examinator dreptul de a suspenda concursul și de a decide, in lo­cul ministrului, asupra numirei unui pro­fesor pe baza propenimentelor. Din acestă cansă, juriul neîntrunind numărul legal de membri, se crede că de­ci­siunea sa va fi causată de minister. Circulara D-lui ministru de resbel No. 16.935 din­­ 2 Octombrie 1883, către d-nii comandanți ai corpu­rilor de armată și acel al divisiei active Dobrogea.­­ Domnule comandant. Observând o interpretare eronată, dată art. 22 bis din legea de recrutare relativ la re­ducerea termenului de serviciu al tinerilor cari pănă la epoca recrutării (vârsta de 21 ani) vor fi dobândit diploma de bacalaureat, vă rog a da ordinele d-vostră tuturor coman­danților de corpuri de trupă puindu-le in ve­dere următorele: 1. Nu pot beneficia de acea disposiție a le­gei de­cât acei tineri cari inainte sau la e­­poca recrutărei vor fi posedat diploma de ba­calaureat. Prin urmare aceia cari prin dife­rite manopere se vor fi sustras de la servi­ciul militar și in acel interval vor fi devenit bacalaureați, nu vor fi considerați ca având dreptul la vre-o scutire pre­care . 2. Tinerii recrutați sau angajați și volun­tarii cu diploma de bacalaureat vor fi datori ca după un serviciu de șase luni să depue un examen pentru gradul de sub-locotenent in reservă, observându-se decisiunea ministerială No. 51 din 15 Iunie 1883, publicată in „Mo­nitorul astei” No. 43, pagina 771. 3. Cunoștințele asupra cărora acești tineri vor fi examinați sunt acelea prescrise prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 5 din 11 Aprilie 1883) publicat prin „Monitorul as­­tei* No 25 pagina 553.­4. Examenele pentru gradul de caporal și sergent se vor ține la corpul de trupă din care tânărul face parte și se vor da după re­­gulele obicinuite , iar pentru sub-locotenent comandantul corpului de trupă va constata, mai întâi, prin o comisie, dacă tânărul posedă cunoștințele cerute după un serviciu de șase luni, și in caz de a putea afirma că le posedă, îl va trimite in București unde va depune e­­xamen definitiv înaintea unei comisie ad-hoc numită de minister. 5. Tinerii bacalaureați cari după un servi­ciu de șase luni nu vor fi putut satisface exa­menul de sub-locotenent in reservă vor con­tinua serviciul militar încă trei luni când vor fi examinați din nou și, in cal de a nu satis­face nici la acest examen, vor continua iarăși serviciu alte trei luni, spre a împlini un an sub drapel conform legei. In fine dacă și după un an de serviciu nu vor satisface examenu­lui de sub-locotenent in reservă vor remănea cu gradul ce vor fi având. Aceste disposițiuni vă rog a le prescrie să se aibă in vedere și să se observe cu esacti­­tate de toți d-nii comandanți de corpuri de trupă sub personala d-lor răspundere. Ministru de resbel, general St. Fălcoeanu CURIERUL TH BALASSAN. Acte oficiale. D. Grigore Schindirof fost polițai, este numit provisoriu sub reservă sacțiunei ul­­teriore a M. S. Regelui, in postul de po­lițai al orașul­­uși, în locul d-lui P. Ar­­gintoianu demisionat. Sunt numiți și transferați în jud. Dolj, sub reserva sancțiunei ulteriore a M. S. Regelui. D. Iacovache Strâmbeanu, actual sub- prefect la plasa Amaradia-Ocolu, in ace­iași calitate la plasa Jiu-de-Jos, în locul d-lui Petre Teianu destituit. D. C. Ionescu, actual sub-prefect de la plasa Dumbrava-Jiu-de-Sus în aceiași ca­litate la plasa Amaradia-Ocolu, în locul d-lui Strâmbeanu transferat. D. Const. I.