Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-10-18 / nr. 112
că sultanul a suprimat cele două clause următore: 1. Enghitera cerea să -i fie permis de a recruta trupelo Turcia, pentru reorganizarea armatei egiptene. Sultanul respinge acestă cerere, pentru că concursul reclamat Porții nefiind determinate, sultanul nu voiește că acesta chestiune de recrutare sa facă obiectul unei clause speciale și pentru că faptul de a recruta omeni in Turcia ar însemna neîncrederea față cu Kedivul. La propunerea Englitezei, sultanul a substituit deci o clausă vagă, glicând că Turcia va înlesni reorganizarea armatei egiptene. In realitate, sultanul pare a se teme, nu fără cuvânt, ca, fiind admisă clausa recrutării, să nu seducă mulți tineri în Egipet, atrași de făgăduelă unei bune solde plătită regulat, și ca Egipetul să nu aibă astfel, la un moment dat o armată in stare de a reînoi actele lui Mehemet-Ali. Acastă ipoteză pare să fie exagerată ; cu tote acestea a fost pusă in verier«» Sultanului. Tu orice cal, lefa solie-asa na contrași, cai«? de "vzpt cfti » Numai acest cuvent justifică otărîrea Sultanului de a respinge clausa de recrutare, cu tota stăruința Engliterei, stăruință care de altmintrelea, n’are alt efect decât să confirme temerile Sultanului. 2. Sultanul a suprimat, ca fiind inutile, clausa relativă la desființarea sclaviei, existând deja un tratat special. Se asigură că Porta a insinuat că Englezii au fost cei dintâi cari au călcat acest tratat restabilind sclavia in Sudan. Eaghtera admite însă suprimarea acestei clause menită numai a fi plăcută comitetelor antisclaviste. Sofia 24 oct. Serbii au adus ajutore trupelor cari ocupă postul-graniță din partea Vidinului. Prințul s-a dus să visiteze lucrările de fortificație la nordul Sofiei. Se aștepta «ă adere resultatul Conferinței. Sofia 25 oct. Ieriseră guvernul bulgar la însciințat că trupele sârbești au trecut la înălțimea orașului Tin, aprope de Klisura. Știrea fu îndată depeșată în străinătate, pe când cabinetul din Sofia adresa agenților săi diplomatici o circulară pentru a le face cunoscut violarea teritoriului bulgar de cătră armata sărbască. Dar niște raporturi ulteriore au modificat informațiunile primite. Trupele Sârbești au esecutat, este adevărat, o mișcare cătră puntul graniței arătat, dar ele au ocupat numai postul vamal din fața orașului Tin. Agii mișcări noi de trupe au fost semnalate totá de Ha Pelin cn graniță dar n’au f înțt un car~"i''" ■"^'Reproducem după „Românul“ următorele telegrame: Viena 24 oct. împăratul răspunzând discursurilor cari i se au adresat președinții delegațiunilor venite pentru a-i presinta omagiile lor, a <fis în substanță. Raporturile nostre cu puterile străine sunt din cele mai amicale. Visita împăratului și a împărătesei Rusiei la Jremsier pro„« relațiunile între cele 3 mari imcine urmezi a fi strânse și pline unde rerințele seriose pe cari noi le facem a menține pacea și ordinea sa, găsim concursul absolut al tutu’•erilor Europei. Acestă unanimitate â pentru a asigura pacea este pentru noi cel mai sigur garant al isbândei. Deci cu cea mai mare încredere guvernul austro-ujegar unește silințele sale cu acelea ale celorlalte puteri semnatare a traficului de la Berlin, pentru a restabili în Balcani ordinea legală a cărei violare neașteptată provoca pericole seriose pentru liniștea și prosperitatea poporelor din peninsulă. Respectul tratatelor și menținerea drepturilor și a datoriilor rezultând chiar din aceste tratate constituiau basele încredere pe care Europa o acordară poporelor din Balcani, recunoscându-le autonomia politică. Menținerea păcii este pe lângă acesta ocrotirea intereselor monarhiei; ea nu va înceta de a fi cea dintăia sarcină a guvernului meu. CURIERUL TH. BALASSAN sese pănă acum refugat pe teritoriul bulgar, de pe care însă fusese invitat filele trecute a pleca pentru a nu mai și densul o pricină de dușmănie intre Bulgari și Serbi. D. Pasici fusese condamnat la morte în Serbia cu alți 103mici ai săi politici, acuzați că complotta in contra