Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-10-18 / nr. 112

că sultanul a suprimat cele două clause următore: 1. Enghitera cerea să -i fie permis de a recruta trupe­lo Turcia, pentru reorga­­nizarea armatei egiptene. Sultanul respinge acestă cerere, pentru că concursul recla­mat Porții nefiind determinate, sultanul nu voiește că acesta chestiune de recrutare sa facă obiectul unei clause speciale și pentru că faptul de a recruta omeni in Turcia ar însemna neîncrederea față cu Kedivul. La propunerea Englitezei, sulta­­­nul a substituit deci o clausă vagă, glicând că Turcia va înlesni reorganizarea arma­tei egiptene. In realitate, sultanul pare a se teme, nu fără cuvânt, ca, fiind ad­misă clausa recrutării, să nu seducă mulți tineri în Egipet, atrași de făgăduelă unei bune solde plătită regulat, și ca Egipe­­tul să nu aibă ast­fel, la un moment dat o armată in stare de a reînoi actele lui Mehemet-Ali. Acastă ipoteză pare să fie exagerată ; cu tote acestea a fost pusă in verier«» Sultanului. Tu ori­ce cal, lefa sol­ie­-asa na contrași, cai«? de "vzpt cft­i » Numai acest cuvent justifică otărîrea Sultanului de a respinge clausa de recru­tare, cu tota stăruința Engliterei, stăru­ință care de altmintrelea, n’are alt efect de­cât să confirme temerile Sultanului. 2. Sultanul a suprimat, ca fiind inu­tile, clausa relativă la desființarea sclaviei, existând deja un tratat special. Se asi­gură că Porta a insinuat că Englezii au fost cei dintâi cari au călcat acest tratat restabilind sclavia in Sudan. Eagh­tera ad­mite însă suprimarea acestei clause me­nită numai a fi plăcută comitetelor anti­­sclaviste. Sofia 24 oct. Serbii au adus ajutore trupelor cari ocupă postul-graniță din par­tea Vidinului. Prințul s-a dus să visiteze lucrările de fortificație la nordul Sofiei. Se aștepta «ă­­­ adere resultatul Con­ferinței. Sofia 25 oct. Ieri­seră guvernul bulgar la însciințat că trupele sârbești au trecut la înălțimea orașului Tin, aprope de Kli­­sura. Știrea fu îndată depeșată în străi­nătate, pe când cabinetul din Sofia adresa agenților săi diplomatici o circulară pentru a le face cunoscut violarea teritoriului­ bulgar de cătră armata sărbască. Dar niște raporturi ulteriore au modi­ficat informațiunile primite. Trupele Sâr­bești au esecutat, este adevărat, o mișcare cătră puntul graniței arătat, dar ele au ocupat numai postul vamal din fața ora­șului Tin. Agii mișcări noi de trupe au fost sem­­­nalate totá de Ha Pe­lin cn­ graniță dar n’au f înțt un car~"i''" ■"^'Reproducem după „Românul“ ur­­mătorele telegrame: Viena 24 oct. împăratul răspunzând discursurilor cari i se au adresat preșe­dinții delegațiunilor venite pentru a-i pre­­sinta omagiile lor, a <fis în substanță­­. Raporturile nostre cu puterile străine sunt din cele mai amicale. Visita împăratului și a împărătesei Rusiei la­­ Jremsier pro­­„« relațiunile între cele 3 mari im­­cine urmezi a fi strânse și pline u­nde re­­rințele seriose pe cari noi le facem a menține pacea și ordinea sa­­, găsim concursul absolut al tutu­­’•­­erilor Europei. Acestă unanimitate­­ â pentru a asigura pacea este pen­tru noi cel mai sigur garant al isbândei. Deci cu cea mai mare încredere guvernul austro-ujegar unește silințele sale cu ace­lea ale celor­l­alte puteri semnatare a tra­ficului de la Berlin, pentru a restabili în Balcani ordinea legală a cărei violare ne­așteptată provoca pericole seriose pentru liniștea