­Costinescu, actual șef de bi­rou în cancelaria comitetului permanent din jud. Dolj, în postul de sub-prefect la plasa Dumbrava Jiu-de-Sus, în locul d-lui C. lonescu, transferat. — S’a aprobat, sub reservă sancțiunei ulteriore a M. S. Regelui, numirea d-lui colonel A. Berendei din corpul de geniu, ca membru în consiliu de administrație al căilor ferate ale Statului, în locul deve­nit vacant prin demisionarea d-lui colonel I. I. Gheorgiu, șeful statului-major de geniu al armatei. Membrii parlamentului după noua lege electorală, Argeșul, dă 5­­ deputați și 3 senatori, 1Bu­zeu, 7 deputați și 4 senatori. Brăila, 6 deputați și 4 senatori. Bacău, 7 deputați și 4 senatori Botoșani, 7 deputați și 4 senatori. Covurluiu, 6 deputați și 4 senatori. Dolj, 10 deputați și 4 senatori. Dorohoi, 4 deputați și 3 senatori. Dâmbovița, 4 deputați și 4 senatori. Fălciu, 5 deputați și 3 senatori. Gorj, 4 deputați și 3 senatori. Ialomița, 4 deputați și 3 senatori. Ilfov, 16 deputați și 7 senatori, Iașii, 11 deputați și 5 senatorii Mehedinți, 7 deputați și 4 senatori. Muscel, 4 deputați și 3 senatori. Neamțu, 4 deputați și 4 senatori Olt, 4 deputați și 3 senatori. Futna, 8 deputați și 4 senatori. Prahova, 9 deputați și 4 senatori. Romanați, 4 deputați și 4 senatori. Rămnicu-S., 4 deputați și 3 senatori Roman, 6 deputați și 3 senatori. Suciava, 5 deputați și 3 senatori. Teleorman, 7 deputați și 4 senatori. Tutova, 7 dejMați și 4 senatori. Tecuci, 4 deputați și 3 senatori. Vaslui, 4 deputați și 3 senatori. Vlașca, 5 deputați și 3 senatori. Vâlcea, 4 deputați și 3 senatori. Universitățile, dau 2 senatori. Clerul e representat prin 8 senatori. Total 182 deputați și 120 senatori. Mișcarea electorala. Ploești. Partita guvernamentală a cons­tituit un comitet diriginte compus din boi. M. I. Georgescu, Radu Stanian, N. P. Rășcan, G. I. Pribegenu, C. P. Filitis, N. C. Săruleai, N. C. Popescu, I. I. Ro­­manescu, N. I. Micescu, N. Petrescu, C. lenescu, I. Irimescu, I. Zamfirescu, A. Gheorghiu, I. Nedelcovici, G. Radovici, dr. Trandafirescu, Maior Handoca și mai mulți comercianți și proprietari din loca­litate. Brăila. Partita guvernamentală, intr’o întrunire ținută la Iatrul Paradis, preșe­­dinta de d. C. Fleva, a ales un comitet electoral compus din 40 membri și un co­­mitet diriginte compus din dr. C. Fleva, D. Ionescu, Z. C. Zamfirescu, G. Bercenu, G. O. Basarabenu, C. Stamu, G. Dimi­­trescu, G. Ștefănescu, N. Ganea, A. Dju­­vara și­­ Apostoléni. Alexandria. Guvernamentalii au con­stituit un comitet compus ast­fel: Preșe­dinți onorifici­. Gheorghe Eliad, Iacova­che G. Noica. Președinte de acțiune: Țacu Nicolae. Vice-președinți Ion Chris­­todorescn și Ion Marinovici. Secretari: dr. Lăzeanu și D. Macovei. Alte 18 per­sone­ fac parte din acest comitet. Iași. Sâmbătă in 6 Octombre, la orele 8 sala, s’a ținut in sala otelului Româ­nia din Iași o întrunire a fracțiunei, in vederea alegerilor.