dinastiei Obrenovici. Din aceștia, 22 au și fost executați; celorlalți li s’a comutat pedepsa, iar parte din ei, printre care și d. Pasici, au scăpat prin fugă. Știrea ce ne o transmisese corespondentul nostru din Sofia, că d. Pasici nu a fost arestat aici in Rusciuk nici in altă parte a Bulgariei, cum anunțaseră unele pliere, se confirmă ; d. Pasici a fost numai pus sub supraveghiere polițienească și tocmai in urmă invitat a părăsi Bulgaria. Un corespondent al «Românului” spune că la plecarea d-l ui Pasici din Rusciuk, aflându-se la debarcader și d. Al. Ciurcu, acesta ’i-ar fi dis: Bulgaria face schimb ~ * .*. n «« «in Io Pnofilin de la 92 50 la 92.20 și împrum. mut. București din 1884 de la 91.40; la Paris, renta rom. perp, 5 la sută s’a retras la 87 la 88, cât fusese un ajuns la Frankfurt pe Mein renta rom.ami. 5 la sută a retrogadat de la 92s/8 la 92,06; pănâ și acțiunile Băncii României, de la Londra, au ajuns de la 6 la 5 jumătate. Aurul, la Bursa din Viena, e staționar. Comunicat.Ministerul de finance declară de neexactă scrrea publicată de gitorul «Românul» de la 11 Octombre,cum că guvernul ar fi dat ordine caselor de bancă Bleichröder și Disconto Gesellschaft din Berlin de a nu plăti cuponele de rentă amotisabile decât la 1 Octombre stil vechiu, iar nu la 1 Octombre stil nou, deorece plata acestor cupene in Berlin, deși scadența lor este la 1 (13) Octombre, se face totdeauna, și tot astfel s’a făcut, și anul acesta, la 1 Octombre stil nou. (Monitorul oficial). ” ■‘’e proiectele de legi, ce se vor fie guvern pe binroul Adunărilor, 3 al legii instrucțiunii publice, elad. Sturza. Se zice că acesta lege diferă în mai tote punctele principale de cea de la 1864. Administrațiunea particulară a fiecărei școle, concursurile de catedre, numirile, revocările, juridicțiunea specială, totul este altfel întocmit. Acastă din urmă ar fi dată pe mâna administrațiunei. (Romania) O casă mare din Italia a cerut ministerului de agricultură, comerț, industrie și domenii autorizarea de a înființa în România o societate sericosă cu un capital de câte 1a sute de mii de lei. Ea cere privilegii pe timp de zrece ani și promite beneficii anuale însemnate. — (Romania). cm «Monitorul oficial de sâmbătă publică raportul d-lui D. P. Moruzi, prefectul Capitalei, adresat d lui ministru de interne, prin care se aduce la cunoștință cele mai importante infracțiuni la legea penală petrecute în Capitală în cursul aspiratei luni Septembre, precum și cele cari s’au petrecut în restul torei, dar cari s’au descoperit în București de cătră agenții prefecturei poliției Capitalei Aflăm că, din inițiativa d-lui Esarcu, mai multe serbări se vor organisa prin provincie în folosul loteriei Ateneului. Citim în «Gazetta Buzăului” : «In jiua de 5 Octombre s’au reîntors în orașul nostru cadrele regimentului 12 de călărași și 8 de dorobanți cari fusese concentrate la Galați. «Aflăm cu plăcere că d. general adjutant Crețeanu, inspectorul general al cavaleriei, a rămas pe deplin satisfăcut de instrucția și aspectul trupei, mulțumind tuturor ofițerilor și în special comandantului de regiment, de starea în care se găsește regimentul. „La finele inspecțiunilor s’a esecutat pe câmpul Țiglinei alergări de cai cu trupa și d-nii ofițeri dearn copan brigad boii și premii din ordinul <lescu, comandanții «învingătorii în cursa cuceresc» t>țn» d-nn sub-locotenenți Buhlea, Neculau și Șuțu, toți din regimentul 12 de călărași. Regimentul 8 de dorobanți încă a reușit pe deplin; el a fost admirat chiar, și d. locot.