și prosperitatea poporelor din pe­ninsulă. Respectul tratatelor și menținerea drepturilor și a datoriilor rezultând chiar din aceste tratate constituiau basele în­credere­ pe care Europa o acordară po­porelor din Balcani, recunoscându-le au­tonomia politică. Menținerea păcii este pe lângă acesta ocrotirea intereselor monar­­h­iei; ea nu va înceta de a fi cea dintăia sarcină a guvernului meu. CURIERUL TH. BALASSAN­ sese pănă acum refugat pe teritoriul bul­gar, de pe care însă fusese invitat filele trecute a pleca pentru a nu mai­­ și den­sul o pricină de dușmănie intre Bulgari și Serbi. D. Pasici fusese condamnat la morte în Serbia cu alți 103­­mici ai săi poli­tici, acuzați că complot­ta in contra di­nastiei Obrenovici. Din aceștia, 22 au și fost executați; celor­l­alți li s’a comutat pedepsa, iar parte din ei, printre care și d. Pasici, au scăpat prin fugă. Știrea ce ne o transmisese corespon­dentul nostru din Sofia, că d. Pasici nu a fost arestat aici in Rusciuk nici in altă parte a Bulgariei, cum anunțaseră unele pliere, se confirmă ; d. Pasici a fost nu­mai pus sub supraveghiere polițienească și tocmai in urmă invitat a părăsi Bul­garia. Un corespondent al «Românului” spune că la plecarea d-l ui Pasici din Rusciuk, aflându-se la debarcader și d. Al. Ciurcu, acesta ’i-ar fi d­is: Bulgaria face schimb ~ * .*. n «« «in Io Pnofi­lin de la 92 50 la 92.20 și împrum. mut. București din 1884 de la 91.40; la Pa­ris, renta rom. perp, 5 la sută s’a retras la 87 la 88, cât fusese un ajun­s la Frank­furt pe Mein renta rom.­ami. 5 la sută a retrogadat de la 92s/8 la 92,06; pănâ și acțiunile Băncii României, de la Londra, au ajuns de la 6 la 5 jumătate. Aurul, la Bursa din Viena, e staționar. Comunicat.­Ministerul de finance de­clară de neexactă scrrea publicată de git­orul «Românul» de la 11 Octombre,cum că guvernul ar fi dat ordine caselor de bancă Bleichröder și Disconto Gesellschaft din Berlin de a nu plăti cuponele de rentă amo­tisabile de­cât la 1 Octombre stil vechiu, iar nu la 1 Octombre stil nou, de­ore­ce plata acestor cupene in Berlin, de­și scadența lor este la 1 (13) Octom­bre, se face tot­de­auna, și tot astfel s’a făcut, și anul acesta, la 1 Octombre stil nou. (Monitorul oficial). ” ■­‘­’e proiectele de legi, ce se vor fie guvern pe binroul Adunărilor, 3 al legii instrucțiunii publice, ela­­d. Sturza. Se zice că acesta lege diferă în mai tote punctele principale de cea de la 1864. Administrațiunea par­ticulară a fie­cărei școle, concursurile de catedre, numirile, revocările, juridicțiunea specială, totul este alt­fel întocmit. Acastă din urmă ar fi dată pe mâna adminis­­trațiunei. (Romania) O casă mare din Italia a cerut minis­terului de agricultură, comerț, industrie și domenii autorizarea de a înființa în Ro­mânia o societate sericosă cu un capital de câte 1a sute de mii de lei. Ea cere privilegii pe timp de zrece ani și promite beneficii anuale însemnate. — (Romania). c­m «Monitorul oficial­ de sâmbătă publică raportul d-lui D. P. Moruzi, prefectul Ca­pitalei, adresat d lui ministru de interne, prin care se aduce la cunoștință cele mai importante infracțiuni la legea penală pe­trecute în Capitală în cursul aspiratei luni Septembre, precum și cele cari s’au pe­trecut în restul torei, dar cari s’au des­coperit în București de cătră agenții pre­fecturei poliției Capitalei Aflăm că, din inițiativa d-lui Esarcu, mai multe serbări se vor