­­ Duminică, comercianții din Iași au avut o întrunire in același scop. Roman. D. Andrei Vizanti fost depu­tat al colegiului III de Roman, a convo­cat pe alegătorii săi la o întrunire pu­blică ce se va ține la 11 curent in sala primăriei de Roman, 7 ore sara. Covurlui. D Leonida Sterea, fost de­putat in mai multe legislaturi, a adresat un apel alegătorilor din total țara prin care cere darea in judecată a ministeru­lui I. C. Brătianu, revocarea legei apa­­nagelor, anularea convențiunei comerciale cu Austria, micșorarea dărilor, reforma magistraturei și stavilarea funcționarismu­­lui. Bacău. Sâmbătă sala s’a ținut in sala tetrului întrunirea provocată de d. G. P. Ia­nou­, fost deputat. Un public numeros a venit s’asiste la acesta întrunire. Proprietari, comercianți, meseriași, profesiuni liberale, funcționari, într’un cuvânt tote clasele Bacăului erau represintate. S’a aclamat președinte d. C. Platon. Diarul Emanciparea spune că simpa­ticul d. Ianoli, cerând cuvântul, cu elo­­cința ce-l caracteriseza a demonstrat im­portanța viitorelor Camere legiuitore. A vorbit despre convențiunea comercială ce guvernul proiectază a încheia cu Austria, arătând pericolele economice pentru țară, dacă acea convențiune va fi încheiată cu ușurință. Alegătorii trebuie să ia bine suma in alegerea represintanților lor, să nu ad­mită fără discusiune candidaturile puse de puternicii­­ ld­ei, căci votul fiind secret fie­care alegător poate alege persoane demne de ai represinta. Cuvântarea d-lui Ianoli a fost frenetic aplaudată. După d. Ianoli a vorbit de avocat Leon Sakellary despre constituirea unui pretins comitet liberal național in localitate, fără ca alegătorii să fie convocați pentru a alege acel comitet, și că toți domnii ce compun acel sfat au găsit cu cale ași pune candidaturile lor. Discursul d-lui Sakellary a fost des a­­plaudat și totul pănă aci s’a petrecut în perfectă ordine. De o dată apare in sală polițaiul și comisarul Zaharescu, înbrăcați civil, însoțiți de mai mulți indivizi între­buințați la măcelăriele din acest oraș, și când d. G. C. Răileanu a luat cuvântul spre a expune ideile sale, acestă bandă începe a striga și a face un scompt in­fernal. Totă lumea era indignată, demnele au părăsit lojile. In zadar bătrânul preșe­dinte, d. Platon, se încurcă a restabili or­dinea. Bâtele bătăușilor lovite de scaunele parterului produceau un vițet nici că se póte mai sălbatic. Poliția stimula din tote puterile pe agresori. Pentru a se preîntâmpina un scandal mai mare, președintele a dec­larat ședința I închisă.­­ N­oul primar al orașului Bacău, d. I. Iorașcu, ar fi comandat construirea in lemn a trei paravane care să fie puse în sala de alegeri. Gurele rele vorbesc că aceste paravane ar fi ast­fel construite că secretul votului nu va putea fi bine ga­rantat. Acele paravane nu vor forma o cameră adevărat secretă, cum cere legea. (Românul). CONGRESUL MEDICILOR. Sâmbătă 6 Octomvre la ora 2 p. m., s’a întrunit în sala Senatului primul Con­gres al medicilor, veterinarilor și farma­ciștilor din țară. Au luat parte la acest Congres peste 100 de membri din familia medicală ro­mână. Printre invitați s-au observat pe bo. I. C. Brătianu, preșidentul Consiliului de miniștri, I. Cămpineanu, ministru al do­­meniilor, principele D. Gr. Ghica, gene­ral Manu, D. Brătianu, N. Fleva, prima­rul Capitalei, Filitis, procuror general al înaltei Curți de Casațiune, T. Rosetti, președintele Curței de Casațiune, Laho­­vari, N. Mandrea, membrii ai aceleași I­­nalte Curți, G. Sion, membru al Acade­miei române, C. Nacu, I. Codrescu, C. Esarhu, P. Cernătescu, Al. Pascal, Gr. Tocilescu, secretarul general al ministe­rului instrucțiunei publice și