Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-11-08 / nr. 120
Se așteptă mâne la un nou atac din partea Sârbilor. Sofia 15 Noembre. 7 ore . O altă luptă a avut loc din partea Tirnului, dar amănuntele ei nu sunt încă cunoscute. Se crede că un detașament șerb căută să pătrundă în teritoriul cuprins între drumurile Tirnului și Zaribrodului, pentru a lega corpurile de trupe cari înaintază prin aceste două drumuri. Bulgarii vor face, după cum se crede tóte sforțările lor pentru a împedica acastă joncțiune, cu tota inferioritatea lor numerică. Sofia 15 Noembre, 8 ore.—Comunicațiunile presintâ forte mari greutăți pentru trimiterea depeșelor. Trebue să ne așteptăm la întârzieri considerabile. Voi pleca cu prințul și statul major. Ceasul plecărei nu e încă fixat. Petersburg 15 Noembre. „Le Journal de St. Petersbourg ” se exprimă astfel: Mulțumită influenței engleze, conferința se mișcă pe loc, ceea ce a dat un pretext Serbiei. Nu știu ceea ce Porta va face car cu toată durerea ce’i pricinuește lupta fraticidă care s’a început. Rusia n’ar ști să împedice pasul, nici unui Stat din Balcani, încă ieri, era cu putință a restabili statul quo.* Nu știu dacă acesta se va putea încă mâine. Londra 15 Noembre. Politica orientală a lordului Salisbury produce în Englitera un efect deplorabil. E probabil acum că alegerile vor fi favorabile liberalilor. Sofia 16 Noembre. Serbii după un viu atac al Tinului au înaintat spre Slivnița ; un alt corp a luat Dragonul înaintând spre Sofia. Aci se aflau 2,000 Bulgari cari au fost siliți să se retragă. Lupta a fost crâncenă in ambele lupte. Perderi mari. Ații sau mâne bătălie decisivă la Slivnița. Sofia 16 Noembre.— 8 ore dimineța. Ziua de aști va fi forte înflăcărată, pate chiar decisivă. Forțele bulgare, cari se aflau la Dragoman și nu se ridicau la mai mult de 2000 omeni, au suferit ieri atacul artileriei inamice care era cu mult superioară in număr. Ele au resistat până noptea. In acest moment s’a aflat că un corp sârb ar fi putut să ’și accentueze mișcarea sa spre stânga, fără a fi atins de tunurile bulgare. Poliția fa atunci forte critică pentru apărătorii Dragomanului. Nu sunt alte știri de ceea ce s’a petrecut vara ; se speră însă că se vor putea aduce la timp ajutare pe pantele amenințate. Este forte mare importanță pentru trupele principelui ca ele să păstreze posițiele de la Dragoman. Iarma 15 Noembre. Se semnalază mișcări din partea trupelor grecești spre frontieră. Trupele turcești esecută mișcări analoge. Constantinopol 14 Noembre.— (Cale indirectă).— In a patra ședință ce a ținut in ziua de 12 ale curentei, Conferința pare a fi înlăturat propunerea lui sir White, privitore la o anchetă asupra situațiunei in Rumelia, ca neputând avea vreun efect decât după stabilirea statului quo. Plenipotențiarii turci, precisând propunerile făcute de ei in ședința precedentă, au emis părerea ca un înalt comisar otoman să fie desemnat pentru a guverna provizoriu Rumelia pănă la numirea guvernatorului general. Acest comisar, pe lângă care puterile ar putea să adauge pe consulii lor din Filipopol sau delegați speciali, ar căuta de asemenea îmbunătățirile ce ar trebui introduse in statutul organic al Rumeliei, mai cu seamă pentru regularea derogațiunilor de la ^isul statut, comise înaintea revoluțiunei de la 18 Septembre, cu tote protestările Porții. Nici o otărîre nu s’a luat, cestiunea cea mai grea fiind tot acea a esecutărei otăririlor ce se vor lua. Conferința pare a fi convenit asupra redacției unei note care ar