Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-10-19 / nr. 119
Anul al Xll-lea No. 119. IASSI Vineri 19 (31 Oct.) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN IASSI, pe an. 24 Fr — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 11 Fr. ÎN DISTRICTE, pe an. 23 Fr — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STAJIr NATATE ...................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. ..... Anunciuri . Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 bam Jr. 20 bani. FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre £ 3i, Passage Verdeau, Paris.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien.— Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.— Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Uni ¥ ür. 20 bani• STIL VECHIU________țATPA _________________PATRONUL PILEI Mi PUL DIN SEPTAMANA STIL NOU | SIDA PATRONUL PILEI Râs. Soar. | Apusul Soare oeTocfc. — Duminica [1] Cuvioasa Paraschiva 26 ‘ Duminică S. Rustigne 6-30 4-69 Ionuni Martirul Lukian Preotul . 27 Luni S Frumen V 6—82 4—57 16 Mjarî’ Martirul Longin sutașu La 14 Oct. 8 <5redim Pătrarul iutei 28 Marți S.’ Sim. S. Jud. 6-33 4-55 17 Mercur Profetul Osie ,. . . ,, . . 1 29 Mercurie î««» 6—34 4—54 18 Joi Apostolul Luca Evanghelistul cu P106’ mn* 8’ P« alte locuri zapada. V g Joi | 6 36 4-58 <(P STEPHAN BALASSAN fost Președinte și cassier mai mulți ani al comunitaței armene din Roman). După o scurtă suferință a încetat din viață Marți diminea la orele 5, in vrrstă de 66 ani. înmormântarea a avut loc aici Joi în 18 Oct. la orele I p. m. la cimitirul armean din Roman. Familia regretă din inimă acesta perdere. Fierterina ușără. IAȘI, 18 Octombre 1884. Credem că este timpul de a ne arunca pentru un moment privirile și asupra lucrurilor ce se petrec și’n afara de frontierele nóstre. Iată ce citim in privința acesta ia Neue freie Presse din 27 Oct. curent: „Sesiunea delegațiunei s’a deschis astă-fli. Astă-fli la amésla s’a întrunit la Pesta delegațiunea austriacă, caria ministrul de externe a presintat proiectele guvernului comun. Acestea sunt proiectele în privința budgetului comun pe anul 1885 : proiectul, relativ la trebuințile extraordinare ale trupelor cari se află in reniunile de ocupare ; creditul suplementar pentru ministerul de externe, în fine comptul final pe anul 1882 cu corupturile justificative pe anul 1888. Cheltuielile totale, cari reiese din cifrele actelor presintate este de 126.6 milione in contra 122.1 milione pentru anul curent. Pentru administrațiunea bosniacă nu se pretinde nici un credit de către ministrul comun al finanțelor. Budgetul presintat astă fli pentru administrațiunea Bosniei și Herzegovinei finesce cu un excedent de 65.858 fiorini. Răspunsul afirmativ al Angliei la invitațiunea pentru conferența de la Congo s’a comunicat de abia Mercurea trecuta contelui Münster. Din causa acesta nu s’a făcut nici o mențiune despre conferență in discursul tronului. Acum de sigur că se va notifica mai lămurit in privința termenului de întrunire al conferenței. Pape ziarul National-Zeitung din Berlin se pate considera de sigur, că principele Bismarck, care se ocupă actualmente cu deosebire de chestiunile relative, va fi însărcinat și cu președintii. Sir Edward Malet, ca plenipotențiar din partea Angliei va fi sprijinit de duci delegați tehnici. Tote ziarele berlineze se adreseza cu stăruinți apostrofate către alegători, spre a-i invita ca să asiste un număr considerabil la alegerile pentru camerile legislative. Ziarul „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“, conține afară de un articol, care consideră de o fericire mare unire a naționalilor liberali cu conservativii, și o poesie sub titlul „Concismarii 11, prin care sunt persiflați adversarii politicei interne bismarckiane. Foile liberale amintesc, că liberalii naționali ar fi asigurat voturile lor chiar d-lui Stocker, și ei se vor sili de a distruge „Ficțiunea unei uniri a tuturor elementelor moderate. Ziarul Național-Zeitung