alții. Congresul a fost deschis de d. dr. Fe­lis, presidentul provisoriu, printr’un dis­curs forte aplaudat și prin care a arătat că scopul acestei adunări este esclusiva­­mente științific. D. I. C. Brătianu, luând cuvântul, a felicitat Congresul pentru acestă inițiati­vă, urându’i succes în lucrările sale. D-sa a exprimat regretele M. S. Regelui că n’a putut asista în persană la deschiderea a­­cestui prim congres medical. Dr. principele D. Gr. Ghica, dr. N. Crețulescu, dr. Russu senior, dr. Capșa și dr. Marcovici au fost proclamați în u­­nanimitate președinți onorifici ai Congre­sului. Apoi s-a constituit biuroul definitiv, a­­legându-se președinte d. dr. Felix; vice­președinți dr. dr. Măldărescu și Rîmni­­cenu ; secretari dr. doctori E. Clement, Antonescu-Remus, Argeșianu și medicul veterinar L. Vincent. După aceia s’a intrat în ordinea­­ zilei. D. doctor Felix a tratat subiectul Des­pre desinfecțiune și d. dr. Beștelei din Târgoviște a vorbit despre sănătatea po­pulațiunei rurale. La acest Congres a luat parte și d-ra Cuțarida, prima femeie română care a ob­ținut diploma de doctor în medicină, care alt soldat al Majestăței Vóstre care și-a Îndeplinit datoria 1* Regele Isteu un semn de mulțumire cu capul. «Ai auflit și d-ta domnule de Sporke,* flise el aruncân­­du’și privirile asupra condesenilor. .Mi se pare că s’ar putea da o satisfacțiune și fără arme—* Monarhul se opri, căci acel către care adresase cuvântul, dispăruse de la masă, el s’a fost depărtat în tăcere, cuprins de o indisposițiune spontaneă, pre­cum anunțase șambelanul. Otto de Sporke era judecat în ochii cercurilor sociale din Copenhaga; încă în aceiași nopte părăsi el reședința. „Numai una ne mai remâne încă, spre a fini în­tr’un mod demn acestă serbare de bucurie,*­­lise a­­cum regele, adresându-se din nou către junele mi­litar. Noi am fost martori, când o nobilă d ș ură te-a însărcinat cu o misiune grea. D-ti ai îndeplinit a­­castă misiune ca un adevărat paladin, colonele E­­vald Kruse, primesce acum de la d-sora Carolina Sibylla de Grade recompensa bine-meritată.B »Cuvintele regelui se pâreau e causa lui Evald Kruse o bucurie nespusă ; privirile tuturora se a­­sintiră acum asupra figurei imposante a militarului, care se apropie acum de tânăra fată, care se aidi­­case de pe scaun, palidă, tremurândă de alterațiune, însă atât de frumos, ca nici o dată. Era o scenă, care corespundea pe deplin cu ideile romantice ale Carolinei. Ewald Kruse nu’și plecă genunchiul de’na­­intea ei, precum ea se așteptase, însă el plecă a­­dânc capul, mai înainte d’a adresa următorele cu­vinte : «Prea nobilă d-șorț, pot să pretind acum o fa­­vore din partea d-vestrei, care ar fi un stare se în­coroneze fericirea mea, o fa­vere care ar astâmpăra dorul ferbinte al unei inime fidele ?* Ochii Carolinei luciră. »Domnul colonel a înde­plinit în bine necalculatul meu cuvânt de atunci:*­­lise ea, «ea mulțumesc lui D-fleu din totă inima și sunt gata a îndeplini ori­ ce favore ar cere de la mine, bravul erou. Astă­ fli ca și’n acea sară, (fie, ori­ ce favore ar pretinde Ewald Kruse de la mine, îi voia îndeplini-o.* «Ei bine, atunci vă rog d-șoră, ca să bine-voiți a concedia din serviciul d-vâstră pe d-șora Maria Hansen, pe care o cunosc încă din copilărie, însă în tot farmecul ei de abia din acea sară când îmi luasem adio, pentru ca să mă pot căsători cât mai curând cu dânsa.