invita pe principele Alexandru să evacueze Rumelia. Dar și aci modul de esecutare sau chiar modul de trimitere a acestei note oprește pe ambasadori. In rezumat, tate puterile manifestă o bună-voință vâdită în scopul d’a ajunge la o înțelegere, dar nu s’a luat nici ootărîre pănă acuma asupra acestei cestiuni, cu tote discuțiile lungi și animate cari au dat naștere unor protocoale de vre-o 30 de pagini de ședință. Se confirmă zgomotul că conferința va ține mult timp. Opinia dominantă in cercurile oficiale otomane este că conferința va ține încă vre-o 15 zile. După aceasta ea se va amâna. E cu totul neexact a spune că conferința a discutat cestiunea depunerei prințului Alexandru și măsurile coercitive ce trebuesc luate contra Bulgariei, nici o propunere de felul acesta nu s’a făcut pănă acuma. Eternisarea conferinței ar favorisa politica lordului Salisbury care pare că dorește ca ambasadorii să nu ia nici o otărîre importantă susceptibilă a exercita o imfluența defavorabilă asupra corpului electoral. A cincea ședință, care trebuia să se țină aZ>, s’a amânat pentru mâne in urma unei indisposiții a d-lui de Nelidorf. Sofia 16 Noembre, 11 ore dimineța— i Sârbii după o luptă crâncenă au ocupat drumul de la Tîrn la Bresnik. Pe de altă parte Dragomanul a fost definitiv părăsit după o apărare curagiosa. Bulgarii se concentrază la Slivnița, care va fi atacată de inamic, care înaintază un număr considerabil. Bătălia de azi va decide de soarta Sofiei. Sofia 16 Noembre, 10 ore dimineța.— Se zice ca în partea despre Vidin, Bulgarii au reușit să respingă un corp de trupe inamice pe teritoriul sârb in districtul Zaiciar. CURIHRUL TH, BALASSAN. nul să intervin pe lângă M. V. pentru a dobândi un răspuns la depeșile telegrafice adresate M. V. Rog pe M. V. să’mi răspundă de vreme ce, în virtutea art 1 al tratatului din Berlin, guvernul princiar nu pate să trateze direct cu dușmanul. Reproducem după „Voința Națională“ urmâtorele telegrame: Sofia 15 Noembre. Ieri a fost o luptă la Zaribrod între Bulgari și Sârbi , din partea Bulgarilor era un batalion din al 4-lea regiment, din partea Serbilor erau angajate șase batalione, două baterii artilerie, două escadrone. Cavaleria sârbească voind să facă o șarjă în contra infanteriei bulgare, care ocupa puntea de la Zaribrod, a fost decimată. Bulgarii s-au retras în ordine după niște întărituri; ei au perdut 34 omeni. Serbii au perdut peste 100. Serbii au ocupat două sate lângă izvord, cari au fost apărate de miliții. Sârbii au perdut aci 120 omeni Mâine Serbii vor ataca posițiunile de la Tîrn. Filipopol 15 Noembre. Rusia hotărâse să proclame unirea Rumeliei și a Bulgariei la primăvara viitare ; acest plan fiind cunoscut. Bulgarii au voit să-l dejoce și să facă ei înșile unirea, pentru a avea astfel o Bulgarie a Bulgarilor, iar nu a Rușilor. De aceea Rusia nu admite astăzi unirea celor două Bulgarii. Unirea făcută de Rusia ar crea la porțile Constantinopolului un Stat dușman care ar causa perderea Turciei. Vama IR Noembre. Ambasadorii păstreză cel mai mare secret în conferință ; ei au declarat colegilor lor diplomați că gravitatea situației se impune și o mai mare reservă. Cu tote aceste, se scie că s-a adoptat o somațiune ce se va adresa principelui Alexandru; sir White a adoptat redacțiunea cu condițiunea „ad referendum". Se crede că Englitera va părăsi conferința dacă majoritatea va rezolva invazia Rumeliei de Turci fără a garanta continuarea domniei lui Batenberg și oarecare satisfacere sentimentului național