-colonel Petrescu, comandantul regimentului, a primit cela mai vii mulțumiri din partea șefilor săi pentru instrucția soldaților și ținuta lor. «In țiilele de 8 și 9 curent d. general Pencovici a făcut inspecția administrativă la regimentul 8 de dorobanți, 12 de călărași și bateria pompierilor, de care a rămas forte mulțumit.” Citim in «Telegraful» : De câteva grile se află in București, d. Pasici, șeful radicalilor sârbi, care fu i lui din noua fața cu cerusa, cu Societățile continentale de navigațiune vapore s’au întrunit la Lloydul de Nord in conferință, pentru a stabili un s tarif unitar al prețurilor de transport. Căpitanul Botea și sergentul-major Petre Nicolae, condamnați de consiliul de resbel al corpului II de armată, au făcut recurs și au angajat de apărători, cel d’ântăiu pe d-nii Gr. Păucescu, M. Stănescu și pe ofițerul în retragere d. D. Manolescu, iar cel de al doilea pe d. D. Manolescu. Printre motivele de casare este și acela că s’a călcat art. 134 al. 9 din codul justiției militare. Din Cetatea i se scrie «Voinței Naționale” că, in gliua de 6 ale curentei, s’a comis un furt însemnat în prejudiciul d-lui N. Demetriadis din acel oraș: prin descuiarea casei de fer i s’a furat suma de 14.000 lei în bilete de bancă. D. Panaiotescu-Cremineanu, procuror al tribunalului Dolj, aflându-se în apropiere de Cetate în o cercetare de omor, veni în acest orășel și, după două nopți și o zle de cercetarea continuă, isbuti să des■ •... pere i ultsmai pe autorul furtului tist I I . Kötni esti ne samsar de grâne, care ascunsese *>£•»<. .'troc.'ue da t3u. Direcțiunea Căilor Ferate a sporit cu 15 lei 60 baai prețul vagonului de marfă pe linia Iași-Ungheni. Acestă suprataxă menită amăr traficul pe linia Galatzi, va rămâne fără alt resultat decât, sporirea traficului pe liniele austriace, cât timp nu se va micșora tariful pe căile nostre. Am semnalat la timp concurența de prețuri ce ne fac drumurile de fer austro-ungare și care atrage asupra orașului Fiume la Mediterana tota marfa al cărui debușeu firesc era pe la gurile Dunărei. Valorile neutre au dat tote înapoi la Bursele străine. Așa, renta română amortisabilă 5 la sută a scăzut Vineri la BerDesființarea funcțiunei de prim-președinte al înaltei Curți de casațiune, precum și suprimarea a doui consilieri de la aceiași înaltă Curte, va fi înscrisă în legea de organizare a puterii judecătorești, care se va supune Camerei chiar la începutul sesiunii viitare. Comunele rurale Oancea, Găneștii, Mărzăteștii, Tuluceștii și târgul Berești din județul Covurlui, Burneștii din județul Roman, Rus din județul Bacău, sunt autorizate să percepa 30 de bani pentru in---------„a fij măsuri de lungime, capa• vite,sigurări trebuiau să mă linișciască cu atât mai mult, cu cât ele au fost emanate de la un comerciant esperient, eu primim acțiunile, refuzăm însă a deveni membru al consiliului de administrațiune. Bazândumă pe promisiunile părintelui d-tale, am așteptat în zadar până astă gli ca să mi se plătiască vreun dividend; acum societatea este falită, și mi se spuse, că la bursă nu voiu primi nici două greci taleri pentru o acțiune * Alfred se puse pe gânduri și se uită la comptabil, <i voit ai. ■•■•lteste acestä acuzare, însă Ludovig Duíveruier făcu numai insenții de regret din umeri. Acel timp adevărul cel mai exact,” grîse acest din urmă, «și nu este vina lui, décà împrejurările s’au schimbat mai în urmă. Acțiunile industriale nu sunt nișce hârtii de plasare pentru capitaluri; cine le posedă trebuie să studieze pe fiecare gricursul lor și să vângă la timp pentru ca să nu sufere daune.* «Eu nu sunt un speculant de bursă!” «Scuzați, d-le conte, dv. ați devenit speculant de bursă din momentul când ați primit acțiunile.” Rise comptabilul. „Dv. v’ați fi putut informa la bursă sau din ziare, că nu era de loc nemerit a nu desface aceste hârtii.* «Credi că ași făcut acesta, dacă domnul Durand nu mar fi sfătuit?” continuă contele. «El mă asigură că voiu avea un dividend considerabil din aceste acțiuni, și pentru ce să nu fi ascultat sfatul său ? Nu mă gândiam deloc că tote acestea se făcură cu scopul principal de a mă înceta.» «Mergeți prea departe în acestă susținere!» glise Alfred. «Părintele meu nu putea să aibă în adevăr nici un interes de a vă înceta.” «Cu tote acestea este prea adevărat că m-a încetat !” «Ba deloc nu v’a încetat,” response Duvernier. «Fabrica de zahar a acționarilor era o specuțiune greșită, însă acesta nu se putea prevede la fondarea ei, trebuia să se aștepte resultatul ca la fiecare altă fondare » «Atunci nici trebuia să se promită vreun dividend, ase contele cu mânte «Sau promis dfouarilor munți de aur prin prospecte « prin »rtticole din zon «Nu aprob de loc că s’au dat asemenea promisiuni, însă prin asemenea articole un acționar nu trebuie să lase niciodată ca să fie indus în erore, și dacá ați fi cerut sfatul d-lui Durand, el v’ar fi îndemnat desigur ca să vindeți acele acțiuni. Dv. însă nu v’ați mai îngrijit de acestă afacere, societatea dv. a declarat faliment în acest timp prin administrațiunea rea și—* «Ce mă putea importa să mă interesez de afacerile acestei societăți mizerabile ?