flice : „Cu fiecare alegere nouâ, dreptul electoral comun adună un număr mai considerabil la urnele electorale pe diferitele clase ale poporului; astfel n’ar trebui să lipsească urme la votarea din 28 Octomvrie. Noul ministeriu belgian este în fine compus. Este un Cabinet ultramontan de clasa a 2-a. Dl. Bernaert este președintele și trezorierul. Desigur că va exista mai multă moderațiune, deorece s’au esclus oponenții lui Iacob și Woeste și fiindcă s’a retras și Marou, după ce a sus în urma ultimei sale convorbiri cu regele: „Patruzzeci de ani m’am luptat pentru prosperitatea și libertatea Belgiei ; acum am de ajuns.“ Dar cu noul Cabinet s’a creat numai un stadiu de transițiune, căci legea instrucțiunei remiăne cum ai fost și tocmai în jurul aceștia se rostesce decisiunea. Din ministeriul vejchiu au trecut în cel nouț Bernaert, Pontus, Van der Peereboom și Moreau.Cu tote acestea a schimbat Bernaert ministerul agriculturei cu spreședința ministerială și cu finanțele lii Moreau ministerul de externe cu acel al agriculturei. Nai sunt: „Thonissen“(pentru interne și instrucțiune, „decider“ la justiție, „Caraman-Chimay“ Centru externe. Bernaert și de Volderj nu aparțin Camerei. * Numirea generalului „Ricotti“ de ministru de resbel a provocat în Italia cea mai mare sensațiune, fiind că Ricotti este un barbat pronunciar al partidului și fiindcă a fost totdeauna numărat între partizanii cei mai aprigi ai dreptei. Depretis a făcut iarăși un pas spre drepta prin alegerea lui Ricotti, și organele oposițiunei nu mai pot de mănie, mai ales că ,s flice, că Ricotti ar fi un adversar ^înfiintărei celor două regimente moi de cavalerie deja încuviințate. Ziarele Dreptei se pronunță în un mod forte favorabil în privința noului ministru de resbel. Armata italiană îi datoresce mult. CURIERUL (TH. BAL ASSAN) CONRESPONDENȚI IN STRAINATATE : Da 1 n d. a, rox 1Sptă mâne 19 Vineri Profetul lean si martirul Uark 31 Vineri Viget. Jeane 6—38 4—51 29_____________Sâmbătă___________Martirul Artemie______________________________________________________________________________________^ Nov. | Sâmbătă TOUSSAINT 6—39 4—50 TELEGRAME Londra 27 Oct. Rezultă din depeșile conținute in „Cartea Galbenă“ că instrucțiile date de cabinetul englez d-lui Wolseley au fost totdeauna de a scapabandona pe Gordon, dar apoi de a a Kartumul și toată provincia de dincolo de Wacihalfa. Berlin 27 Oct. Consiliul federal au hotărât de a recunoște deplinele puteri ale representanților numiți de consiliul regenței Brunsvigului. acă Pesta 27 Oct. Delegațiunea austrian ales de president al ei pe Smolen. Proiectul de buget pe 1885 comparat cu acel pe 1884, la capitolul ministerului de răsboiu, dă o scădere de 163.017 florini, iar bugetul marinei prezintă un spor de 1,305,639 florini. Creditul cerut pentru cheltuelele de ocupațiune a provinciilor de sud se ridică la 838,000 florini. Ministrul de externe cere prin un memorandum autorizarea de a spori cifra salatilor corpului consular. Viena 27 Oct. „Corespondența politică“ vorbește de niște tulburări ce ar fi avut loc in Albania, unde populațiunea restratita, ar fi ars și jefuit trei sate, masacrând pe locuitorii lor. Brunswick 28 Oct. Presidentul Dietei a cetit ieri Adunărei o scrisore ce prințul Bismark au adresat ministrului de stat spre al informa că s’a remis împăratului scrisorea consiliului de regență ,din 18 curent,,și că împăratul au refuzat de a primi pe contele Brote care’i aducea o scrisore de la ducele Cumberland. S’a dat apoi lectură decretului imperial adresat consiliului regentei și cuprinzând că împăratul să va sili se resolve, nu înțelegere cu guvernele confederate chestiile constituționale ce resultă din situația actuală, salvgardând totdeodată drepturile și interesele populațiunei ducatului. Dieta a votat apoi o resoluțiune prin care exprima speranță că drepturile stipulate de constituție vor fi salvgardate tot pre atât ca și acele ale împăratului și imperiului. După aceea Dieta au pronunțat amănarea ei. Mannheim 