bulgar. Rusia insistă ca Turcia se restabilescă „status quo". Turcii cred că dacă Serbii și bulgarii se iau la luptă Rusia și Austria vor interveni numaidecât neactivitatea Turciei însă ar provoca neapărat un conflict între Rusia și Austria. Rusia va adresa un ultimatum Porței invitând-o să restabilesca „status quo" ; în cal de-a nu voi acesta. Rușii vor ocupa Bulgari. In acest cas Turcia se va adresa Austriei arătându-i că e silită să ocupe Serbia. CaMafnt 16 Noembre. Sârbii au atacat și ocupat Cula, în direcțiunea Vidinului. Perderile Bulgarilor sunt foarte mari. Filipopol, 16 Noembre. Locomotivele în gară flueră mereu, trenurile se succedează fără întrerupere, cum un tren pleacă la Bazanzik altul se pregătește de plecare , mare entusiasm , de secole Bulgarii intră pentru prima oară in luptă. Ofițerii mai cu seamă păstrează o atitudine demnă de admirat. Mai multe regimente au părăsit fruntaria turcească. Sofia. 16 Noembre. La atacul de ieri de la Zaribrod batalionul maiorului Pogofi a fost atacat de 2 regimente infanterie, 3 escadroane și 2 baterii, batalionul a fost respins la Dragoman. Aci se așteaptă astăzi o ciocnire seriosă. Sofia. 16 Noembre La Te-Deum au asistat principele, miniștrii Karavelof, Tanos, Radoslavoi, Carol ș. Mitropolitul Clement pronunță un discurs patriotic ,când că Bulgarii, fiind siliți să se lupte cu un popor-frate, au pe Dumnezeu și dreptatea în partea lor. Datoria oricărui cetățean tânăr sau bătrân este de a apara libertatea patriei. Principele a primit binecuvântarea Mitropolitului ; eșind din catedrală Principele a fost aclamat. Sofia, 16 Noembre. Cu mare nerăbdare a fost așteptat principele din Filipopol ; el a sosit la 11, însoțit de Karavelos; la palat el întruni pe ofițeri; principele a lucrat mai mult timp cu d. Nikiforov, ministru de resbel, care deși e greu bolnav, totuși desvoltă o activitate extraordinară. Lupte seriose se vor întâmpla între Tin și Zaribrod. Varna. 16 Noembre. Vestea intrării Sârbilor în Bulgaria a produs o mare scădere la bursă . Ziarele Turcesei publică liste lungi de de persoane care au dăruit cai sau bani pentru armată. Pregătirile continuă. Flota e gata în orice moment să întreprindă o acțiune. Se vorbește că Poarta ar voi să blocheze Varna, până ce prințul Alexadru va fi evacuet Rumelia orientală. Sofia. Domnu Tanof a telegrafiat următoarele Sultanului : Năvălitorii, profitând că Bulgaria în starea ei de vasalitate nu are dreptul să declare răsboiul vecinilor săi și se găsește prin urmare lipsită de orice mijloc de ofensivă, au sosit la porțile Sofiei. Alteța Sa Principele mergând întru întimpinarea dușmanului mi-a dat ordin CRONICA INTERNA M. S. Regele va visita, in săptămâna acesta, câteva din școlele capitalei. M. S. Regele a subsemnat decretul prin care d. M. Plagino e numit ministru plenipotențiar al României la Roma. Duminică sa inaugurat asinul de femei sărace,clădit de răposatul arhiereu Calist lângă biserica Delea-Nouă (București). Direcția generală a căilor ferate face cunoscut că se acordă taxa redusă de 5 bani de tonă și de kilometru, pentru transporturile de vin care se vor expedia cu calea ferată la Galați și Brăila, și acolo pe apă in Orient sau in Spania. Această reducere, care intră in vigore la 5 Noembre crient, se aplică prin re fracție, însă numai la cantități de cel puțin 5000 kilograme de scrisoare, de trăsură și de vagon. Atheneul Roman.