* esclamă fontele cu o alterațiune crescândă. «D. Durand scia bine că posed acțiunile, era de datoria sa ca să se fi îngrijit ca să nu sufer daune, mi se pare, că acesta trebuie să înțelegă orice om cu rațiune sanatosä décâ este numai atât de onest ca să consimtă la acest adevăr.” «Cu tote acestea nu puteți perde o sumă atăt de considerabilă !“ Elise Alfred, pentru care acestă convorbire devenise forte suparatore. Moșia și edificiile fabricei și-au pastrat deja valorea lor.» «Acesta este prea adevărat, însă datoriile hypotecare cari mai există încă asupra fostei mee proprietăți, absorb acesta valore pe deplin, și pentru acționari remâne numai prea puțin sau nimic.” «Acesta este desigur fórte supărător pentru acționari,” glise comptabilul, «însă acum nu se mai pute schimba nimic. Se glice că direcțiunea ar fi gospodărit cu ușurință și că consiliul de administrațiune nu și-ar fi îndeplinit datorințile sale. Pentru ce dor au făcut acționarii ? Ei trebuiau să convoce o adunare generală extraordinară și să cară de la directele— * aceste afaceri, și d. acestea.” «j.v. uv. yuv... a dânsul ca să vă administreze averea, prin urmare nici nu puteți a’l face responsabil. El v’a plătit atunci o parte din prețul de cumpărătură în acțiuni, pe cari dv. le-ați fi putut vinde imediat la bursă cu un mic beneficiu. Daci însă nu ați voit să faceți acesta, ați rămas membru al societăței de acțiuni, în care caz, chiar interesul dv. vă impunea ca se controlați afacerile acestei societăți. Creditorul casei nostre nu sunteți în nici un caz, noi însuși posedăm încă o sumă destul de considerabilă de acțiuni a acestei fabrici de zahar; din acesta puteți înțelege însuși că nici noii n’am creglut într’o cădere atât de rapidă a acestei societăți.* Un surîs disprețuitor se ivi pe buzele contelui Beaumont: «Casa Durand și Cine va putea suporta o mică perdere,* Rise el, «ea și-a umplut buzunarele de la început cu banii acționarilor. De abia astă gli am fost informat despre tóte aceste încetâciuni, și sunt cuprins de mirare cu câtă rafinerie și nerușinare s’au executat aceste prădăciuni.” (Va urma.) D. Ion Danielescu, inginer ordinar clasa III de la 28 iulie 1882. D. Toma Sorescu, inginer ordinar clasa III de la 4 Mai 1883. D. Gheorghe I. Zlătescu, inginer ordinar clasa III de la 4 Mai 1883. D. Constantin Paraschivescu, inginer ordinar clasa III de la 19 Ianuarie 1883. La gradul de inginer ordinar clasa II D. Henri Ernest Engel, elev-inginer de la 4 Mai 1883. rmatorele înaintări în personalul servicului tehnic al lucrărilor noui la direcțiunea generală a căilor ferate :La gradul de inginer-șef clasa 11. D. Nicolae Carcalechi inginer ordinar clasa I de la 19 ianuarie 1883. D. Ion C. Don, inginer ordinar clasa I de la 10 Mai 1883. La gradul de inginer ordinar clasa 1. D. Petre F. Radovici, inginer ordinar clasa II de la 10 Mai 1883. La gradul de inginer ordinar clasa 11. D. Ton Orzărescu, inginer ordinar clasa III de la 20 Iulie 1881. D. Dimitrie Berea, inginer ordinar clasa III de la 28 Iulie 1882 D. Constantin Lehliu, inginer ordinar clasa III de la 31 Martie 1882, întrunirea industriașilor la ministerul domentilor. Mercuri diminuță la ora 10 s’a întrunit la ministerul domeniilor comisiunea de comercianți și industriași din capitală și din țară, care a fost convocată de d. ministru al comerciului și industriei spre a fi consultată asupra proectelor d-lor P. S. Aurelian și Emil Costinescu, privitor la