* Era greu de descris alterațiunea care se mani­festase în salonul regal, după ce Ewald Kruse finise aceste cuvinte. Monarhul însuși se păru a fi sur­prins, Carolina Sibylla devenise palidă ca morțea și făcu numai un semn afirmativ cu capul, pe când unchiul ei își frecă pe sub masă manile de bucurie. Acum însă luă regina cuvântul. «Ea însăși ași putea garanta că alegerea stimabilului nostru colo­nel este o alegere demnă de dânsul,“­­lise ea. «Cu­nosc pe acesta bună și plăcută copilă, ruda unia din credinciosele mele servitore, cunosc sentimentul ei profund și curat pentru amicul copilăriei sale, pe care mi l’a descoperit cu totă sinceritatea. Adu’mi pe miresa d-tale, colonele Kruse,­ continuă ea, «ca să putem răsplăti în buna copilă, ceia ce’ți dato­rita pentru credința și sacrificiul ce ai dovedit pen­tru casa și imperiul nostru.“ Puține luni după acesta Ewald Kruse și Maria deveniră o pereche fericită. Tânăra femee, protegiată cu deosebire de regină, seri a’și atrage curând sim­patiile tuturor cercurilor aristocrate. Ea renase sim­plă și nepretențiosă chiar și atunci după ce soțul ei se urcase la demnitățile cele mai mari prin meri­tele sale proprie și prin favorea regelui său. Băiatul de la grajdia de o­diniora, marinarul Pa­vel însă, pe care dup 1 uitase Maria, se făcu cu tim­pul un bun capitan de corabie, care era un ospe bine vărlut în casa protectricei sale ori de câte ori ancora cu frumosa sa corabie în portul de la Co­penhaga. Baronul de Gollenfeld muri în curând după întor­­cerea lui Kruse, nepota și clironoma lui părăsi re­ședința care-i devenise uriciasa. La Curtea luxuosă din Dresda se simți mai fericită, însă cu tote că găsi acolo pe Otto de Sporke, totuși nu se căsători cu dânsul. Un magnat polon luă de soție pe renu­mita frumuseță cu averea ei considerabilă, însă fe­ricirea pe care o visase Carolina Sibylla, nu o găsi —era o căsătorie tristă, lipsită de copii, care se fini după puțini ani prin divorțiu. Spada lui Carol XII însă, pe care o câștigase Ewald Kruse, se află și astă­­zi ca o trofee forte pre­­ci­sä în colecțiunea castelului Rosenborg din Co­penhaga. FINE. A­D L­Y­D­I­A­M. Ah ! Lydia, când te aud vorbind necontenit de brațul alb a lui Teles, de gâtu’i rumenit. In peptul meu, muncit de dor, un foc cumplit s’aprinde Ș’o ură negră de venin, ființa îmi cuprinde, Și mințile’mi perdute sunt, obrajii se pălesc, Iar lacrămile într’ascuns, pe față’mi șiroesc. Mărturisind cum Îndelung, cel foc ascuns in mine Mă râde făr’ de milă­ adînc, mă arde pentru tine!— Văpaia și mai mult mă’ncinge, când văd umerii tăi, Rotunzi și albi, că sunt sdrobiți și plini de vînătăi; Ce spun de jocurile nóstre, prin vin însuflețite, Ori­când Telef iubitul tău, cu mințile răpite, Pe buzele’ți adânc însămnă un cearcăn încruntat, Atunci când dinții lui de foc îți mușcă­ un sărutat. Oh! dac’ai vrea să mă asculți, tu Lydio, pe mine, N’ai pune ast­fel de temeiu in dragostea ce’ți ține Acel ce fură sărutări, in chip așa barbar, Pe-a tale buze’mbălsămate d’al Venerei nectar! De mii de ori sunt fericiți, aceia care’n pace Iubindu-se, uniți trăesc și certa nu le place. Ci in senin, neturburați, își torc iubirea lor, Al cărui fir nu e curmat, de­cât atunci când mor. Horațiu—Octa XIII. Cart. I. Dem C. Ollănescu. (Romania Lib., Număr Literar).

Next