— Sunt rugate toate personele ce au binevoit a se însărcina : cu distribuirea biletelor loteriei Atheneului de a trimite la Banca Națională sumele ce au încasat din vânzarea lor, pentru a pune pe casierul comptabil al loteriei și director al Băncei d. Th. Stefanescu in posițiune de a publica situațiunea financiară a loteriei și tabloul complet al taturor personelor ce au răspuns la apelul biuroului Atheneului. Acestă situațiune și acest tablou se vor publica la 15 Noembre curent. Biuroul Atheneului. ■ — j Adunarea conferențiarilor Ateneului din București a decis a se ține o serie de conferințe in diverse orașe ale țarei, in i folosul loterii organisate in vederea clăidirei edificiului Ateneului. Deocamdată s’a întocmit următorea ți programă : V. A. Urechiă. Ploești : Miron Costin, G. Marian. Craiova. Rolul Ateneului. C. C. Dobrescu. Ploești: Stăruința Românilor in Dacia. Ștefan Velescu. Târgoviște: Arta de a tăcea. ~ Ionescu Gion. Craiova. Ronsard și Banul Mărăcine. Pitești: Viile Brâncovenești. C. C. Arion. Focșani: Ideile false: Em. Mihăescu Porumbaru. Slatina : Crearea industriei naționale. Tache Ionescu. Bocșani: Femeia în occident. Nic. Ath. Popovici. Galați : Crisa monetară. G. Paladi. Bârlad : Rolul femeei in democrație Afișe speciale vor indica data precisă a fiecăreia din aceste conferințe. Dors Keminger este numită profesora de Geografie la Externatul de fete, No. 1 din București. Ministerul agriculturei aduce la cunoștința generală că guvernul otoman a interzis, pănă la noni disposițiuni, esportațiunea cerealelor și vitelor de provenință din Adriatica, Salonic, Monastir, Ianina, Cosova, Scutari, Albania și sangiacul Serfige. După terminarea esamenilor de căpitani cari vor să înainteze la gradul de maior, —examene cari se fac acum la Iași— comisiunea examinatore va trece la Galați, pe urmă la Craiova și în urmă va continua esamenile la Bucureșci. Comisiunea e prezidată de d. general Cantili. D. Bouquet de la Grye, membru al societății Naționale de agricultură din Paris a presintat colegilor săi în ședința ținută de acea societate sub președința d-lui Leon I Say, la 4 Noembre 1885, un memoriu manuscript asupra industriei forestiere din România. Autorul acestui memoriu este d. Antonescu-Remuș. La el se studieză situațiunea actuală a pădurilor române, starea esploatațiunei lor în diversele regiuni ale țarei. D. Antonescu Remuș, Zice «Le Journal de l’Agriculture» din care luăm aceste notițe, dă asupra acestei industrii amănunte forte interesante. Memoriul a fost trimis secțiunei de silvicultură. Defunctul Mihail Xantho, lăsase prin testament 10.000 lei pentru căutarea militarilor bolnavi de la spitalul ostășesc din capitală. Un decret regal, apărut în „Monitorul Oficial” de azi, autorită acceptarea donațiunii și dispune vărsarea ei la casa de depuneri și consemnațiuni, unde va sta pănă i se va da destinațiunea cuvenită. Vineri noptea, pe la clasurile lorum., s’a simțit în capitală, în mod forte distinct, un cutremur care a durat cam două secunde Acest cutremur s’a simțit la aceeași oră, și în orașele următore: Iași, Bârlad, Brăila, Focșani, Giurgiu, Măcin, Mizil, Oltenița, Râmnicu-Sărat și în comuna Valea Călugărască. Acum se cunosc exact pagubele causate prin incendiarea spitalului militar; ele, Zice «Voința Naționala», se ridică numai la cifra de 267,867 lei, repăruită în modul următor: 122,000 clădirea, 1,500 mobilierul, 18,738 efectele companiei sanitare, 829 lână pentru saltele, 102,000 efecte spitalicesci și de ambulanță, 12,800 instalarea spitalului în cazarma Alesandria, 10,000 acoperirea vechiului local al spitalului. Fabrica de ipsos din