Încurajarea industriei naționale. D. P. S. Aurelian având cinci copii bolnavi n’a asistat la întrunire. Au luat parte la acestă întrunire, care era presidată de d. ministru Stolojan, peste 20 industriași din capitală și din totă țara. Mai înainte de a se începe desbaterile cari s’au prelungit pănă la ora 1 p. m. mai mulți membri ai comisiunei au exprimat d-lui ministru mulțumiri pentru interesul ce actualul guvern portă comerciului și industriei și în special a adus mulțumiri d-lui Stolojan pentru că a ținut să cunoscă părerile diferiților industriali din țară. Apoi s’au luat în desbatere proiectele d-lor E. Costinescu și P. S. Aurelian și mai mulți membri au arătat vederile D-lor privitore la diferitele ramuri ale industriei. Proectul d-lui Costinescu a fost adoptat în unanimitate ca basă a dezbaterei. D. Em. Costinescu a declarat că proiectul d-sale trebue să fie supus unor modificări, pe care le a și propus, pentru ca astfel să potă da avânt nu numai industriei mari ci și industrielor create cu mijloce mai restrânse. In acestă ordine de ideii d-sa propune ca capitalul minimal de 200.000 lei, sau obligațiunea de a avea 100 lucrători, să fie redus la 50.000 lei, iar numărul lucrătorilor la 20. Propune asemenea ca minimul de producere de 600.000 lei pentru fabricile premiate, să fie redus la 100.000; numeroși membri ai comisiunei, între cari d-nii Alcaz, Socec, Mândrea, Prager, etc, vorbesc asemenea în favorea acestei reduceri și ele se primesc în unanimitate. D. Mandrea a presentat comisiunei un tablou de industriile ce ar trebui să fie protejate, începând cu tăbăcăria țesătoria și altele. D-nii N. Mandrea, Radu Porumbaru și alții cer înființarea unui credit industrial. D. Costinescu susține ideia și arată modul în care s’ar putea înființa acesta instituțiune. D. colonel Alcaz a ridicat cestiunea lucrătorilor, cari se găsesc cu mari greutăți într-o țară agricolă ca a nostră, și a insistat ca comisia să aviseze la mijlocele eficace pentru găsirea mai cu înlesnire a numărului necesar de lucrători. D-sa propune scutirea de serviciul militar. D. Schlinger a exprimat dorința ca pielea tăbăcită care este adusă din Egipt să aibă certificate de origină în reguli și să fie supusă la plata drepturilor prevăzute în tariful autonom, pentru ca concurența să fie posibilă , căci, actualmente, acesta marfă este adusă în Triest, declarată acolo de marfă austriacă și ca atare importată în țară, unde este taxată după tariful convențional, care prevede taxe mai mici decât tariful autonom. Pe lângă discuțiunile ce s’au urmat și cari au fost stenografiate, unii din membri au înmânat d-lui ministru memorie în scris. Afară, la 8 ore, comisia s’a întrunit din nou. Mâine fără, comisia se va întruni iarăși, tot la ministerul domeniilor, împreună cu comisia specială de cercetări economice, care se ocupă cu ancheta industrială și comercială. rv. ro CÂNTICE ȘI STRIGĂRI. (Din Banat) Leliță, Leliță! Dragă copiliță, Albă la peliță, Năgră la cosiță, Deschide’mi ușița, Să’ți sărut gurița, Că e mult d’afară, De când stau p’afară, Plóia mereu plaie, Căpenegu-mi mare, Picătura pică, Pălăria-mi strică, Noua mereu ninge, Ochișorii-’mi plânge. * De cine dorul se lăgă, Nu’i pară glumă și șagă De se lăgă d’o fetiță, Nu mai umblă pe uliță; De se lăgă d’o nevastă, Nu o mai vegii la ferestra ; De se lega de vr’un june, Dragostea capul spune. Acest dor e mare câne, Că se lăgă și de mine. Intră’n sin, apoi sub pere, La capul inimii mele, Și me’ntreba de cercei, Cine-a dat banii pe ei ? — Cel cu ochii mititei. Și mé’ntrébá de mărgele, Cine a dat bani pe ele? — Cel cu buze subțirele. Și me’ntrébá de inel, Cine-a dat banii pe el ? — Al meu mândru voinicel. * Frunză verde mărgărit, Anglt-am auzit, Că de dor Mulți omeni mor, Și de drag Mulți ómeni zac, Ear din botă" Mulți se scolă, Dar și asta-i o minciună. Că și eu avui un dor, Și nu mai putui să mor. Și am avut și un drag, Și nu mai putui să zac. Acum rase am o bale, Din ea nime nu me scolă. Asta-i boia de urît, Care mă bagă’n pământ. Petru Barbu.