organisa prin provincie în folosul loteriei Ateneului. Citim în «Gazetta Buzăului” : «In­­ jiua de 5 Octombre s’au reîntors în orașul nostru cadrele regimentului 12 de călărași și 8 de dorobanți cari fusese concentrate la Galați. «Aflăm cu plăcere că d. general adju­tant Crețeanu, inspectorul general al ca­valeriei, a rămas pe deplin satisfăcut de instrucția și aspectul trupei, mulțumind tuturor ofițerilor și în special comandan­tului de regiment, de starea în care se găsește regimentul. „La finele inspecțiunilor s’a esecutat pe câmpul Țiglinei alergări de cai cu trupa și d-nii ofițeri d­earn copan brigad boii și pre­mii din ordinul <­lescu, comandanții «învingătorii în cursa cuceresc» t>ț­n» d-nn­ sub-locotenenți Buhlea, Neculau și Șuțu, toți din regimentul 12 de călărași. Regimentul 8 de dorobanți încă a reușit pe deplin; el a fost admirat chiar, și d. locot.-colonel Petresc­u, comandantul re­gimentului, a primit cela mai vii mulțu­miri din partea șefilor săi pentru instrucția soldaților și ținuta lor. «In țiilele de 8 și 9 curent d. general Pencovici a făcut inspecția administrativă la regimentul 8 de dorobanți, 12 de că­lărași și bateria pompierilor, de care a rămas forte mulțumit.” Citim in «Telegraful» : De câte­va grile se află in București, d. Pasici, șeful radicalilor sârbi, care fu­­ i lui din noua fața cu cerusa, cu Societățile continentale de navigațiune vapore s’au întrunit la Lloydul de­­ Nord in conferință, pentru a stabili un s tarif unitar al prețurilor de transport.­­ Căpitanul Botea și sergentul-major Pe­tre Nicolae, condamnați de consiliul de­­ resbel al corpului II de armată, au făcut­­ recurs și au angajat de apărători, cel d’ântăiu pe d-nii Gr. Păucescu, M. Stă­­n­escu și pe ofițerul în retragere d. D. Manolescu, iar cel de al doilea pe d. D. Manolescu. Printre motivele de casare este și acela că s’a călcat art. 134 al. 9 din codul jus­tiției militare. Din Cetatea i se scrie «Voinței Na­ționale” că, in gliua de 6 ale curentei, s’a comis un furt însemnat în prejudiciul d-lui N. Demetriadis din acel oraș: prin descuiarea casei de fer i s’a furat suma de 14.000 lei în bilete de bancă. D. Panaiotescu-Cremineanu, procuror al tribunalului Dolj, aflându-se în apropiere de Cetate în o cercetare de omor, veni în acest orășel și, după două nopți și o zle de cercetarea continuă, isbuti să des­­■ •... pere i­ u­ltsmai pe autorul furtului tist I­ I . Kötni esti ne samsar de grâne, care­­ ascunsese *>£•»<. .'­tr­o­c.'ue da t3u. Direcțiunea Căilor Ferate a sporit cu 15 lei 60 baai prețul vagonului de marfă pe linia Iași-Ungheni. Acestă supra­taxă menită a­­măr traficul pe linia Galatzi, va rămâne fără alt result­at de­cât, spori­rea traficului pe liniele austriace, cât timp nu se va micșora tariful pe căile nostre. Am semnalat la timp concurența de prețuri ce ne fac drumurile de fer aus­­tro-ungare și care atrage asupra orașului Fiume la Mediterana tota marfa al cărui debușeu firesc era pe la gurile Dunărei. Valorile neutre au dat tote înapoi la Bursele străine. Așa, renta română amor­­tisabilă 5 la sută a scăzut Vineri la Ber­Desființarea funcțiunei de prim-preșe­­dinte al înaltei Curți de casațiune, precum și suprimarea a doui consilieri de la ace­iași înaltă Curte, va fi înscrisă în legea de organizare a puterii judecătorești, care­­ se va supune Camerei chiar la începutul sesiunii viitare. Comunele rurale Oancea, Găneștii, Măr­­zăteștii, Tuluceștii