Prahova. Sâmbăta trecută vice „Curierul Financiar” s’a inaugurat în comuna Ștefeștii de lângă Slănic,"în districtul Prahova, prima fabrică română de ipsos, înființată de către banca Prevederea, din Bucuresci. Deocamdată fabrica produce fiilnic 40,000 chilogr ipsos, cu perspectiva de a produce încă mai mult; ea e situată departe de gara Slănic numai ca la 30 minute, ceea ce o pune in posițiune de a-și scurge eftin și cu înlesnire produsele sale către marele centre de consumațiune. Dorim un deplin succes acestei tinere și utile industrii naționale. Circulara d-lui ministru cultelor și instrucțiunii publice cn 14,190 din 30 Oct. 1885. Domnule director, Domna directore, Prin mai multe regulamente și circulări s’a adus anul acesta modificări in modul de înscriere și de promovare a școlarilor secundari in examenile de corigenți și de școlari particulari, cum și in privința stiperdiștilor și solvenților din internatele Statului. Trecerea de la vechia stare de lucruri la cea nouă s’a făcut cu orecare eșitare, care trebue să înceteze cu totul acum că transiția s’a făcut. Am dar onore a ve pune din nou în vedere cele următore, invitându-ve să luați act de dânsele, pentru a ve conforma lor fără cea mai mică abatere și pentru a preveghia ca și întregul personal, ce dirigeți și priveghiați, să se conforme și el întocmai: 1. Școlarii, cari se înscriu din nou într’o șcală, trebue să facă cerere la direcțiune de la 20—31 Aug. séra inclusiv. Nici o cerere de înscriere nu se va primi în afară de acest termen, sub nici un pretext ar fi. Singur ministerul are dreptul a judeca în cozurile excepționale ce s’ar putea ivi, cu condiție ca petițiele să’i fie adresate pănă la 15 Sept. sara cel mult și însoțite de tote actele justificative necesare. 2. Școlarii, cari au certificat de absolvirea claselor primare într’o școlă publică și cari cer a fi înscriși în clasa I secundară, vor fi supuși examenului preliminar prevéjut prin regulamentul din 19 Aug. 1885, publicat in „Monitorul oficial" No. 112 din 22 Aug. Nu se vor înscrie decât acei ce vor reuși la exan, conform acelui regulament. Direcțiunile vor lua măsuri pentru ca acest examen preliminar să fie cu totul terminat pănă la 5 Sept. sara, așa ca cursurile clasei I să potă începe regulat la 6 Sept. La acestă măsură nu sunt decât urmatorele escepțiuni: a) Școlarii, cari în anul școlar precedent vor fi urmat deja ca școlari regulați în clasa I a unei școli secundare precare și vor fi remai repetenți se vor putea înscrie fără examenul preveflat la § 2, ci numai cu certificatul libere scala unde a urmat încă odată clasa I; b) în scalele unde nu se admit decât interni, nu se vor supune la examenul de la § 2 școlarii cari se prezintă să concure pentru bursă, de vreme ce concursul pentru internat ține loc de acela. Solvenții însă nu se vor admite decât după ce vor depune acel examen. Dacă cumva cel care cere a fi admis ca solvent în clasa I a concurat deja pentru bursă și a fost respins, va putea fi dispensat de examenul de la § 2, dacă la concurs a avut media mai mare decât 6, dacă nu se va supune la examen. 3. Școlarii cari nu s’au înscris la scală pănă la 31 Aug. séra și cari, conform § 1, vor fi cerut de la minister înscrierea lor, dacă o vor obține, nu se vor înscrie decât după ce vor fi și ei supuși unui examen ca acel de la § 1. Acest examen se va face într’o singură dată pentru toți școlarii ce se vor fi aflând în acesta categorie, pănă in 2 zile cel mult R0 la primirea ordinului ministerial. Dacă însă din neștiință ministerul va fi acordat acest drept vreunui școlar, care va fi fost deja refusat tot in aceiași lună la examenul de admitere și care va fi usat de acest subterfugiu pentru a-și încerca norocul încă odată, directorul nu va admite pe acest școlar la acest de al doilea examen și va referi ministerului. 