28 Oct. Desordine avură loc Duminică la Ludiigshafen cu ocazia unei întruniri electorale. Autoritatea militară a trebuit să intervie spre a stabili ordinea. Peste 28 Oct. Împăratul au primit azi delegațiunile. Respunsând la discursul presidenților lor, M. S. a slis: „Pot să spun, cu mare satisfacțiune, că după tote prevederile, viitorul rezervează poporelor mele o lungă perioda de pace, de lucru și de bun train. Relațiile nóstre cu tote puterile, mai cu samă cu statele vecine, sunt din cele mai amicale. întrevederea de la Skiernievici, nu numai că mi-a procurat ocasiunea de a reîooi relațiunile mele cu casa de Rusia, dar a fost in același timp o mărturie de acordul absolut ce există între cele trei monarhii și guvernele lor întru menținerea bazelor păcei și a liniștei atât de necesară bunului traiu poporelor lor. Ințelegerea să bazează pe menținerea tractatelor și pe încrederea mutuală care trebuie să formeze o garanție sigură de respectarea păcei și să producă efecte salutare de care nu vom profita numai noi, ci vor profita și tot«celalte popore. împăratul declară apoi că cheltuelele necesare pentru întreținerea armatei vor fi restrânse pre cât se va putea, și au accentuat totodată necesitatea de a creea mijloce moderne de aparare, proprii de a proteje mai cu eficacitate castele. Terminând, M. S. constată de a se crea progresul care continuă in provinciile ocupate, și care a atras după sine micșorarea efectivului trupelor de ocupațiune. Paris 28 Oct. Treispreszece protejați străini, pintre cari și patru francezi, au fost arestați la Maroc. Consulul francez au adresat o protestare guvernului marocan. FOILETON A. BELLOT. MEDICUL DE ALIENAȚI Roman tradus de d. JIT. J?« (Urmare). «Cum? Bancherul nu cunoscea pe acel care’i presintase asignațiunea. Chitanța care o dădu era falsă. Și în fine asignațiunea a dispărut de odată cu portofoliul și cu bancnotele.” «Cum stă dor acesta nefericit, care urmază a fi de[ă cu aceste accidente?” despre dânsul. In flina aiorului, era în piciore natul poliție și jandarmerie. Și liîa crimei primiră autoritățile nóstre scrie de la autoritățile din Fontainebleau, că s’ar fi prins acolo un vagabund, care se pare a fi după tate probabilitățile, asasiniul "ÎqȚ Frederic Baltus » «Și pentru care crimă era acuzat acel vagabund?* «Motivele de acuzare în cotraV lui erau grave, necontestabile, sdrobítore. Ace tor ve Snise într’o tavernă la Fontainebleau și provin aQi un modest. La plată scose un bilet de cir fleci ŰU" lunar și’l înmână proprietarului tavern j cț* ^_ mintea de a i se înapoi restm. Acesta jge’nțelege dH era forte surprins de a vedea pe acest offs Cracat ,cu nisce haine misere în possesiunea igume atât de considerabile și se uită f prin urmare la acest boilet cu o atențiune deosebită. Cine descrie mirarea sa, când descoperise că în el se aflau patru găuri rotunde, tocmai ca și cum biletul ar fi fost îndoit de două ori și găurit de un glonte. Naturalmente că se aufliseră deja multe vorbe în Fontainebleau în privința omorului de la Melun, și bănuiala proprietarului tavernei se deșteptase curând, ațintindu-se asupra aspelui său. Sub pretextul de a schimba biletul, părăsi proprietarul prăvălia, aducând cu dânsul agenți polițienesci cari arestară imediat pe ospete necunoscut și’l aduseră de’naintea inspectorului. El fu revizuit și lucrul cel d’ântăii ce se găsi la dânsul, —era portofoliul lui Frederic Baltus.» »El oprise acel portofoliu ? Nerodul! Nepriceputul ! Trebuia dar se scie că acesta va forma un indiciu doveditor în contra lui!” «Tocmai așa gândia și inspectorul de poliție. Cei cincisprezlece mii de franci însă dispărură din portofoliu. El nu conținea nimic mai mult decât două bilete de câte una sută de franci presa, care amândouă erau găurite ca și cel d’ânteia. Acum nu se mai îndoi nime că s’a prins adevăratul culpabil, însă acesta tăgădui tot, susținând că nu scie nimic despre acestă faptă. La întrebarea cum a venit în posesiunea acelui portofoliu, respinse el fără a se contrafice nici o singură dată, că i s’ar fi dat un barbat pe care’l întâlnise în pădurea de la Seineport și pe care’l rugase să’i deie ceva de pomană.” «O pomană de două sute cinci fleci de franci,” flise domnul Delarmare cu o ironie ușoră. «Din nenorocire nu există mulți omeni atât de darnici pe lume !» «Dar dacă acest nenorocit ar fi spus cu tote acestea adevărul?” flise doctoral. «Cum ? Și d-ta crefi că ar putea fi posibil ?