și târgul Berești din județul Covurlui, Burneștii din județul Roman, Rus din județul Bacău, sunt au­torizate să percepa 30 de bani pentru in­---------„a fij măsuri de lungime, capa­­• v­­ite,­sigurări trebuiau să mă linișciască cu atât mai mult, cu cât ele au fost emanate de la un comerciant es­­perient, eu primim­ acțiunile, refuzăm­ însă a deveni membru al consiliului de administrațiune. Bazându­­mă pe promisiunile părintelui d-tale, am așteptat în zadar până astă­ gli ca să mi se plătiască vre­un di­vidend; acum societatea este falită, și mi se spuse, că la bursă nu voiu primi nici două­ greci taleri pen­tru o acțiune * Alfred se puse pe gânduri și se uită la comptabil,­­ <­­i voit­­­ ai. ■•■•l­­­teste a­cestä acuzare, însă Ludovig Duíveruier făcu numai in­­senții de regret di­n umeri. Acel timp adevărul cel mai exact,” grîse acest din urmă, «și nu este vina lui, décà împrejurările s’au schimbat mai în u­rmă. Acțiunile industriale nu sunt nișce hârtii de plasare pentru capitaluri; cine le posedă trebuie să studieze pe fie­care gri­cursul lor și să vâng­ă la timp pentru ca să nu sufere daune.* «Eu nu sunt un speculant de bursă!” «Scuzați, d-le conte, dv. ați devenit speculant de bursă din momentul când ați primit acțiunile.” Rise comptabilul. „Dv. v’ați fi putut informa la bursă sau din ziare, că nu era de loc nemerit a nu desface a­­ceste hârtii.* «Cred­i că ași­­ făcut acesta, dacă domnul Durand nu mar fi sfătuit?” continuă contele. «El mă asi­gură că voiu avea un dividend considerabil din a­­ceste acțiuni, și pentru ce să nu fi ascultat sfatul său ? Nu mă gândiam de­loc că tote acestea se fă­cură cu scopul principal de a mă înceta.» «Mergeți prea departe în acestă susținere!» glise Alfred. «Părintele meu nu putea să aibă în adevăr nici un interes de a vă înceta.” «Cu tote acestea este prea adevărat că m-a în­­cetat !” «Ba de­loc nu v’a încetat,” response Duvernier. «Fabrica de zahar a acționarilor era o specu­țiune greșită, însă acesta nu se putea prevede la fonda­rea ei, trebuia să se aștepte resultatul ca la fie­care altă fondare » «Atunci nici trebuia să se promită vre­un divi­dend,­ ase contele cu mânte «Sau promis dfoua­­rilor munți de aur prin prospecte « prin »rtticole din zon «Nu aprob de loc că s’au dat asemenea promi­siuni, însă prin asemenea articole un acționar nu trebuie să lase nici­odată ca să fie indus în erore, și dacá ați fi cerut sfatul d-lui Durand, el v’ar fi îndemnat de­sigur ca să vindeți acele acțiuni. Dv. însă nu v’ați mai îngrijit de acestă afacere, societa­tea dv. a declarat faliment în acest timp prin ad­ministrațiunea rea și—* «Ce mă putea importa să mă interesez de afa­cerile acestei societăți mizerabile ?* esclamă fontele cu o alterațiune crescândă. «D. Durand scia bine că posed acțiunile, era de datoria sa ca să se fi îngri­jit ca să nu sufer daune, mi se pare, că acesta tre­buie să înțelegă ori­ce om cu rațiune sanatosä décâ este numai atât de onest ca să consimtă la acest a­­devăr.” «Cu tote acestea nu puteți perde o sumă atăt de considerabilă !