4. Școlarii cari vor fi urmat cursul primar în scoli private sau in familie, pentru a fi înscriși în clasa I secondară, nu se vor supune examenului de admitere prevăzut de regulamentul din....................ci celui de la art. 121 din lege, care se ține de o comisie de 3 profesori numiți de director și in care candidatul este examinat nu numai de lectură, gramatică și aritmetică, ci de tote materiele predate in clasele primare. 5. Școlarii cari vor cere înscrierea într’o clasă mai înaltă decât la nu se vor înscrie decât dacă vor presinta certificat în regulă că a fost promovat în regulă din clasa imediat precedentă la o scală publică identică cu acela in care cere înscrierea. Dacă școlarul va fi urmat acele clase în vr’un institut privat sau in familie va trebui să aibă certificatul doveditor că a depus cu succes examenul de clasa precedentă celei în care cere înscrierea, după programa scalei în care cere înscrierea, așa cum se hotărăște prin regulamentul din 23 Aug. a. c., pentru examinarea școlarilor pregătiți in particular, publicat in „Monitor" No. 118 din 29 Aug. Nu este permis în nici un cas și sub nici un motiv a se înscrie într’o clasă mai înaltă a unei scale un școlar care a urmat clasele precedente într’o școlă cu programă diferită, cum de exemplu, un seminarist într’un liceu. Cazurile de acest fel numai ministerul este in drept a le resolva, cu condiție ca cererile relative să i se adreseze pănă la 31 Aug, inclusiv cel mult. 6. Notarea, clasificarea și promovarea școlarilor regulați se va face conform regulamentului de promoțiune din 6 Aug. a. c., publicat în „Monitorul" No. 105 din 13 Aug. Tóte regulamentele și disposițiunile contrare sunt abrogate printr’ânsul. 7. Ca corigenți nu se vor mai considera decât singurii școlari cari vor intra în previsiunile art. 14, 15 și 17 din regulamentul de promoțiune de la 6 Aug. Iu nici un alt caz și sub nici un motiv, școlarii căzuți la examenul anual din Iunie nu vor mai fi admiși la un al doilea examen de corecțiune în Sept. 8. Școlarii cari din causă de bată sau alte cause de forță majoră bine constatate și destul de valide nu vor fi trecut parte sau totul din examenul anual din Linie vor fi admiși a trece examenul la Sept., așa cum arată art. 13 din regulamentul de promoțiune de la . . ..............Cazurile de acest fel se resolvă chiar de director, referind însă și ministerului, așa cum cere art. 17 din același regulament. 9. Școlarii pregătiți în institute private sau în familie și cari nu au fost înscriși regulat într’o scolă publică nu vor fi admiși în nici un cas și sub nici un motiv a trece examene într’o scolă a Statului. Ei își vor trece examenele numai în condițiile prevăzute în regulamentul din 23 Aug., pentru examinarea școlarilor pregătiți în particular, publicat în „Monitorul“ No. H8 din 29 Aug. 10. In nici unul din internatele Statului nu se vor mai admite nici un supra-numerar și nici un semi-solvent. Nu pate fi cineva intern altfel decât ori stipendist, după concurs trecut in regulă și cu succes, ori solvent. 