“ «Nu s’ar putea admite», flise Georges Vernier, «ca ucigașul să fi dat portofoliul spre a se sustrage de la orice bănuială, aruncând’o asupra altuia ?» «Hmda,— ar fi posibil și acesta, însă s’ar fi putut lua desigur informațiuni mai detaliate despre antecedentele arestatului, din cari s’ar fi putut aprecia dăcă el a fost sau nu capabil de a comite o asemenea crimă. «Judecătorul de instrucțiune gândia ca și d-ta, însă nu putu parveni la nici un resultat prin cercetările sale din causa nătângiei arestatului, care nu voia să descopere absolut nimic în privința vieței sale din trecut. Făcândui-se interogatorul, respinse el că se numesce Petru, că nu cunosce prenumele său, că nu are nici o rudă, că nu posedă altă patrie decât drumul mare și că nu cunosce alte mijloce de subsistență decât numai cerșitoria , nici orele cele lungi ale singurătății, nici lipsa de ocupațiune în închisore, nici insistențele seriose ale judecătorilor săi, nici cuvintele consolatire ale preotului penitenciarului nu erau în stare de a’i storce o altă mărturisire. Acest om trebuie se aibă vreun motiv secret forte puternic de a acoperi viața lui din trecut cu u n mister atât de nepătrunzător. La tote întrebările avea numai singurul răspuns: «Eu sunt nevinovat. ” «Forte, forte de mirare !» Ilise bancherul. «Și cercetările în privința trecutului său au fost făcute în adevăr ca îngrijire și activitate ? «Cu esactitatea cea mai penibilă. Rezultatul negativ al acestor cercetări este cu atât mai surprinfător, cu cât signalmentul său prezintă o mulțime de trăsături și semne, din care el s’ar putea cunosce prea lesne. Mai înainte de tote are el un semn atât de precis și caracteristic, că numai prin acesta singur s’ar putea stabili identitatea lui, și mă mir prea mult că acesta nu s’a făcut până acum ; brațul drept al acestui om este paralizat Jm «Brațul drept este paralisat ? !“ repetă bancherul cu atâta mirare, că acesta avea mai multă asemănare cu o înspăimântare. «Așa este. Din cauza unei sesiuni considerabile, el nu mai pute întrebuința de loc brațul său. Judecătorul voia să întrebuințeze pentru stabilirea identităței personei sale acel mijloc, care a avut mai totdeauna resultatul dorit în asemenea cozuri criminale,—el voia să’l fotografieze și să răspândiască portretul prin ziare , însă el întimpină o opunere atât de energică din partea arestatului, că a fost trebuință a’l lega pentru a se putea realisa acesta intențiune. Cu tote acestea asemănarea era forte defectuosa, fiindcă cu tote legăturile, totuși reușise de a se mișca necontenit.“ »Oare ce pute fi causa acestei opuneri în contra răspândirei portretului său?” Ilise d. Delarmare după o gândire mai îndelungată. «Trebuie dor să mai existe încă ceva de care acest om să teme mai mult de cât de morte. Ce vrâstă pate să aibă el, domnule doctor și de care clasă a societăței pate fi ?* «Prin buna-voința d-lui medic primar, mi s’a permis a intra intr’o fli în carcerul lui,” replică doctorul, «și atunci am vorbit cu dănsul. Mi se pare că trebuie să fie într’o vrâstă de vr’o patru fleci și cinci de ani, și se pare că s’a bucurat de o educațiune distinsă. Manierele sale erau bune și limbagiul corect.“ «Deorece declară că este nevinovat în privința omorului, trebuie să fie desigur forte indispus în contra judecătorilor săi, cari l’au condamnat?* «Nu, el persistă numai în declarațiunea sa că ar fi nevinovat, însă el face acestă declarațiune într’un mod mai mult resignat decât amenințător,* capitat mâne, în legi «Vom vorbi în cât ceva, după comiterea falmente Intrega nó două fiile după comit