“ Elise Alfred, pentru care acestă con­vorbire devenise forte suparatore. Moșia și edificiile fabricei și-au pastrat deja valorea lor.» «Acesta este prea adevărat, însă datoriile hypo­­tecare cari mai există încă asupra fostei mee pro­prietăți, absorb acesta valore pe deplin, și pentru acționari remâne numai prea puțin sau nimic.” «Acesta este de­sigur fórte supărător pentru ac­ționari,” glise comptabilul, «însă acum nu se mai pute schimba nimic. Se glice că direcțiunea ar fi gos­podărit cu ușurință și că consiliul de administrațiune nu și-ar fi îndeplinit datorințile sale. Pentru ce dor au făcut acționarii ? Ei trebuiau să convoce o adu­nare generală extra­ordinară și să cară de la direc­tele— * aceste afaceri, și d. acestea.” «j.v. uv. yuv... a dânsul ca să vă administreze averea, prin urmare nici nu puteți a’l face responsabil. El v’a plătit atunci o parte din prețul de cumpărătură în acțiuni, pe cari dv. le-ați fi putut vinde imediat la bursă cu un mic beneficiu. Daci însă nu ați voit să faceți acesta, ați rămas membru al societăței de acțiuni, în care caz, chiar interesul dv. vă impunea ca se controlați afacerile acestei societăți. Creditorul casei nostre nu sunteți în nici un caz, noi însuși posedăm încă o sumă des­tul de considerabilă de acțiuni a acestei fabrici de zahar; din acesta puteți înțelege însuși că nici noii n’am creglut într’o cădere atât de rapidă a acestei­ societăți.* Un surîs disprețuitor se ivi pe buzele contelui Beaumont: «Casa Durand și C­ine va putea suporta o mică­ perdere,* Rise el, «ea și-a umplut buzunarele de la început cu banii acționarilor. De abia astă­ gli am fost informat despre tóte aceste încetâciuni, și sunt cu­prins de mirare cu câtă rafinerie și nerușinare s’au executat aceste prădăciuni.” (Va urma.) D. Ion Danielescu, inginer ordinar clasa III de la 28 iulie 1882. D. Toma Sorescu, inginer ordinar clasa III de la 4 Mai 1883. D. Gheorghe I. Zlătescu, inginer ordinar clasa III de la 4 Mai 1883. D. Constantin Paraschivescu, inginer ordinar clasa III de la 19 Ianuarie 1883. La gradul de inginer ordinar clasa II D. Henri Ernest Engel, elev-inginer de la 4 Mai 1883. rmatorele înaintări în per­sonalul servicului tehnic al lucrărilor noui la direcțiunea generală a căilor ferate :­­La gradul de inginer-șef clasa 11. D. Nicolae Carcalechi inginer ordinar clasa I de la 19 ianuarie 1883. D. Ion C. Don, inginer ordinar clasa I de la 10 Mai 1883. La gradul de inginer ordinar clasa 1. D. Petre F. Radovici, inginer ordinar clasa II de la 10­ Mai 1883. La gradul de inginer ordinar clasa 11. D. Ton Orzărescu, inginer ordinar clasa III de la 20 Iulie 1881. D. Dimitrie Berea, inginer ordinar clasa III de la 28 Iulie 1882 D. Constantin Lehliu, inginer ordinar clasa III de la 31 Martie 1882, întrunirea industriașilor la ministerul domentilor. Mercuri diminuță la ora 10 s’a întrunit la ministerul domeniilor comisiunea de comer­cianți și industriași din capitală și din țară, care a fost convocată de d. ministru al co­­merciului și industriei spre a fi consultată a­­supra proectelor d-lor P. S. Aurelian și Emil Costinescu, privitor la Încurajarea industriei naționale. D. P. S. Aurelian având cinci copii bolnavi n’a asistat la întrunire. Au luat parte la acestă întrunire, care era presidată de d. ministru Stolojan, peste 20 in­dustriași din capitală și din totă țara. Mai înainte de a se începe desbaterile cari s’au prelungit pănă la ora 1 p. m. mai mulți membri ai comisiunei au exprimat d-lui mi­nistru mulțumiri pentru interesul ce actualul guvern portă comerciului și industriei și în special a adus mulțumiri d-lui Stolojan pen­tru că a ținut să cunoscă părerile diferiților industriali din țară. Apoi s’au luat în desbatere proiectele d-lor E. Costinescu și P. S. Aurelian