11. Cererile de locuri de solvenți trebuesc adresate ministerului pănă la 31 Aug. cel mult, cu indicarea exactă a internatului sau internatelor unde se cere un loc, a clasei in care se află postulantul și cu mențiunea că nu e repetent în clasa în care cere să intre Nu se vor admite ca solvenți școlarii remași repetenți la examenul de Iunie care a precedat imediat cererea lor, nici cei eliminați în decursul precedentului an școlar din vr’o scolă publică pentru rea purtare. Dacă din neștiință ministerul ar admite ca solvent pe vr’un școlar ce s’ar afla în unul din aceste două cazuri, directorul internatului respectiv va referi imediat ministerului. Pe lângă acestea, un loc de solvent nu se acordă decât cu clausa expresă ca școlarul sa fie înscris ca școlar regulat în scala unde cere locul de solvent, așa cum se cere la § 1 și 2. 12. Se pate cineva admite ca solvent și după 1 Sept., însă cu condiție ca postulantul să fie înscris ca școlar regulat chiar în scala unde cere să fie admis ca solvent. 43. Nu este permis stipendiștilor și solvenilor din internatele Statului a remâne repetenți Cei cari vor fi rămas repetenți la examenul anual din Iunie se vor elimina imediași locurile lor se vor declara vacante. Cei rămași corigenți vor fi admiși să curigă înaintea celorlalți, în primele zile din Sept. următor , dacă se vor promova, își vor conserva locul; dacă nu, se vor elimina. Cei eliminați cu modul acesta nu-și vor putea recapata locul prin un nou concurs depus în același an. Se face excepție de la disposițiunile acestui paragraf numai pentru acei bursieri sau solvenți cari vor fi remas repetenți din cauză de bolă bine constatată, conform art. 176, al.b din lege. Pentru aceștia, directorul va cere de la minister, prin raport special, să li se conserve locurile. 14. Școlarii cari caută a fi admiși ca bursieri în vr’un internat al Statului trebue totodată să aibă grijă de a se înscrie și ca școlari regulați în scala unde au de gând a urma ca externi, în cazul când nu ar reuși a fi admiși ca interni, și să împlinescă tote formalitățile pentru acesta, la din contra, nu vor mai fi admiși nici ca externi. Acesta pentrua evita desordinea produsă in fiecare an în înscrieri din causa celor căzuți la concursurile pentru burse, cari nu caută a-și regula situațiunea ca externi decât tocmai după ce capătă resultatul concursului ce au depus, adică, de cele mai multe ori, tocmai în ultimele zile din Sept., sau și mai tărzi. Pentru a-și justifica absențele făcute în timpul concursului, acești școlari vor presinta certificatul președintelui comisiunei înaintea căreia a trecut concursul, constatând ca în adevăr a participat la acel concurs și câte zile anume. 15. Externilor ce se află acum în seminare ca școlari regulați nu le e permis a remâne repetenți. Cei remași repetenți după examenul anual din Iunie, sau cei corigenți, conform art. 14 și 15 din regulamentul de la 6 Aug., cari nu-și vor corige notele la Sept. următor, se vor elimina. 16. Nici un extern nou afară de cei ce urmeza acum regulat nu se va admite in seminare, sub nici un motiv și în nici un cas, încă odată atrag seria sa dv. atențiune d-le director și d-ne directare, asupra strictei esecutări a acestor prescripțiuni, întrucât ele privesc pe dv. sau pe personalul pus sub ascultarea dv. Ministerul este decis a ușa de totă energia pentru a stărpi neregulele și chiar abuzurile la cari dă naștere slăbiciunea cu care se execută in genere ordinele și disposițiele sale. El pretinde să fie ascultat cu strictețe de e-l funcționarii săi. Abaterile se vor reprima :f%ră a vorbi de funcționarii publici, școlarii cari ar beneficia de dânsele, nu numai că vor ve-