și mai mulți membri au arătat vederile D-lor privitore la diferitele ramuri ale industriei. Proectul d-lui Costinescu a fost adoptat în unanimitate ca basă a dezbaterei. D. Em. Costinescu a declarat că proiectul d-sale trebue să fie supus unor modificări, pe care le a și propus, pentru ca ast­fel să potă da avânt nu numai industriei mari ci și in­­dustrielor create cu mijloce mai restrânse. In acestă ordine de ideii d-sa propune ca capitalul minimal de 200.000 lei, sau obliga­țiunea de a avea 100 lucrători, să fie redus la 50.000 lei, iar numărul lucrătorilor la 20. Propune asemenea ca minimul de producere de 600.000 lei pentru fabricile premiate, să fie redus la 100.000; numeroși membri ai co­misiunei, între cari d-nii Alcaz, Socec, Mân­drea, Prager, etc, vorbesc asemenea în fa­­vorea­ acestei reduceri și ele se primesc în unanimitate. D. Mandrea a presentat comisiunei un tablou de industriile ce ar trebui să fie protejate, începând cu tăbăcăria țesătoria și altele. D-nii N. Mandrea, Radu Porumbaru și alții cer înființarea unui credit industrial. D. Cos­tinescu susține ideia și arată modul în care s’ar putea înființa acesta instituțiune. D. colonel Alcaz a ridicat cestiunea lucră­torilor, cari se găsesc cu mari greutăți într-o țară agricolă ca a nostră, și a insistat ca co­misia să aviseze la mijlocele eficace pentru găsirea mai cu înlesnire a numărului necesar de lucrători. D-sa propune scutirea de serviciul militar. D. Schlinger a exprimat dorința ca pielea tăbăcită care este adusă din Egipt să aibă certificate de origină în reguli și să fie su­pusă la plata drepturilor prevăzute în tariful autonom, pentru ca concurența să fie posibilă , căci, actualmente, acesta marfă este adusă în Triest, declarată acolo de marfă austriacă și ca atare importată în țară, unde este taxată după tariful convențional, care prevede taxe mai mici de­cât tariful autonom. Pe lângă discuțiunile ce s’au urmat și cari au fost stenografiate, unii din membri au în­mânat d-lui ministru memorie în scris. Afară, la 8 ore, comisia s’a întrunit din nou. Mâine fără, comisia se va întruni iarăși, tot la ministerul domeniilor, împreună cu co­misia specială de cercetări economice, care se ocupă cu ancheta industrială și comercială. rv. ro CÂNTICE ȘI STRIGĂRI. (Din Banat) Leliță, Leliță! Dragă copiliță, Albă la peliță, Năgră la cosiță, Deschide’mi ușița, Să’ți sărut gurița, Că e mult d’afară, De când stau p’afară, Plóia mereu plaie, Căpenegu-mi mare, Picătura pică, Pălăria-mi strică, Noua mereu ninge, Ochișorii-’mi plânge. * De cine dorul se lăgă, Nu’i pară glumă și șagă De se lăgă d’o fetiță, Nu mai umblă pe uliță; De se lăgă d’o nevastă, Nu o mai vegii la ferestra ; De se lega de vr’un june, Dragostea capul s­pune. Acest dor e mare câne, Că se lăgă și de mine. Intră’n sin, apoi sub pere, La capul inimii mele, Și me’ntreba de cercei, Cine-a dat banii pe ei ? — Cel cu ochii mititei. Și mé’ntrébá de mărgele, Cine a dat bani pe ele? — Cel cu buze subțirele. Și me’ntrébá de inel, Cine-a dat banii pe el ? — Al meu mândru voinicel. * Frunză verde mărgărit, Angl­t-am auzit, Că de dor Mulți omeni mor, Și de drag Mulți ómeni zac, Ear din botă" Mulți se scolă, Dar și asta-i o minciună. Că și eu avui un dor, Și nu mai putui să mor. Și am avut și un drag, Și nu mai putui să zac. Acum rase am o bale, Din ea nime nu me scolă. Asta-i boia de urît, Care mă bagă’n pământ. Petru Barbu.

Next